Violare de domiciliu. Art.224 NCP. Decizia nr. 170/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 5532/197/2013
/ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 170/ApDosar nr._
Ședința publică din 8 aprilie 2014
Instanța constituită din:
Completul de judecată CAJ2:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător M. D.
Grefier C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului de declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr.2295/S din 04.12.2013, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 369 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 26 martie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 8 aprilie 2014, când,
CURTEA
Constată că sentința penală nr. 2295 din 04.12.2013 a Judecătoriei B., în baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale) și art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul B. M. V. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.192 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale) și art.37 lit.a Cod penal a condamnat inculpatul B. M. V., la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art.85 alin.1 Cod penal a anulat suspendarea condiționată acordată inculpatului prin sentința penală nr.1912/24.10.2012 Judecătoriei B. definitivă la 13.11.2012 privind pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.86/5 alin.1 Cod penal a anulat suspendarea sub supraveghere acordată inculpatului prin sentința penală nr.1108/31.05.2012 Judecătoriei B. definitivă la 20.12.2012 privind pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b a contopit pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin 1912/24.10.2012 Judecătoriei B. definitivă la 13.11.2012 și pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1108/31.05.2012 Judecătoriei B. definitivă la 20.12.2012, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani închisoare.
A constatat că pedeapsa de 4 ani închisoare reprezintă primul termen al recidivei prin raportare la infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin prezenta sentință.
În baza art.39 alin.1 Cod penal a contopit pedeapsa rezultantă de mai sus cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin prezenta pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani închisoare pe care o sporește cu un an, pedeapsa rezultantă fiind de 5 ani închisoare.
În baza art.39 alin.1 Cod penal a contopit pedeapsa rezultantă de mai sus cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin prezenta pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani închisoare pe care a sporit-o cu un an, pedeapsa rezultantă fiind de 5 ani închisoare.
În baza art.33lit.a și art.34 lit.b Cod penal a contopit pedepsele de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă finală de 5 ani închisoare.
În baza art.71 alin.2 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II si b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive 23.01._13.
În baza art.350 alin.1 și 4 Cod de procedură penală a menținut măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea de domiciliu, instituită prin încheierea Judecătoriei B. din data de 05.09.2013.
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) a condamnat inculpatul G. O. S., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.192 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) a condamnat inculpatul G. O. S., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 33 lit.a și art.34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.86/1 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit potrivit art.86/2 Cod penal.
În baza art.86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare condamnatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere din partea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul B.:
a)se va prezenta la fiecare convocare la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B.;
b)va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
d)va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenta;
I s-a pus în vedere art.86/3Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în cursul termenului de încercare.
În baza art.71 al.2 Cod penal i s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) Cod penal.
În baza art.71 al.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii suspenda executarea pedepsei accesorii.
A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 23.01._13.
În baza art.350 alin.1 și 4 Cod de procedură penală a revocat măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara, instituită prin Decizia penală nr.13/25.02.2013 a tribunalului de Minori și Familie B..
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale) și art.320/1 alin.7 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul F. L. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.192 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale) și art.320/1 alin.7 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul F. L. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art.33lit.a și art.34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art.86/1 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art.86/2 Cod penal.
În baza art.86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare condamnatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere din partea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul B.:
a)se va prezenta la fiecare convocare la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B.;
b)va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
d)va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenta;
I s-a pus in vedere art.86/3Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în cursul termenului de încercare.
În baza art.71 al.2 Cod penal i s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) Cod penal.
În baza art.71 al.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii a suspendat executarea pedepsei accesorii.
A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 23.01._13.
În baza art.350 alin.1 și 4 Cod de procedură penală a revocat măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara, instituită prin Decizia penală nr.13/25.02.2013 a Tribunalului de Minori și Familie B..
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) și art. 99 și următoarele Cod penal a condamnat inculpatul B. M. A., la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.192 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) a condamnat inculpatul B. M. A., la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal a contopit pedepsele de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare.
În baza art.110/1 Cod penal raportat la art.86/1 Cod penal a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate pe o durata de 3 ani și 6 luni reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art.110 Cod penal.
Pe durata termenului de încercare, până la împlinirea vârstei de 18 ani / 28.02.2015) i-a încredințat supravegherea minorului Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B.
În baza art.110/1 alin.1 Cod penal după împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare în baza art.86/3 Cod penal a stabilit in sarcina inculpatului următoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B.
b)sa anunțe in prealabil aceeași instituție despre orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile precum si întoarcerea.
c) sa comunice si sa justifice aceleiași instituții orice schimbare a unui eventual loc de munca.
d) sa comunice aceleiași instituții informații de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
I s-a pus in vedere inculpatului prevederile art.110/1 Cod penal alin.3 privind revocarea suspendării în cazul neîndeplinirii măsurilor de supraveghere stabilite în sarcina sa.
I s-a pus în vedere inculpatului prevederile art.110/1 Cod penal alin.2 raportat la art.83 Cod penal privind revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în cursul termenului de încercare.
În baza art.71 alin.2 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II si b Cod penal după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate va suspenda si executarea pedepselor accesorii.
A luat act că partea vătămată C. A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a respins acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de partea civilă F. A..
În baza art.118 lit.e Cod penal a confiscat de la inculpați următoarele sume de bani:
-B. M. V. suma de 148 lei obținută din vânzarea bunurilor sustrase.
-G. O. S. suma de 110 lei obținută din vânzarea bunurilor sustrase
-B. M. A. suma de 115 lei obținută din vânzarea bunurilor sustrase
-F. L. A. suma de 100 lei obținută din vânzarea bunurilor sustrase.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La începutul lunii ianuarie 2013 inculpații B. M. V., G. O. S.,F. L. A. și B. M. A. au luat hotărârea să sustragă bunuri din imobilul situat în municipiul S., . despre care știau că este nelocuit în acea perioadă.
În realizarea acestei hotărâri într-o noapte inculpații au pătruns prin escaladarea gardului în curtea imobilului aparținând părții vătămate C. A. (unde locuia de fapt partea civilă F. A., care la acel moment era plecată în afara țării), după care prin forțarea ușii de acces au intrat în locuință de unde au sustras o mașină de spălat marca Beko.În cursul aceleiași nopți inculpații au vândut mașina de spălat martorei M. F. de la care au primit suma de 100 lei, ce a fost împărțită între cei patru.
După câteva zile, tot în timpul nopții inculpații B. M. V., G. O. S., F. L. A. și B. M. A. au revenit la imobilul în cauză, au pătruns din nou în curtea imobilului și apoi în interiorul casei de locuit de unde au sustras o combină frigorifică marca Beko. Combina frigorifică a fost vândută de inculpați martorului G. F. pentru suma de 300 lei. La interval de câteva ore inculpații G. O. S. și B. M. A. au pătruns din nou în curtea imobilului și apoi în interiorul casei de unde au sustras un televizor marca Philips ce a fost vândut ulterior martorului G. S. pentru suma de 30 de lei. Inculpații au mai sustras din imobil în timpul acestor pătrunderi produse alimentare găsite în congelatorul lăzii frigorifice, țevile de cupru de la instalația de încălzire a casei, un serviciu de veselă, un serviciu de ceai, un stick pentru internet, un aragaz și un uscător de păr.
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale care se coroborează cu plângerile formulate de părțile vătămate, cu declarațiile acestora în cadrul cărora sunt enumerate bunurile ce au fost sustrase din locuință, cu procesul verbal de cercetare la fața locului din care rezultă că în interiorul locuinței s-a pătruns după forțarea ușii de acces precum și că din locuință lipsesc mai multe bunuri, cu declarațiile martorilor M. F. L., G. G., C. G., G. F. și M. G. care au cumpărat de la inculpați bunurile sustrase din locuința părții vătămate, cu procesele verbale de predare bunuri din care reiese că bunurile ridicate de martori au fost recunoscute de partea vătămată ca fiind cele ce au fost sustrase din locuința sa, precum și cu declarația dată de inculpatul F. L. A. care la momentul solicitării aplicării dispozițiilor art.320/1 a arătat că înțelege să își mențină declarațiile date în cursul urmăririi penale.
În ceea ce privește declarațiile date de inculpații B. M. V., G. O. S. și B. M. A. în cadrul cercetării judecătorești instanța a constatat că acestea nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză și nici chiar între ele. Astfel inculpații au încercat să acrediteze ideea că inculpatul minor B. M. A. împreună cu inculpatul F. L. A. au pătruns în locuința părții vătămate de unde au sustras bunurile, iar inculpații B. M. V. și G. O. S. i-au ajutat pe aceștia să valorifice bunurile sustrase. Inculpații au justificat schimbarea declarațiilor prin aceea că au fost agresați de agenții de poliție la momentul audierii în cursul urmăririi penale. Această justificare nu poate fi primită de instanță în condițiile în care inculpații nu au formulat nici o plângere în acest sens, aceștia deși au fost prezentați judecătorului la momentul luării măsurii arestării preventive nu au reclamat nimic în acest sens. Mai mult această pretinsă influențare a declarațiilor ar fi lipsită de logică în condițiile în care doi dintre inculpați au recunoscut săvârșirea infracțiunilor. În legătură cu acest aspect instanța a constatat că declarațiile date în cursul urmăririi penale de acești inculpați se coroborează cu declarațiile date în aceleași condiții și menținute în fața instanței de inculpatul F. L. A.. De asemenea instanța a apreciat ca fiind puțin credibile declarațiile inculpaților B. M. V., G. O. S. conform cărora au crezut că bunurile au fost primite de inculpatul minor de la o persoană în schimbul muncii prestate de aceștia în gospodăria ei, în condițiile în care obiectele în cauză, o mașină de spălat și o combină frigorifice, erau în stare foarte bună, valoarea acestora fiind considerabilă. De asemenea inculpatul B. M. V. nu a dat nici o explicație în legătură cu alte bunuri pe care le-a vândut, bunuri provenind din locuința părții vătămate.
La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv dispozițiile din partea generală a codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatului, împrejurările in care au fost comise faptele, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a codului penal, dispozițiile referitoare la pedepsele aplicabile minorului, precum și dispozițiile art.320/1 alin.7 Cod procedură penală potrivit cărora inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii în cazul inculpatului F. L. A..
De asemenea, instanța a avut în vedere, în ceea ce îl privește pe inculpatul B. M. V., faptul că acesta a fost condamnați anterior săvârșirii infracțiunilor din prezenta cauză pentru alte infracțiuni, urmând a fi reținută starea de recidivă postcondamnatorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria B., solicitând admiterea apelului și desființarea sentinței în privința inculpaților B. M. V. și G. O. S., în sensul reținerii circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c Cod penal anterior, al deducerii reținerii și arestării preventive din data de 12.03.2012 până în 31.05.2012, în cazul inculpatului B. M. V., iar cu privire la inculpatul G. O. S., anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 803/24.04.2013 a Judecătoriei B., definitivă prin nerecurare în data de 09.05.2013, contopirea acestei pedepse cu cea aplicată prin prezenta și aplicarea unui spor de pedeapsă.
Totodată, parchetul a solicitat extinderea efectelor apelului și cu privire la inculpatul B. matei A., în sensul aplicării unei măsuri educative neprivative de libertate.
Verificând sentința apelată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, dar în limitele efectului devolutiv al apelului, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu mijloacele de probă administrate în cauză. Astfel, declarațiile din cursul urmăririi penale ale inculpaților B. M. V., G. O. S. și B. M. A., care au recunoscut faptele comise, precum și declarațiile martorilor M. F. L.,G. G., C. G., G. F. și M. G., procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice, dovedesc starea de fapt descrisă mai sus. În cursul judecății în primă instanță doar inculpatul F. L. A. a solicitat aplicarea procedurii simplificate, recunoscând faptele descrise în rechizitoriu, iar ceilalți inculpați au solicitat judecarea conform procedurii obișnuite, dând declarații în care au nuanțat starea de fapt. Cu ocazia dezbaterii cauzei, aceștia au recunoscut și regretat faptele.
De asemenea, prima instanță a realizat o încadrare juridică corespunzătoare faptelor comise de către inculpați, acestea întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat, prevăzute de art.192 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Motivele de nelegalitate invocate de către P. de pe lângă Judecătoria B., cu privire la omisiunea reținerii circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c Cod penal anterior, al deducerii reținerii și arestării preventive din data de 12.03.2012 până în 31.05.2012, în cazul inculpatului B. M. V., iar cu privire la inculpatul G. O. S., la omisiunea anulării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 803/24.04.2013 a Judecătoriei B., definitivă prin nerecurare în data de 09.05.2013, sunt întemeiate și la acestea se mai adaugă și cele privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile.
Astfel, referitor la încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu, se poate observa că, potrivit noului Cod penal, violarea de domiciliu constituie formă agravată a infracțiunii de furt calificat, în cazul în care furtul a fost săvârșit prin violare de domiciliu. Prin urmare, noua încadrare juridică presupune reținerea unei singure infracțiuni, aceea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 2 lit. b Cod penal. Aceasta este în mod categoric mai favorabilă față de reglementarea anterioară, neatrăgând pluralitatea de infracțiuni, ca stare de agravare în cadrul individualizării pedepsei.
Astfel, încadrarea juridică a faptei săvârșite de către inculpatul B. M. V. este cea prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), 37 lit. a Cod penal anterior, art. 77 lit. a și d Cod penal, art. 5 alin. 1 Cod penal, fiind astfel reținute și circumstanțele agravante ale săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună și cea a săvârșirii faptei de către un infractor major împreună cu un minor.
Încadrarea juridică a faptei săvârșite de către inculpatul G. O. S. este cea prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), art. 77 lit. a și d Cod penal, art. 5 alin. 1 Cod penal.
Urmare a reținerii noii încadrării juridice a faptei, Curtea apreciază că se impune reindividualizarea pedepselor stabilite celor doi inculpați, în sensul reducerii acestora, corespunzător noilor limite speciale ale pedepsei, dar cu respectarea criteriilor referitoare la gradul de pericol social concret relativ ridicat al faptei, relevat de modalitatea și împrejurările comiterii acesteia, de urmarea produsă, precum și de persoana fiecăruia dintre cei doi inculpați, inculpatul B. M. V. fiind recidivist, iar inculpatul G. Octavin S. are de asemenea condamnări definitive pentru infracțiuni de furt calificat.
Astfel, în raport de gravitatea faptei (furt din locuință) și de periculozitatea inculpaților, Curtea apreciază că o pedeapsă de 3 ani închisoare este de natură a asigura reeducarea fiecăruia dintre ei, precum și realizarea scopului preventiv al pedepsei.
Evident, în cazul inculpatului B. M. V., pedepsele aplicate prin sentințele 1912/2012 a Judecătoriei B. și 1108/31.05.2012 a Judecătoriei B., ambele definitive anterior săvârșirii faptei din prezenta cauză, vor fi contopite conform art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal anterior. Întrucât din această pedeapsă inculpatul a executat perioada 12.03._12, va fi scăzută această perioadă, astfel că restul rămas neexecutat de 3 ani, 9 luni și 19 zile va fi cel care se va contopi, conform art. 39 alin. 2 Cod penal anterior, cu pedeapsa actuală de 3 ani, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea. Având în vedere perseverența infracțională a inculpatului și necesitatea de a fi sancționată întreaga activitate infracțională și nu numai pedeapsa cea mai grea, Curtea apreciază că se impune sporirea acesteia la 4 ani închisoare.
În cazul inculpatului G. O. S., într-adevăr, prima instanță a omis să anuleze beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 803/24.04.2013 a Judecătoriei B., definitivă la 09.05.2013, potrivit dispozițiilor art. 86/5 Cod penal anterior. Întrucât în urma contopirii celor două pedepse pedeapsa rezultantă este de 3 ani, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 86/5 alin. 2 Cod penal, apreciind că se impune modalitatea de executare a pedepsei stabilită corespunzător de către prima instanță, pe baza circumstanțelor personale ale inculpatului, astfel cum au fost evidențiate în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B.. Inculpatul are o situație deosebită, fiind încadrat în gradul de handicap accentuat (fila 24 dosar Curtea de Apel B.), ca de altfel și alți membri ai familiei sale și are în întreținere un copil minor în vârstă de 3 luni (fila 23 dosar Curtea de Apel B.).
În ceea ce privește aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, instanța de apel apreciază că legea penală mai favorabilă se aplică pe instituții autonome, astfel încât este posibilă reținerea încadrării juridice și a circumstanțelor agravante sau atenuante, precum și stabilirea pedepsei, conform noului Cod penal, iar aplicarea tratamentului sancționator, potrivit Codului penal anterior, acesta din urmă fiind în mod evident mai favorabil decât cel din Codul penal în vigoare, în cea ce privește concursul de infracțiuni sau recidiva.
Referitor la solicitarea parchetului de extindere a efectelor apelului și asupra inculpatului minor B. M. A., Curtea apreciază că este neîntemeiată, fiind aplicabile dispozițiile art. 22 alin. 1 din Lege nr. 187/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, conform cărora măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității se menține și după . Codului penal, astfel încât nu se impune înlocuirea pedepsei cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție. De altfel, art. 21 din Legea de punere în aplicare a Codului penal se referă la pedeapsa închisorii executabilă aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității.
Totodată, în raport de gravitatea faptei, relevată de modalitatea de săvârșire a acesteia, de caracterul repetat al acțiunilor inculpaților, de gradul de contribuție al inculpatului minor B. M. A. la săvârșirea faptei, acesta având de două ori inițiativa pătrunderii în locuința persoanei vătămate, Curtea apreciază că nu se impune aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate în cazul acestuia, conform art.115 pct. 1 Cod penal, aceste măsuri nefiind eficiente pentru reeducarea inculpatului, în condițiile în care în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B. se evidențiază lipsa supravegherii parentale (f. 63 dosar Jud. BV).
Față de aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 2295/4.12.2013 a Judecătoriei B., pe care o va desființa în cazul inculpaților B. M. V. și G. O. S., în ceea ce privește:
- aplicarea legii penale mai favorabile;
- încadrarea juridică dată faptelor;
- individualizarea judiciară a pedepselor;
- omisiunea anulării beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul inculpatului G. O. S..
- durata termenului de încercare pentru inculpatul G. O. S..
Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului B. M. V. și repune în individualitatea lor pedepsele componente de 4 ani închisoare, 4 ani închisoare, stabilite prin sentința recurată, precum și de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1108/31.05.2012 Judecătoriei B., de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin 1912/24.10.2012 Judecătoriei B..
În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, se va schimba încadrarea juridică dată faptelor după cum urmează:
- pentru inculpatul B. M. V., din infracțiunile de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209, alin. 1 lit. a, g și i Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal anterior și violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal anterior, într-o singură infracțiune de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), 37 lit. a Cod penal anterior, art. 77 lit. a și d Cod penal, art. 5 alin. 1 Cod penal;
- pentru inculpatul G. O. S., din infracțiunile de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209, alin. 1 lit. a, g și i Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (3 acte materiale), și violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (3 acte materiale), într-o singură infracțiune de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), art. 77 lit. a și d Cod penal, art. 5 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal anterior, art. 77 lit. a și d Cod penal, art. 5 alin. 1 Cod penal, inculpatul B. M. V. va fi condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.33 lit. a și art.34 lit. b Cod penal anterior, se va contopi pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin 1912/24.10.2012 Judecătoriei B. definitivă la 13.11.2012 cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1108/31.05.2012 Judecătoriei B. definitivă la 20.12.2012, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani închisoare.
Se va constata că din pedeapsa de 4 ani închisoare a executat perioada 12.03._12.
În baza art.39 alin.2 Cod penal anterior, se va contopi pedeapsa de 3 ani, 9 luni și 19 zile închisoare, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, și se va aplica pedeapsa cea mai grea de 3 ani, 9 luni și 19 zile închisoare, pe care o sporește la 4 ani închisoare.
În baza art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), art. 77 lit. a și d Cod penal, art. 5 alin. 1 Cod penal, inculpatul G. O. S. va fi condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 86/5 Cod penal anterior, se va anula beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 803/24.04.2013 a Judecătoriei B., definitivă la 09.05.2013 și în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal anterior, și se va contopi pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin prezenta și se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Se vor reține și dispozițiile art. 86/5 alin. 2 Cod penal anterior, alături de cele ale art. 86/1 Cod penal anterior, aplicate prin sentința apelată.
Se va reduce termenul de încercare stabilit conform art. 86/2 Cod penal anterior, de la 6 ani la 5 ani, care se calculează de la data de 9.05.2013.
Se va constata că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioadele 23.01._13 și 26.02.2013 - 24.04.2013.
Celelalte dispoziții ale sentinței atacate vor fi menținute ca fiind legale și temeinice.
În baza art. 274 alin. 1, 275 alin. 3 Cod procedură penală, onorariile avocaților din oficiu în sumă de câte 300 lei se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției, iar cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 2295/4.12.2013 a Judecătoriei B., pe care o desființează în cazul inculpaților B. M. V. și G. O. S., în ceea ce privește:
- aplicarea legii penale mai favorabile;
- încadrarea juridică dată faptelor;
- individualizarea judiciară a pedepselor;
- omisiunea anulării beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul inculpatului G. O. S..
- durata termenului de încercare pentru inculpatul G. O. S..
Rejudecând în aceste limite,
Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului B. M. V. și repune în individualitatea lor pedepsele componente de 4 ani închisoare, 4 ani închisoare, stabilite prin sentința recurată, precum și de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1108/31.05.2012 Judecătoriei B., de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin 1912/24.10.2012 Judecătoriei B..
În baza art. 386 alin. 1 Cpp, schimbă încadrarea juridică dată faptelor după cum urmează:
-pentru inculpatul B. M. V., din infracțiunile de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209, alin. 1 lit. a, g și i Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal anterior și violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal anterior, într-o singură infracțiune de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cp, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cp (3 acte materiale), 37 lit. a Cod penal anterior, art. 77 lit. a și d Cp, art. 5 alin. 1 Cp;
-pentru inculpatul G. O. S., din infracțiunile de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209, alin. 1 lit. a, g și i Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (3 acte materiale), și violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (3 acte materiale), într-o singură infracțiune de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cp, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cp (3 acte materiale), art. 77 lit. a și d Cp, art. 5 alin. 1 Cp.
În baza art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cp, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cp (3 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal anterior, art. 77 lit. a și d Cp, art. 5 alin. 1 Cp, condamnă pe B. M. V., fiul lui M. și M., ns. la data de 06.02.1994 în B., jud. B., domiciliat în S., ., jud. B., CI . nr._, CNP_, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.33 lit. a și art.34 lit. b Cod penal anterior, contopește pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin 1912/24.10.2012 Judecătoriei B. definitivă la 13.11.2012 cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1108/31.05.2012 Judecătoriei B. definitivă la 20.12.2012, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani închisoare.
Constată că din pedeapsa de 4 ani închisoare a executat perioada 12.03._12.
În baza art.39 alin.2 Cod penal anterior, contopește pedeapsa de 3 ani, 9 luni și 19 zile închisoare, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, și aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani, 9 luni și 19 zile închisoare, pe care o sporește la 4 ani închisoare.
În baza art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cp, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cp (3 acte materiale), art. 77 lit. a și d Cp, art. 5 alin. 1 Cp, condamnă pe inculpatul G. O. S., fiul lui I. și E., ns. la data de 26.03.1994 în B., jud. B., domiciliat în S., ., jud. B., CI . nr._, CNP_ la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 86/5 Cod penal anterior, anulează beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 803/24.04.2013 a Judecătoriei B., definitivă la 09.05.2013 și în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal anterior, contopește pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin prezenta și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Reține și dispozițiile art. 86/5 alin. 2 Cod penal anterior, alături de cele ale art. 86/1 Cod penal anterior, aplicate prin sentința apelată.
Reduce termenul de încercare stabilit conform art. 86/2 Cod penal anterior, de la 6 ani la 5 ani, care se calculează de la data de 9.05.2013.
Constată că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioadele 23.01._13 și 26.02.2013 - 24.04.2013.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Onorariile avocaților din oficiu în sumă de câte 300 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției, iar cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 aprilie 2014.
PRESEDINTEJUDECĂTOR
E. BarbuMihaela D.
Aflată în concediu legal
Semnează președintele completului
E. B.
GREFIER
C. G.
Red.E.B./22.07.2014
Dact.D.C./23.07.2014/6 exemplare
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 109/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
