Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi urmă. C.p.. Decizia nr. 607/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 607/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 03-10-2014 în dosarul nr. 289/117/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.607/2014
Ședința publică din data de 3 octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. B., judecător
GREFIER: M. B.
Ministerul Public P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: A. S.
S-a luat spre examinare contestația formulată de petentul F. E. împotriva sentinței penale nr.407 din 29 aprilie 2014 a Tribunalului Cluj, având ca obiect cerere reabilitare.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 septembrie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința penală nr. 407/29.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Cluj, s-a respins ca neîntemeiată cererea de reabilitare judecătorească de sub efectele sentinței penale nr. 130/01.07.2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, definitivă prin decizia penală nr. 688/13.11.2003 a Curții de Apel București formulată de petentul F. E..
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat petentul la plata în favoarea statului a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.01.2014, petentul F. E. a solicitat reabilitarea de sub efectele sentinței penale nr. 130/01.07.2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, definitivă prin decizia penală nr. 688/13.11.2003 a Curții de Apel București, prin care a fost condamnat la pedeapsa 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 3 și 5 C.pen. de la 1969.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că îndeplinește toate condițiile pentru a se dispune reabilitarea sa judecătorească, atât cu privire la calculul termenului de reabilitare, cât și cu privire la achitarea cheltuielilor judiciare către stat și la buna sa conduită.
În ceea ce privește situația despăgubirilor civile, s-a arătat că petentul a achitat parțial, pe durata procesului penal, prejudiciul reținut în sarcina sa, iar ulterior, datorită stării sale de sănătate, s-a aflat în imposibilitate de a achita diferența, apreciind că nu se poate reține reaua sa credință cu privire la omisiunea plății despăgubirilor civile.
La dosar au fost atașate copiile sentinței penale nr. 130/01.07.2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, a deciziei penale nr. 688/13.11.2003 a Curții de Apel București, copia deciziei nr. 5725/19.07.2010 de încadrare a petentului în grad de handicap, copia contractului individual de muncă încheiat de petent, certificatul și fișa de cazier judiciar a petentului, referat întocmit de Biroul de Executări Penale din cadrul Tribunalului Teleorman, adresa nr._/491/05.03.2014 emis de Direcția de Impozite și Taxe Locale din cadrul Primăriei Municipiului Cluj N., extras din portalul instanțelor judecătorești cu privire la situația coinculpatului I. - Pațachi A., copia deciziei nr._/17.07.2008 de încadrare a petentului în grad de handicap, copii ale înscrisurilor medicale privind investigațiile făcute de petent, certificate emis de ANAF cu privire la eventualele debite restante ale petentului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut cu titlu preliminar faptul că o dată cu . Noului Cod Penal, prin care se modifică deopotrivă limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de înșelăciune, cât și condițiile în care se poate dispune asupra reabilitării judecătorești, legea nouă apare ca fiind mai favorabilă situației condamnatului-petent, urmând a fi aplicată în prezenta cauză.
Astfel, în primul rând, constatăm faptul că infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 3 și 5 C.pen. de la 1969 pentru care petentul a suferit condamnarea la pedeapsa închisorii de 3 ani și 4 luni, își găsește în prezent corespondentul în dispozițiile art. 244 alin. 1 C.pen., fiind prevăzute cu limite de pedeapsă între 6 luni și 3 ani închisoare, astfel că în condițiile art. 6 alin. 7 C.pen., la analiza condițiilor în care se poate dispune asupra reabilitării judecătorești ne vom raporta la pedeapsa de 3 ani închisoare, ca maxim al pedepsei care ar putea fi aplicată în prezent petentului pentru fapta săvârșită.
În al doilea rând, în ceea ce privește durata termenului de reabilitare judecătorească, conform prevederilor art. 166 alin. 1 lit. a C.pen., acesta este de 4 ani, care se calculează de la data la care a luat sfârșit executarea pedepsei sau de la data la care aceasta este considerată ca executată, conform prevederilor art. 167 alin. 1 C.pen.
Potrivit fișei de cazier judiciar a condamnatului, acesta a fost liberat condiționat la data de 15.02.2008, cu un rest de 397 zile închisoare, astfel că termenul de reabilitare a început să curgă de la data considerării ca executată a pedepsei, respectiv 18.03.2009, împlinindu-se la 17.03.2013.
Suplimentar îndeplinirii condiției ca în termenul de reabilitare condamnatul să nu fi săvârșit noi infracțiuni (condiție îndeplinită în cauză), textul art. 168 C.pen. impune condițiile cumulative ale achitării integrale a cheltuielilor judiciare către stat (condiție care de asemenea se presupune a fi îndeplinită în cauză, în condițiile în care certificatul fiscal emis de ANAF indică lipsa oricăror debite restante în termenul de prescripție a executării silite), precum și condiția îndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de situația în care condamnatul dovedește că nu i-a fost cu putință să efectueze plata, sau partea civilă a renunțat la despăgubiri.
Or, această din urmă condiție este apreciată de instanță ca nefiind îndeplinită în cauză.
Astfel, deși este adevărat că petentul a achitat suma de_ lei ROL din totalul prejudiciului de 5._ lei ROL, instanța a reținut pe de o parte faptul că, față de momentul procesual ales pentru achitarea parțială a despăgubirilor, acesta a urmărit un interes procesual propriu, respectiv reținerea de circumstanțe atenuante judiciare. Acest aspect este evident cu atât mai mult cu cât după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare-noiembrie 2003 și până la radierea persoanei juridice - parte civilă (09.10.2008) petentul nu a mai achitat nici măcar o infimă parte a prejudiciului rămas nerecuperat și situate la nivelul sumei de 4._ lei ROL; pe de altă parte, suma achitată reprezintă mai puțin de 10% din valoarea totală a prejudiciului, iar condamnatul nu ar putea invoca cu succes imposibilitatea obiectivă și de lungă durată de a achita diferența de prejudiciu (repetăm, măcar parțial), în condițiile în care investigațiile medicale la care a fost supus au avut loc aproape în exclusivitate pe durata executării pedepsei (beneficiind în acest scop de multiple întreruperi ale executării pedepsei), cu excepția investigațiilor care în cursul anului 2008, luna noiembrie, când partea civilă societate comercială era deja radiată.
Se mai cuvine a fi făcută sublinierea faptului că infracțiunea pentru care a fost condamnat petentul este o infracțiune de prejudiciu, acesta fiind situat la nivelul impresionant al sumei de 5._ lei ROL. În aceste condiții, apare cu evidență faptul că inculpatul a obținut venituri ilicite din săvârșirea faptei infracționale, sens în care nu poate invoca cu succes, în prezenta procedură, tocmai lipsa mijloacelor financiare pentru a recupera prejudiciul produs în dauna părții civile.
În plus, împrejurarea că în prezent partea civilă-societate comercială este radiată, nu constituie o împrejurare de care să se poată prevala condamnatul, mai ales în contextul în care cauza care a condus la radierea acesteia este falimentul, cu probabilitatea extrem de crescută ca petentul să fi contribuit hotărâtor la ruina financiară a persoanei juridice păgubite.
Pentru considerentele expuse, s-a respins ca neîntemeiată cererea de reabilitare judecătorească de sub efectele sentinței penale nr. 130/01.07.2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, definitivă prin decizia penală nr. 688/13.11.2003 a Curții de Apel București formulată de petentul F. E., având domiciliul procesual ales la sediul cab. av. I. M., în Cluj N., .. 4, ..
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen, a fost obligat petentul la plata în favoarea statului a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație petentul F. E., prin apărătorul său, solicitând admiterea contestației și admiterea cererii de reabilitare formulată de petent, apreciind că în mod greșit prima instanță a reținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de codul de procedură penală în ceea ce privește a doua condiție, respectiv plata despăgubirilor materiale.
În susținerea contestației arată că datorită problemelor de sănătate, petentul a fost și este în imposibilitate de a achita aceste despăgubiri materiale.
Prima instanță a reținut în mod greșit că petentul ar fi avut posibilitatea ca în perioada în care a fost liberat pentru tratament medical să fi executat activități lucrative în scopul obținerii de venituri și achitării despăgubirilor civile, având în vedere că acesta deși s-a eliberat de mai multe ori, de fiecare dată a avut nevoie de intervenții chirurgicale la nivelul ambilor ochi, necesitând 20 de intervenții chirurgicale. De altfel, afecțiunea de care suferă petentul este foarte gravă și ireversibilă. Mai mult, în cursul lunii iulie 2008 a fost încadrat în gradul IV handicap, beneficiind de o pensie de boală în cuantum de 200 lei, diferența până la 900 lei reprezentând o indemnizație pentru însoțitor.
Contestația formulată în cauză este întemeiată pentru următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 168 Cod procedură penală cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă, cel condamnat nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut de art. 166 și a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul în acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri.
În cauză, în mod corect s-a reținut că așa cum rezultă și din fișa de cazier, condamnatul nu a comis alte infracțiuni. De asemenea, condamnatul a fost liberat condiționat la 15 februarie 2008 cu un rest de 397 zile închisoare, astfel că termenul de reabilitare calculat de la data de 18 martie 2009 s-a împlinit la 17 martie 2013.
În ceea ce privește condiția achitării integrale a cheltuielilor judiciare către stat precum și imposibilitatea obiectivă de a achita despăgubirile civile contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea va reține că și această condiție este îndeplinită.
Astfel, prin hotărârea de condamnare pronunțată în cauză s-a reținut că petentul a fost obligat la plata sumei de 4._ ROL, acesta achitând pe parcursul soluționării cauzei suma de_ ROL din totalul de 5._ ROL. După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la radierea părții civile, petentul nu a mai achitat nicio sumă de bani din suma la care a fost obligat prin hotărârea de condamnare (noiembrie 2003-octombrie 2008).
După emiterea formelor de executare, la 8 decembrie 2003, pe parcursul executării pedepselor, petentul a beneficiat de mai multe întreruperi a executării pedepsei (sentința penală nr. 70/15 martie 2004 a Tribunalului G., sentința penală nr. 187/2005 a Tribunalului Teleorman și sentința penală nr. 143/28 ianuarie 2006 a Tribunalului Teleorman).
Toate întreruperile acordate au fost justificate de problemele medicale cu care s-a confruntat petentul încă din cursul procesului, acesta fiind supus mai multor intervenții chirurgicale oftalmologice.
Aspectele menționate rezultă din cuprinsul actelor medicale existente la dosarul cauzei (filele 58-116). De altfel, prin decizia nr._ din 17 iulie 2008 petentul a fost încadrat în grad de handicap grav, permanent, nerevizuibil.
Toate aceste aspecte, coroborate cu împrejurarea că în prezent partea civilă – societate comercială este radiată, radiere operată la 9 octombrie 2008 (fila 121) conduc la concluzia imposibilității obiective de achitare a despăgubirilor civile la care a fost obliga petentul.
Ca atare, Curtea va aprecia că și condiția prevăzută de dispozițiile art. 168 lit. b Cod penal este îndeplinită, cererea formulată de petent fiind așadar întemeiată.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere și prevederile art. 4251 Cod procedură penală contestația formulată în cauză de petent este întemeiată sens în care ea va fi admisă și în temeiul prevede și se va dispune reabilitarea condamnatului de sub efectele condamnării aplicate prin sentința penală nr. 130 din1 iulie 2003 a Tribunalului Teleorman.
În temeiul art. 537 Cod procedură penală se va dispune efectuarea mențiunilor corespunzătoare pe hotărârea de condamnare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația formulată de petentul F. E. împotriva sentinței penale nr. 407 din 29 aprilie 2014 a Tribunalului Cluj pe care o desființează și pronunțând o nouă hotărâre:
În temeiul art. 166 Cod penal admite cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul F. E. domiciliat în Cluj-N. . nr. 10 ap 30 CNP:_ și dispune reabilitarea acestuia de sub efectele condamnării la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 130 din 1 iulie 2003 a Tribunalului Teleorman, definitivă prin decizia nr. 688 din 13 noiembrie 2013 a Curții de Apel București.
În temeiul art. 537 Cod procedură penală dispune efectuarea mențiunilor corespunzătoare pe hotărârea de condamnare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 octombrie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. B. M. B.
Red.MB/dact.MS
6 ex./31.10.2014
Jud.fond: L.F.
| ← Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi... | Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea... → |
|---|
