Conflict de competenţă. pozitiv/negativ. Art. 43 CPP/art51 NCPP. Încheierea nr. 25/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 25/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 137/33/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 25/2014
Ședința publică din 10 februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. V. A., judecător
GREFIER: L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj – reprezentat prin P. – S. D.
S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect conflict de competență intervenit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj N. privind plângerea împotriva rezoluției procurorului formulată de petenta I. V. Limited.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul asupra cauzei.
Reprezentantul Parchetului, arată că în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, se aplică noile reglementări astfel încât, competența în această cauză ar reveni Judecătoriei Cluj-N..
CURTEA:
Prin sentința penală nr. 474 pronunțată la 29 octombrie 2013 de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția de necompetență materială, iar în baza art. 42 rap. la art. 2781 alin. 1 C.pr.penală s-a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petenta I. VENTURE LIMITED împotriva soluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, emisă în dosarul nr. 309/P/2012, în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut în fapt următoarele:
Potrivit art. 2781 alin. 1 C.pr.pen. plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată se judecă de către judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. În speță, infracțiunile de gestiune frauduloasă prev. de art. 214 C.pen și înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C.pen. se judecă în primă instanță de judecătorie (art. 25 alin. 1 C.pr.pen.) iar infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. 5 C.pr.pen. se judecă în primă instanță de tribunal (art. 27 pct. 1 lit. a C.pr.pen.). Există infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave atunci când prin fapta de înșelăciune se produce un prejudiciu mai mare de 200.000 lei.
Plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj de către petenta parte vătămată a fost formulată pentru săvârșirea „infracțiunilor de gestiune frauduloasă prev. de art. 214 C.pen și de înșelăciune în formă agravată, prevăzută și sancționată de art. 215 alin. 2 C.pen” deși în cuprinsul acesteia se arată că prejudiciul produs de făptuitoare prin conduita sa este de 5.000.000 euro. Această încadrare juridică este menținută de procuror deși prin rezoluția prim-procurorului de repartizare a plângerii spre soluționare Serviciului de Investigare a Fraudelor și procurorului de caz se menționează „se înregistrează art. 214 și art. 215 al. 2 și 5 C.pen” (f. 3 d.u.p.). Prin urmare, soluția se emite de către procuror pentru infracțiunile de gestiune frauduloasă și înșelăciune simplă, așa cum a încadrat petenta fapta prin avocat, deși P. de pe lângă Tribunalul Cluj nu era competent să efectueze urmărirea penală și la dosarul cauzei nu există dispoziție de preluare a dosarului în conformitate cu art. 209 alin. 4 C.pr.pen.. Dacă până la acest moment s-ar putea discuta despre o eroare materială strecurată în rezoluția procurorului de caz de neîncepere a urmăririi penale, după ce prim-procurorul soluționează plângerea formulată în temeiul art. 278 C.pr.pen. și se referă la aceeași încadrare juridică, nu mai putem discuta despre eroare materială ci despre încadrarea juridică reală a faptelor, dorită de procuror, care este suveran să aprecieze în acest sens.
Jurisprudența în materie este deosebit de clară și consecventă în a considera că procurorul este cel care stabilește încadrarea juridică a faptelor menționate în plângerea penală formulată de persoana vătămată și că instanța competentă, potrivit legii, să judece cauza în primă instanță, se determină raportat la această încadrare juridică.
Prin sentința penală nr. 1.356 pronunțată la data de 17 decembrie 2013 de Judecătoria Cluj-N., în temeiul art. 42 raportat la art. 2781 C.pr.penală, s-a admis excepția de necompetență materială ridicată de petenta I. V. LIMITED și s-a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Tribunalului Cluj, dispunându-se în temeiul art. 43 alin. 3 C.pr.penală trimiterea dosarului la Curtea de Apel Cluj, având în vedere conflictul negativ de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Cluj-N. a reținut următoarele:
Într-adevăr petenta I. Limited V. a formulat o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de gestiune frauduloasă, prevăzută si pedepsită de art. 214 Codul penal, precum și de înșelăciune, prevăzuta si pedepsita de art. 215 alin. 1 și 2 Codul penal, însă în privința laturii civile s-a precizat că petenta ar fi suferit un prejudiciu de 5.000.000 euro, pe care a înregistrat-o la P. de pe lângă Tribunalul Cluj (filele 3-11 dosarul de urmărire penală).
În baza art. 210 din Codul de procedură penală organul de urmărire penală și-a verificat competența la momentul primirii plângerii/sesizării, menționându-se în rezoluția pusă pe prima pagină a plângerii formulate de petentă încadrarea juridică a infracțiunii de înșelăciune în formă agravată, prevăzută de art. 215 alin. 5 din Codul penal, încadrare juridică care a atras competența de efectuare a cercetărilor și a urmăririi penale de către parchetul de pe lângă tribunal.
La dosar au fost depuse mai multe înscrisuri (istoricul . SRL, . SRL și . SRL – f.12-30, extrase din Monitorul Oficial al României – f.31-32, 38-41, copii după hotărârile și procesele verbale ale A. a . SRL – f.36-37, 42-48, copii după hotărârile A. ale . SRL – f.50-51, dovezi de comunicare ale notificării făptuitoarei – f.52-56, documente privind . SRL – f.59-132) și au fost audiați S. A. B. (f.138-139) și Paszkany A. Z. (f.35).
Având în vedere că patrimoniul este definit ca fiind totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică ce aparțin unui subiect de drept, dar și că drepturile patrimoniale pot fi împărțite în drepturile reale și drepturile de creanță, apreciem că atingerea adusă unuia dintre aceste drepturi produce consecințe juridice asupra patrimoniului însuși. În continuare, părțile sociale deținute de . SRL erau bunuri aflate în patrimoniul . SRL și, indirect, în patrimoniul petentei I. V. Limited în calitatea sa de acționar principal al ultimei societăți comerciale menționate.
Pe cale de consecință, apreciem că există mai mult decât o corelație strânsă între faptele care fac obiectul prezentului dosar penal - așa cum au fost prezentate de petentă și cu privire la existența cărora trebuiau întreprinse verificări de către organele de urmărire penală - și existența unui prejudiciu, aspecte care nu pot fi despărțite/analizate separat și care se exclud reciproc (dacă se apreciază că fapta există pe cale de consecință se va constată că există și un prejudiciu, iar dacă se constată că fapta nu există - nici prejudiciul nu s-ar fi putut produce în patrimoniul părții vătămate).
În baza actelor premergătoare anterior menționate, prin rezoluția din 01.04.2013 procurorul a confirmat propunerea organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală față de suspecta S. A. Bety în ceea ce privește faptele pentru care a fost cercetată, respectiv pentru art. 215 alin. 1, 2 și art. 214 Codul penal, apreciindu-se că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 lit. a din Codul de procedură penală. De menționat este că prin referatul întocmit de IPJ Cluj – Serviciul de Investigare a Fraudelor Cluj s-a propus neînceperea urmăririi penale împotriva numitei S. A. B. în calitate de administrator al firmei . SRL pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în forma agravată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 2 și gestiune frauduloasă, faptă prev. și ped. de art. 214 Codul penal.
Având în vedere numeroasele diferențe apărute cu privire la încadrarea juridică a faptelor atribuite de petentă în sarcina făptuitoarei, faptul că în cauză s-a efectuat minimul de activități specifice de cercetare penală (luarea doar a două declarații, depunerea de înscrisuri privind istoricul societăților comerciale) pentru a verifica starea de fapt reclamată, că nu s-a făcut vreo cercetare cu privire la existența unui prejudiciu astfel încât organul de urmărire penală să poată stabili încadrarea juridică a faptei raportat la acesta, inclusiv mențiunea „faptele pentru care a fost cercetată” din rezoluția procurorului – petenta S. A. Bety fiind cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de gestiune frauduloasă, prevăzută si pedepsită de art. 214 Codul penal, precum și de înșelăciune, prevăzuta si pedepsita de art. 215 alin. 1, 2 și 5 Codul penal conform rezoluției procurorului - apreciem că suntem în prezența unei omisiuni/erori materiale a organului de urmărire penală de a menționa în dispozitivul rezoluției din data de 01.04.2013 alin. 5 al art. 215 din Codul penal.
În cazul în care s-ar aprecia că lipsa mențiunii alin. 5 al art. 215 din Codul penal din încadrarea juridică reținută prin rezoluția anterior amintită nu ar fi consecința unei omisiuni sau erori materiale, am fi în prezența următoarelor situații:
- procurorul a omis să se pronunțe cu privire la toate aspectele semnalate prin plângerea penală formulată de petentă sau
- magistratul de la judecătorie ar trebui să se pronunțe cu privire la o infracțiune care este dată de lege în competența instanței superioare (în cazul în care apreciază că actele de cercetare penală sunt insuficiente, că fapta există, inclusiv prejudiciul patrimonial – urmând a se verifica cuantumul acestuia).
Atât în primul caz (omisiune sau eroare), cât și în cel de-al doilea (omiterea de a se pronunța cu privire la un aspect sesizat de petentă) sau al treilea (verificarea legalității și temeiniciei soluției procurorului cu privire la o infracțiune de competența instanței superioare), apreciem că singura instanță competentă să soluționeze prezenta plângere este tribunalul, și nu judecătoria, conform art. 27 pct. 1 lit. a din Codul de procedură penală, situație în care s-a declinat competența de soluționare a prezentei plângeri către Tribunalul Cluj.
Analizând conflictul negativ de competență, în raport de dispozițiile art. 43 C.pr.penală anterior, art. 51 din Noul C.pr.penală și art. 15 din Legea nr. 255/2013, Curtea reține în fapt următoarele:
prin rezoluția din 01.04.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj s-a dispus confirmarea propunerii organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală față de suspecta S. A. B. cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 2, art. 214 C.pen., procurorul însușindu-și considerentele referatului organului de cercetare penală. Plângerea penală împotriva acesteia a fost formulată de firma I. V. Limited.
În referatul cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale întocmit de către Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Cluj se arată că la data de 04.02.2005 a fost înființată . SRL, asociați fiind I. V. Limited, persoana juridica britanica, cu sediul in Bristol, St Tomas, nr 21, BS 1 6JS, Regatul Unit, prin mandatar Vigh F., cetățean roman, CNP_, care deține un procent de 77% din capitalul social total al societății, PASZKANY A.-Z., cetățean roman, CNP_, care deține un procent de 13% din capitalul social total al societății si firma BURNET HOLDING LLC, persoana juridica străina cu sediul in 1030 15th St.NW, apt 920, Washington DC_, SUA, care deține un procent de 10% din capitalul social total al societății, aceasta din urma fiind reprezentata de către SZEKERNYES KAROLY, cetățean maghiar, posesor al pașaportului ., nr._ din 02.01.2001.
Din statutul societății Polus Real Estate, rezulta faptul ca in funcția de administrator a fost numita S. A.-B., cei trei asociați fiind de comun acord, mandatul administratorului fiind general si pe durata nelimitată.
In plângerea penala petenta arata ca . SRL a fost asociată în . cu un procent de 49% si Consiliul Local Cluj care a avut un procent de 51% si ca acest proiect a căzut din cauza numitei S. A.-B. care a aprobat preluarea părților sociale deținute de către Polus Real Estate de către o terță societate, respectiv . SRL, această „mișcare" fiind in detrimentul . SRL.
Din declarația numitei S. A.-B., reiese faptul ca în anul 2005 s-a înființat firma . SRL, asociați fiind cei trei enumerați mai sus si că aceștia au propus-o pe ea in funcția de administrator, aceasta a acceptat, dar nu a avut niciodată drept de semnătura la banca, nu a participat la ședințe si nu a luat hotărâri in cadrul adunărilor generale ale respectivei societăți.
Totodată aceasta a mai arătat ca cei trei asociați erau cei in drept care discutau, participau la ședințe si luau toate hotărârile in Adunările Generale efectuate iar documentele întocmite cu aceste ocazii ii erau aduse spre semnare de către unul dintre asociați.
S. A.-B. a mai arătat faptul ca nu a participat nici la ședința din decembrie 2010 când aceasta a fost revocata din funcția de administrator si nici după aceasta data si nici nu a mandatat alta persoana care sa o reprezinte la adunările generale care au avut loc ulterior.
Având in vedere cele arătate mai sus rezulta faptul ca numita S. A.-B. nu a condus faptic . SRL, nu a gestionat fondurile bănești ale acestei societăți si nici nu si-a executat actul managerial in adevăratul sens al cuvântului, fiind doar numita in aceasta funcție.
Împotriva rezoluției procurorului petenta a formulat plângere în temeiul art. 278 C.pen la prim-procurorul aceluiași parchet.
Prin Rezoluția înregistrată în dosar nr. 421/II/2/2013 din data de 16.05.2013 emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost respinsă plângerea formulată de I. V. LIMITED, prin avocat, împotriva rezoluției nr. 309/P/2012 din 1.04.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, ca nefiind întemeiată, prim-procurorul Parchetului constatând următoarele:
La data de 8 mai 2013 la P. de pe lângă Tribunalul Cluj a fost înregistrată plângerea formulată de către I. V. Limited, prin avocat, împotriva rezoluției nr. 309/P/2012 din 1.04.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, prin care în baza disp. art. 228 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen. s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de S. A. B. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și gestiune frauduloasă prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 2 C.pen. și art. 214 C.pen., întrucât s-a constatat că faptele sesizate nu există.
Prin plângerea împotriva soluției petenta aduce critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând începerea urmăririi penale față de S. A. B. pentru săvârșirea infracțiunilor de gestiune frauduloasă prev. și ped. de art. 214 C.pen., precum și înșelăciune prev. 215 C.pen. și trimiterea în judecată a acesteia pentru faptele menționate anterior.
Din cercetări a rezultat că petenta este acționarul majoritar cu un procent de 77 % din părțile sociale al . SRL. La rândul său, Polus Real Estate SRL este asociat, deținând 49 % din părțile sociale în . Cluj, diferența de 51 % din capitalul social fiind deținută de Consiliul local al municipiului Cluj-N., obiectul asocierii celor două instituții l-a realizat construirea unui cartier de locuințe în zona bulevardului Muncii.
La data de 5 iulie 2011, cu ocazia Adunării generale a asociaților din cadrul societății ., ., reprezentată de către avocatul M. I., s-a aprobat reconversia proiectului imobiliar Cartierul Tineretului în realizarea și exploatarea unui parc fotovoltaic, care să producă energie solară regenerabilă.
Conform Hotărârii nr.3 din data de 5 iulie 2011 a Adunării generale a asociaților . SRL, publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 3344 din 5 noiembrie 2011 (f.31-32), s-a aprobat preluarea de către . SRL a celor 2.758.014 părți sociale deținute de către . SRL, cu valoare nominală de 27.580.140 lei, reprezentând 49 % din capitalul social.
Acționari ai . SRL sunt (f.24-25) Green Energy Holdyng LLC, persoană juridică americană și WWS Energy Development, tot societate americană, în proporție de 50, 50 %, administrator fiind Vigh F..
Petentul apreciază că aceste decizii ar fi fost luate de către administratorul societății . SRL, d-na S. A. B., care la momentul respectiv era deja revocată din funcția de administrator întrucât prin Hotărârea Adunării generale a asociaților . SRL din data de 27 decembrie 2010 asociații au dispus revocarea acesteia din funcție până la data de 31 decembrie 2011.
Cu ocazia Adunării generale a asociaților în societatea . SRL din 20 decembrie 2010, a fost aprobată Hotărârea Adunării generale publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 788 din 7 martie 2011, prin care s-a constatat imposibilitatea realizării proiectului imobiliar, s-a aprobat reconversia proiectului imobiliar, s~a aprobat ca . să transmită folosința terenului de 197,8636 ha pe o perioadă de 49 de ani către Green Energy N. SRL, urmând ca în schimbul transmiterii folosinței și a dreptului de administrare a terenului . SRL să transmită 2 % din profitul realizat din comercializarea energiei electrice către societatea . SRL, iar municipalitatea Cluj-N. urmând să primească că titlu gratuit 30 % din energia produsă din acest parc.
Totodată, s-a aprobat ca din suprafața de 203 ha, proprietatea ., o suprafață de 5,1364 ha să rămână în proprietatea acestei societăți în vederea construirii unui ansamblu de locuințe în Cluj-N.. Prin această hotărâre s~a aprobat și modificarea contractului de asociere dintre Consiliul local al Cluj-N. și . SRL cu privire la proiectul Cartierul Tineretului, I. Ventured Limited a arătat că prin aceste decizii S. A. B. ar fi comis infracțiunile de gestiune frauduloasă și înșelăciune prin faptul că . SRL ar fi suferit o pagubă însemnată prin eliminarea . SRL din . SRL datorită cedării părților sociale.
Soluția dispusă în cauză cf. disp. art. 10 lit. a C.pr.pen. este legală și întemeiată în opinia prim-procurorului. Pentru existența infracțiunilor contra patrimoniului, sesizate de către petent, respectiv a infracțiunilor de gestiune frauduloasă și de înșelăciune este necesar a se dovedi în primul rând existența unor bunuri mobile ori imobile care să fi constituit obiect al acestor infracțiuni.
Pe de altă parte, trebuie demonstrată împrejurarea că aceste bunuri s-au aflat în proprietatea persoanei care susține că a fost prejudiciată, și nu în ultimul rând ar trebui demonstrat că pretinsele acțiuni ilicite ar fi fost săvârșite de persoana împotriva căreia a fost formulată plângerea penală.
În ceea ce privește existența bunurilor mobile ori imobile, corporale ori incorporale, obiect al pretinselor acțiuni contra patrimoniului, s-a constatat în primul rând faptul că nu se cunoaște din actele de cercetare penală administrate în ce a constat aportul adus de către asociatul . SRL, la dosar neexistând nici un document din care să rezulte realitatea vărsării capitalului social subscris, precum și natura acestui aport.
Apoi, s-a constatat faptul că odată adus acest aport social și odată constituită societatea ., patrimoniul acestei societăți are ca titular .. Acest patrimoniu are un caracter autonom, fiind distinct de patrimoniile asociaților care au constituit societatea. In calitatea lor de acționari ai părților sociale, asociații nu devin coproprietari ai patrimoniului acesteia. Bunurile aduse ca aport de asociați ies din patrimoniul lor și intră în patrimoniul societăți, drept urmare, asupra bunurilor aportate asociații nu mai au niciun drept. Prin dobândirea părților de interes asociații dobândesc un drept de creanță. Astfel, I. V. Limited nu poate susține existența unui drept de proprietate asupra capitalului social subscris în societatea ., drept urmare nu poate fi reținută existența infracțiunilor contra patrimoniului.
În ceea ce privește modalitatea în care administratorul . SRL, respectiv d-na Sebock A. B. ar fi acționat, aceasta poate fi trasă la răspundere civilă/comercială pentru producerea de pagube cu ocazia exercitării mandatului de administrator, sens în care urmează a fi verificat dacă acțiunile întreprinse de administrator au fost mandatate de către acționari și care au fost limitele acestui mandat. Totodată, ar trebui verificată și maniera în care avocatul M. I. a participat la luarea deciziilor în numele . SRL, respectiv dacă a avut mandat din partea societății de a o reprezenta și dacă a acționat în limitele acestui mandat. Însă toate aceste verificări exced limitele acestui dosar, fiind vorba de chestiuni ce izvorăsc din relațiile comercial/civile existente între cele trei societăți implicate.
De altfel, s-a constatat că între I. V. Limited, ., . SRL și acționarul minoritar Paszkany A. Z. (13 % din . SRL), . SRL și Burnet Holding LLC există litigii comerciale pe rolul Tribunalului specializat Cluj, a Curții de Apel Cluj, precum și pe rolul Tribunalului B. și a Curții de Apel B., între aceste numărându-se inclusiv o acțiune împotriva Consiliului local al Municipiului Cluj excepție nelegalitate act administrativ, dosar nr._, aflată în recurs.
Față de toate aceste argumente s-a constatat că în primul rând petentul nu are calitatea de proprietar al părților sociale pe care . SRL le deține în ., drept urmare, nu poate invoca existența infracțiunii de gestiune frauduloasă ori înșelăciune, întrucât proprietar al acestor părți sociale este ..
Pe de altă parte, s-a constatat că la dosar nu există o dovadă a realității acestor părți sociale, dacă au fost vărsate integral și care a fost natura acestui aport. Apoi, se constată că la adoptarea a cel puțin uneia dintre hotărârile invocate d-na S. A. B. nu a participat. Și nu în ultimul rând, se constată că faptele sesizate au caracter civil/comercial și pot avea drept cauză modalitatea în care . SRL a fost reprezentată cu ocazia adunării generale a ., respectiv maniera în care s-au luat deciziile, precum și consecințele exercitării mandatului acordat de către . SRL reprezentanților acesteia.
Constatându-se că toate aceste aspecte constituie obiectul unor litigii aflate deja pe rolul instanțelor de judecată competente, faptele sesizate neavând caracter penal, în dosar soluția de netrimitere în judecată, adoptată datorită incidenței disp. art. 10 C.pr.pen. este legală și temeinică.
Împotriva soluției de netrimitere în judecată petenta I. Adventure Limited a formulat plângere la instanță în temeiul art. 2781 C.pr.pen., în esență aceasta solicitând trimiterea cauzei procurorului in vederea începerii urmăririi penale față de făptuitoare pentru săvârșirea infracțiunilor de gestiune frauduloasa, prevăzuta si pedepsita de art. 214 C. pen., precum și de înșelăciune în forma agravata, prevăzuta si pedepsita de art. 215 alin. 1, 2 si 5 C. pen., susținându-se că cele două rezoluții sunt nemotivate, nu au la bază vreun probatoriu, organul de cercetare penală rezumându-se la a lua o scurtă declarație făptuitoarei și sunt în același timp nefondate, prezentarea pe larg a motivelor invocate fiind superfluă la acest moment, deoarece Tribunalul Cluj nu este instanță competentă să judece prezenta plângere.
Potrivit art. 278/1 C.pr.penală anterior, plângerea împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale se judecată de judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competentă să judece cauza în primă instanță.
Or, infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. 5 din Vechiul Cod penal era de competența tribunalului conform art. 27 pct. 1 lit. a din C.pr.penală anterior.
Din cuprinsul plângerii penale adresată de petentă către P. de pe lângă Tribunalul Cluj rezultă că prejudiciul produs de făptuitoarea S. A.-Bety este de 5.000.000 euro, motiv pentru care prin rezoluția prim-procurorului lucrarea „se înregistrează art. 214 și art. 215 alin. 2 și 5 Cod penal”, infracțiuni care se aflau în competența tribunalului.
Având în vedere conținutul plângerii petentei din care rezultă cuantumul prejudiciului invocat, rezoluția prim-procurorului, faptul că în cauză nu s-au efectuat nici un fel de verificări din care să rezulte inexistența prejudiciului și nivelul parchetului care a efectuat actele premergătoare și a emis rezoluția atacată de petentă, este evidentă competența de soluționare a Tribunalului Cluj, instanță competentă să soluționeze cauza în primă instanță potrivit art. 27 pct. 1 lit. a C.pr.penală anterior.
În fine, este de subliniat că potrivit art. 15 din Legea de punere în aplicare a Codului de procedură penală, plângerile împotriva soluțiilor procurorului, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii noi, continuă să fie judecate de instanțele competente potrivit legii vechi, conform regulilor prevăzute de aceeași lege.
Așa fiind, în temeiul art. 51 C.pr.penală, Curtea va stabili competența de soluționare a plângerii formulate de petenta I. V. LIMITED în favoarea Tribunalului Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Stabilește competența de soluționare a plângerii formulate de petenta I. V. LIMITED în favoarea Tribunalului Cluj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 10 februarie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. V. A. L. CADIS
Red.V.V.A./21.02.2014.
Dact. H.C/2 ex./26.02.2014.
| ← Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 412/2014.... | Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... → |
|---|
