Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 187/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 187/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 461/112/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE MINORI
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 8428
DECIZIA PENALĂ NR.187/2014
Ședința publică din data de 17 aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. R., judecător
GREFIER: G. I.-B.
Ministerul Public reprezentat prin A. S. – procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-a luat spre examinare contestația formulată de către condamnatul R. M. împotriva sentinței penale nr.74/CC/ din 18 martie 2014 a Tribunalului Bistrița, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect sesizarea transmisă de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnat av.L. M. în substituirea av. P. E., din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar, lipsă fiind condamnatul R. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei după care,
Curtea, având în vedere prevederile art.23 din Legea nr.255/2013 apreciază că nu este necesară prezența condamnatului în fața instanței de judecată raportat la faptul că acesta a semnat de primire procedura de citare, întrucât potrivit textului de lege amintit contestația se judecă cu participarea procurorului și citarea părților.
Curtea, față de prevederile legale apreciază procedura îndeplinită, sens în care va acorda cuvântul în susținerea contestație.
Apărătorul condamnatului susține contestația formulată în condamnat împotriva sentinței penale nr.74/CC/ din 18 martie 2014 a Tribunalului Bistrița, prin care solicită aplicarea legii penale mai favorabile. În măsura în care instanța va aprecia că sunt incidente în cauză dispozițiile legale privind aplicarea legii penale mai favorabile, solicită admiterea contestației. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ, pentru titularul cauzei.
Reprezentanta Ministerului Public având în vedere că s-a mai soluționat definitiv contestația formulată de același condamnat privind legea penală mai favorabilă, consideră că în prezenta speță contestația este neîntemeiată solicită respingerea acesteia.
CURTEA
Prin sentința penală nr.74 din 18.03.2014 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de Comisia de Evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită în temeiul HG nr. 836/2013 la P. Bistrița cu privire la condamnatul R. M., în executarea pedepsei de 10 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 220/20.07.2013 a Tribunalului A. în dosarul nr._, mandat nr. 283/22.07.2013 a Tribunalului A., existând autoritate de lucru judecat.
În temeiul disp. art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că petentul R. M. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 938/2009 a Tribunalului București – Secția I Penală, pronunțată în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 581/15.02.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție la pedeapsa rezultantă de 10 ani și 6 luni închisoare, urmare a contopirii pedepselor de: 9 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. a, b și f cu aplic. art. 13 Cod penal anterior; 10 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. a, b și f Cod penal anterior, art. 13 Cod penal anterior; 10 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 275/24.03.2004 a Tribunalului București – Secția I Penală, definitivă la data de 14.03.2003; 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 308/14.07.1998 a Tribunalului București – Secția I Penală, definitivă la 14.07.1999.
Cele patru infracțiuni de tâlhărie pentru care a fost condamnat petentul au fost săvârșite în concurs real. Infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare a fost săvârșită de petentul R. M. la data de 03.06.1997, respectiv în timpul minorității, considerent pentru care în privința acesteia s-a înlăturat starea de recidivă prev. de art. 37 lit. a Cod penal anterior ( aspect care rezultă din considerentele Sentinței penale nr. 938 din 21.10.2009 a Tribunalului București – f.12 și urm.).
După rămânerea definitivă a Sentinței penale nr. 938/21.10.2009 a Tribunalului București, prin care s-a dispus condamnarea la pedeapsa rezultantă de 10 ani și 6 luni închisoare, petentul a formulat contestație la executare, admisă prin Sentința penală nr. 220/20.06.2013 a Tribunalului A. ( f. 7 și urm.) pronunțată în dosar nr._, în sensul că din pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare se deduce o perioadă mai mare, respectiv: 01.09._97 și din 20.08.2008 la zi.
Urmare a admiterii contestației la executare, a fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza Sentinței penale nr. 938/21.10.2009 a Tribunalului Bistrița-Năsăud ( respectiv nr. 1087/17.02.2010- f. 11) și s-a dispus emiterea unui alt mandat de executare, nr. 283/2013 din 22 iulie 2013, în baza Sentinței penale nr. 220/20 iulie 2013 a Tribunalului A. ( f. 5) .
Așadar, în prezent condamnatul R. M. se află în executarea mandatului nr. 283/2013 din 22 iulie 2013 emis de Tribunalul A. în dosar nr._ (f. 5).
Deoarece prin sentința penală nr. 27/CC/2014 pronunțată la 18 februarie 2014 de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr._ s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul R. M., de aplicare a legii penale mai favorabile, urmare intrării în vigoare a Noului Cod penal, hotărâre care a rămas definitivă, prin decizia penală nr. 93/17 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, se apreciază că în cauză există autoritate de lucru judecat, sesizarea urmând să fie respinsă ca atare, în conformitate cu disp. art. 23 din Legea nr. 255/2013, modificată.
Aspectele invocate prin sesizarea dedusă judecății au fost analizate în detaliu prin hotărârea menționată anterior, considerentele acesteia învederând modalitatea și ordinea în care sunt aplicabile noile dispoziții penale, respectiv art. 21 din Legea nr. 187/2012, art. 129 alin. 2 și 4 Noul Cod penal.
Pentru considerentele arătate mai sus instanța a respins cerere formulată de Comisia de Evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită în temeiul HG nr. 836/2013 la P. Bistrița cu privire la condamnatul R. M..
Potrivit cu disp. art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație în termen legal, contestatorul, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea contestației sale, condamnatul a învederat faptul că în mod incorect i-a fost respinsă acestuia contestația cu toate că în cauză sunt incidente prevederile art.4 și 6 C.p., privind legea mai favorabilă în ceea ce privește condamnarea acestuia la pedeapsa de 10 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de contestație formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 27/CC/2014 pronunțată la 18 februarie 2014 de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr._ s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul R. M., de aplicare a legii penale mai favorabile, urmare intrării în vigoare a Noului Cod penal, hotărâre care a rămas definitivă, prin decizia penală nr. 93/17 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
Obiectul contestației soluționate prin hotărârile amintite este identic cu cel promovat de către condamnat prin prezenta contestație și anume, reducerea cuantumului pedepsei de 10 ani și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.220/2013 a Tribunalului A. ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile prev. de art.6 C.p.
Așa fiind, existând identitate de obiect și de părți, apreciem că în mod corect instanța de fond a constatat autoritatea de lucru judecat și a respins contestația.
Față de cele de mai sus, în baza art.23 alin.5 din Legea nr.255/2013 rap. la art.425 ind.1 C.p.p. va respinge ca nefondată contestația formulată.
Va stabili onorariu apărător din oficiu în sumă de 100 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea av. P. E..
Va obliga contestatorul la plata în favoarea statului a sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.23 alin.5 din Legea nr.255/2013 rap. la art.425 ind.1 C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul R. M. (fiul lui natural și Ghița, născut la data de 16.09.1979 în Năsăud, jud. Bistrița-Năsăud, domiciliat în ., ., jud. M., CNP-_, deținut în P. Bistrița) împotriva sentinței penale nr.74/CC/18.03.2014 a Tribunalului Bistrița Năsăud.
Stabilește onorariu apărător din oficiu în sumă de 100 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea av. P. E..
Obligă contestatorul la plata în favoarea statului a sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17.04.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. R. G.- I.-B.
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 993/2014. Curtea... | Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... → |
|---|
