Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 328/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 328/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 3054/337/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.328/A/2014
Ședința publică din 15 aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. M., judecător
JUDECĂTOR: M. Ș.
GREFIER: L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj – reprezentat prin PROCUROR – S. D.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul A. D. A., împotriva sentinței penale nr.17/13.01.2014, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., privind pe inculpații A. D. A., J. A. și G. I. V., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Z., emis în dosarul nr. 1828/P/2012 la data de 16.05.2013 pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:
- A. D.-A. - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 C.p. raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p.
- J. A. - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p.
- G. I.-V. - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C.p.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul J. A. personal, inculpatul G. I. V. personal, asistat de apărător ales av.M. I., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar și partea responsabilă civilmente G. I., lipsă fiind inculpatul A. D. A., partea vătămată D. I. T., partea responsabilă civilmente G. L. și S. de pe lângă Tribunalul Cluj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă mama inculpatului A. D. A., numita A. A. care învederează faptul că fiul ei este plecat în Anglia și depune un script prin care acesta arată că locuiește de 10 luni cu fiica părții vătămate și nu a ajuns la nici o înțelegere cu aceasta; mai solicită reducerea pedepsei aplicate.
Apărătorul inculpatului G. I., arată că inculpatul nu a declarat apel iar între timp s-a împăcat cu partea vătămată căruia i-a plătit prejudiciul. Apreciază că ar fi util în cauză, raportat și la poziția inculpatului A. D., să declare apel peste termen. Astfel, arată că au existat motive reale care l-au împiedicat să declare apel în termen și anume . N.C.pr.pen. care a pus probleme în ceea ce privește interpretarea efectelor și înțelegerea faptului că legea penală mai favorabilă i-ar crea un avantaj dacă ar declara apel chiar și peste termen. Apoi, nu a cunoscut faptul că partea vătămată va dori să se împace cu el și mai mult, a sperat că și inculpatul A. D. se va împăca.
Instanța, pune în vedere părților că inculpatul G. I. nu a formulat apel însă, se poate extinde efectele unui apel doar dacă se dă o soluție favorabilă apelantului ori, în cauză apelantul menționează că nu reușește să se împace cu partea vătămată, fiind lipsit de apărare în fața instanței de apel.
Apărătorul inculpatului G. I., arată că la termenul anterior, inculpatul A. D., prim mama acestuia a solicitat un termen pentru angajare de apărător iar acest lucru nu s-a realizat. Apreciază că față de lipsa de apărare a inculpatului A. D., se impune acordarea unui nou termen de judecată.
Reprezentantul Parchetului, arată că asistența juridică nu este obligatorie în cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat este mai mare de cinci ani ori, în speță, conform noilor reglementări pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată pedeapsa este de la 1 la 5 ani. Pe de altă parte, se poate extinde efectul apelului și față de inculpatul minor deoarece se poate pune în discuție și pentru inculpatul A. D. o anumită reducere de pedeapsă și atunci fiind admis apelul în favoarea acestuia, se poate extinde efectele și față de ceilalți inculpați cu atât mai mult cu cât s-au împăcat.
Mama inculpatului A. D. A. învederează instanței că nu a reușit să-și angajeze un apărător din motive financiare.
Instanța, deliberând, constată că asistența juridică nu este obligatorie și având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a apelului cu mențiunea că respinge cererea de repunere în termenul de apel formulată de inculpatul G. I..
Reprezentantul Parchetului, având în vedere noile limite de pedeapsă pentru care infracțiunea reținută, văzând și fapta săvârșită de acesta, se poate dispune o reducere a pedepsei inculpatului A. D. A., cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței atacate. În ceea ce-l privește pe inculpatul G. I. care s-a împăcat cu partea vătămată, acesta poate beneficia de disp.art.419 C.pr.pen., prin extinderea efectului apelului cu consecința pronunțării unei soluții de încetarea procesului penal.
Apărătorul inculpatului G. I., solicită admiterea apelului inculpatului A. D. A. și ca efect al admiterii acestuia, solicită a se face aplicarea și față de inculpatul minor a disp.art.419 C.pr.pen. cu consecința pronunțării unei soluții de încetarea procesului penal.
Inculpatul G. I., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său.
Inculpatul J. A., având ultimul cuvânt, arată că nu a declarat apel în cauză.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 17 din 13 ianuarie 2014, pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Z., în baza art.334 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. D. A. din infracțiunea de complicitate la furt calificat prev. de art.26 C.p. raportat la art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a, g și i Cod penal în infracțiunea de complicitate la furt calificat prev. de art.26 C.p. raportat la art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a, g și i Cod penal cu aplicarea art.40 alin.1 C.p.
În baza art.26 C.p. raportat la art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a, g și i Cod penal a fost condamnat inculpatul A. D. A., fiul lui I. și A., născut la data de 20.10.1981 în loc. Huedin, jud. Cluj, domiciliat în loc. Huedin, ., nr.8, ., C.N.P._, cetățean român, necăsătorit, studii medii, fără loc de muncă, cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
În baza art.40 alin.1 C.p. raportat la art. 34 alin.1 lit..d C.pen s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 lei aplicată prin sentința penală nr.74/06.04.2009, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, definitivă prin neapelare la data de 27.04.2009, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.861 alin.2 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.
S-a încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul S..
În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul S.;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
II. În baza art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a, g și i Cod penal cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 C.p.p. a fost condamnat inculpatul J. A., fiul lui V. și F., născut la data de 06.06.1993 născut la data de 20.10.1981 în loc. Huedin, jud. Cluj, domiciliat în loc. Huedin, ., nr.8, ., ., C.N.P._, cetățean român, necăsătorit, studii medii, fără loc de muncă, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
III. În baza art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a, g și i Cod penal cu aplicarea art.99 alin.3 C.pen. și art.109 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 C.p.p. și cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a C.pen., art.76 alin.1 lit.d C.pen a fost condamnat inculpatul minor G. I. V., fiul lui I. și L., născut la data de 10.05.1995 în loc. Huedin, jud. Cluj, domiciliat în loc. Huedin, ., nr.8, ., jud. Cluj, C.N.P._, cetățean român, necăsătorit, elev, fără antecedente penale la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului, major la data pronunțării hotărârii, drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.81 Cod penal și art.110 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 1 an și 6 luni care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal raportat la art.110 C.pen.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală, art.1357, art.1366, 1372, 1382 cod civil s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă D. I. T., cu domiciliul în Huedin, ..41, ., ..
Au fost obligați în solidar inculpații A. D. A., J. A. și G. I. V., acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente G. I. și G. L. cu domiciliul în loc. Huedin, ., nr.8, ., jud. Cluj la plata sumei de 2300 lei cu titlu de despăgubiri către partea civilă D. I. T..
În baza art.191 alin.1 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații, iar inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 2100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat după cum urmează: inculpatul A. D. A. suma de 810 lei, inculpatul J. A. suma de 400 lei și inculpatul G. I. V. în solidar cu părțile responsabile civilmente suma de 800 lei
În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către B. S. a sumei de 1300 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av. B. A. pentru asistența juridică asigurată inculpaților în faza de judecată și inculpatului minor în faza de urmărire penală.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Z., emis în dosarul nr. 1828/P/2012 la data de 16.05.2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimitere în judecată a inculpaților:
- A. D.-A. - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 C.p. raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p.
- J. A. - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p.
- G. I.-V. - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C.p.
În temeiul dispozițiilor art. 262 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 11 pct. 1 lit. c C.p.p. și art. 10 lit h C.p.p. s-a dispus încetarea urmăririi penale față de învinuita D. I. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. raportat la art. 210 C.p.
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 11.07.2012, organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Postului de Poliție Fildu de Jos au fost sesizate de partea vătămată D. I.-T., cu privire la faptul că persoane necunoscute au pătruns prin efracție în imobilul proprietatea sa situat în localitatea Fildu de Jos, nr. 108 jud. S., și – dintr-o cămară – i-au sustras cantitatea de 130 litri țuică de prune în valoare totală de 2.600 lei, iar din frigider o bucată de salam. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că învinuita D. I., fiica părții vătămate D. I. T., prietena învinuitului A. D.-A. la data de 09.07.2012, pe fondul unor neînțelegeri cu părinții, învinuita D. I. a plecat de la locuința acestora și s-a mutat într-un spațiu închiriat în loc. Huedin. În ziua următoare, pentru a face rost de bani, învinuita D. I. i-a propus învinuitului A. D. A. să se deplaseze în loc. Fildu de Sus, la imobilul aflat în proprietatea părinților învinuitei și să sustragă țuică pe care să o valorifice ulterior. Învinuitul A. D. A. a dat curs propunerii prietenei sale și i-a cooptat pentru a săvârși infracțiunea și pe învinuiții J. A. și G. I..
În noaptea de 10/11.07.2012, după o prealabilă înțelegere cei patru învinuiți s-au deplasat din centrul loc. Huedin, înspre localitatea Fildu de Jos cu o autoutilitară marca Renault, proprietatea învinuitului A. D.-A., condusă de acesta. Învinuitul A. D.-A. le-a dat celorlalți învinuiți câte o pereche de mănuși, iar după ce au ajuns la imobilul părții vătămate, învinuita D. I. a escaladat gardul și a deschis poarta de acces în curte din interior. Cu ajutorul unei șurubelnițe, învinuiții J. A., G. I.-V. și D. I. au forțat sistemul de închidere al ușii de acces în locuință, deschizând-o, după care au pătruns în locuință, iar învinuitul A. D.-A. a rămas în curte. D. I. a deschis cămara de alimente cu ajutorul unei chei și, de acolo, învinuiții J. A., G. I.-V. și D. I. au sustras cantitatea de 130 litri depozitată în trei damigene din sticlă, pe care apoi le-au transportat până în fața porții de acces, unde se afla învinuitul A. D.-A., care le-a încărcat în autoutilitară. Pentru a nu se sparge damigenele în timpul transportului, învinuita D. I. a sustras din imobil și două pături pe care le-a așezat între damigene .
Ulterior, învinuiții J. A., G. I.-V. și D. I. s-au deplasat în bucătărie și au luat din frigider mai multe bunuri alimentare, printre care și bucata de salam menționată în conținutul plângerii, consumându-le. Apoi, aceștia au părăsit locul faptei și s-au deplasat cu autoutilitara condusă de către învinuitul A. D.-A. în localitatea Huedin. Întreaga cantitate de țuică sustrasă de la partea vătămată a rămas în autovehicul însă la scurt timp, țuica aflată în două recipiente a fost golită de către învinuitul A. D. A. în flacoane de 2 și 2,5 l, pentru a putea fi mai ușor valorificată. Învinuitul A. D.-A. a vândut, în zilele următoare, la diferite persoane rămase neidentificate, o parte din țuica sustrasă, iar din banii obținuți i-a dat învinuitei D. I. suma de 360 lei pentru plata chiriei. Prețul de vânzare a fost de 20 lei /litru. De asemenea, învinuitul A. D. A. a transportat la locuința martorului R. D. C. cantitatea de 40 litri țuică, spunându-i că i-o lasă ca dar de nuntă, martorul nefiind înștiințat despre proveniența ilicită acesteia.
Din cantitatea de 130 l țuică s-a reușit recuperarea cantității de 22,5 l (13,5 litri de la învinuitul A. D. A. și 9 litri de la învinuita D. I.), filele 53,54. Organele de cercetare penală ale poliției judiciare au predat ulterior părții vătămate D. I.-T. cantitatea de 22,5 litri țuică de prune, cele trei damigene de 50 l fiecare și o pătură, filele 55, 57.
Această stare de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (f. 9-10, 58-63); declarații învinuiți (f. 13-14, 17-19, 20-21, 24-26, 27-28, 31-33, 34-36, 39-41) ; declarații parte vătămată (f. 46-47); declarații martor R. D. C. (f. 50-52 ).
În cauză, partea vătămată D. I. T. s-a constituit ca parte civilă în cauză cu suma de 2.300 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului nerecuperat.
La solicitarea instanței a fost efectuat referatul de evaluare al minorului G. I. V. (f.145-148).
La termenul de judecată din 21.06.2013, inculpații J. A. și G. I.-V., asistați de avocat desemnat din oficiu au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art.3201 Cod procedură penală, declarând că recunosc săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu doresc să formuleze cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și și le însușesc. În baza cererii inculpaților admisă de către instanță, în ceea ce privește faptele pentru care au fost trimiși cei doi inculpați în judecată, cauza a fost judecată potrivit procedurii prevăzute la art.3201 Cod procedură penală.
În ceea ce-l privește pe inculpatul A. D.-A. s-a trecut la cercetarea judecătorească acesta neprezentându-se în fața instanței de judecată deși a fost citat în mod repetat cu mandat de aducere ce u a putut fi executat, inculpatul nefiind găsit la domiciliu.
La solicitarea instanței s-a efectuat și s-a depus la dosar (f.131-134) referatul de evaluare al inculpatului minor G. I. V..
Analizând actele dosarului și materialul probatoriu instanța a reținut următoarele:
În fapt, în noaptea de 10/11.07.2012, după o prealabilă înțelegere cei trei inculpați și numita D. I. s-au deplasat înspre localitatea Fildu de Jos cu o autoutilitară marca Renault, proprietatea inculpatului A. D.-A., condusă de acesta. Inculpatul A. D.-A. le-a dat celorlalți câte o pereche de mănuși, iar după ce au ajuns la imobilul părții vătămate, D. I. a escaladat gardul și a deschis poarta de acces în curte din interior. Cu ajutorul unei șurubelnițe, inculpații J. A., G. I.-V. au forțat sistemul de închidere al ușii de acces în locuință, deschizând-o, după care au pătruns în locuință, iar inculpatul A. D.-A. a rămas în curte. D. I. a deschis cămara de alimente cu ajutorul unei chei și, de acolo au sustras cantitatea de 130 litri depozitată în trei damigene din sticlă, pe care apoi le-au transportat până în fața porții de acces, unde se afla inculpatul A. D.-A., care le-a încărcat în autoutilitară. Pentru a nu se sparge damigenele în timpul transportului D. I. a sustras din imobil și două pături pe care le-a așezat între damigene .Ulterior s-au deplasat în bucătărie și au luat din frigider mai multe bunuri alimentare, printre care și bucata de salam menționată în conținutul plângerii, consumându-le. Apoi, aceștia au părăsit locul faptei și s-au deplasat cu autoutilitara condusă de către inculpatul A. D.-A. în localitatea Huedin. Întreaga cantitate de țuică sustrasă de la partea vătămată a rămas în autovehicul însă la scurt timp, țuica aflată în două recipiente a fost golită de către inculpatul A. D. A. în flacoane de 2 și 2,5 l, pentru a putea fi mai ușor valorificată. Inculpatul A. D.-A. a vândut, în zilele următoare, la diferite persoane rămase neidentificate, o parte din țuica sustrasă, iar din banii obținuți i-a dat numitei D. I. suma de 360 lei pentru plata chiriei. Prețul de vânzare a fost de 20 lei /litru. De asemenea, inculpatul A. D. A. a transportat la locuința martorului R. D. C. cantitatea de 40 litri țuică, spunându-i că i-o lasă ca dar de nuntă, martorul nefiind înștiințat despre proveniența ilicită acesteia.
Din cantitatea de 130 l țuică s-a reușit recuperarea cantității de 22,5 l, (f. 53,54) Organele de cercetare penală ale poliției judiciare au predat ulterior părții vătămate D. I.-T. cantitatea de 22,5 litri țuică de prune, cele trei damigene de 50 l fiecare și o pătură, (f. 55, 57).
Această stare de fapt, în ceea ce-l privește pe inculpatul A. D. A., față de care a fost efectuată cercetarea judecătorească în cauză, reiese din coroborarea declarațiilor celorlalți doi inculpați J. A. (f.24-26) și G. I. (f.31-33), ambii recunoscând în fața organelor de urmărire penală și în cuprinsul declarațiilor date în fața instanței atât implicarea lor în săvârșirea faptei cât și a inculpatului A. D. A., cu declarațiile părții vătămate D. I. T. și declarația martorului R. D. C. (f.48,49). Inculpatul A. D. A. a recunoscut în declarația din data de 20.07.2012 faptul că s-a deplasat împreună cu inculpații J. A. și G. I. și cu numita D. I., cu autoutilitara condusă de către acesta, la locuința părții vătămate din localitatea Fildu de Jos de unde, primii doi inculpați și numita D. I. au luat, pătrunzând în imobil, au luat 3 bidoane de 50 de litri de în care se aflau aproximativ, potrivit spuselor acestuia 110 litri de țuică și două pături. Inculpatul A. D. a așteptat în mașină și apoi a ajutat la încărcarea bunurilor în mașină. Tot el a fost cel care le-a spus anterior celorlalți inculpați să cumpere pentru a fi folosite cu ocazia sustragerii bunurilor, trei perechi de mănuși. De asemenea, inculpatul a arătat faptul că ulterior sustragerii cantității de țuică acesta a vândut o parte din băutură cu suma de 20 lei litrul, unul dintre bidoane conținând 50 de litri de țuică s-a spart pe drum, 10 litri de țuică i-a vândut martorului R. C. iar 10 litri i-a dat inculpaților J. și G. pentru ca aceștia să o vândă.
În drept, fapta inculpatului A. D.-A. de a înlesni, punând la dispoziție autoutilitara cu care s-au transportat bunurile sustrase și ajuta prin încărcarea efectivă a bunurilor în autovehicul pe inculpații J. A., G. I.-V. să sustragă cantitatea de 130 litri țuică și două aceștia intrând pe tim de noaptea și prin efracție în locuința părții vătămate D. I.-T. și de a valorifica ulterior prin vânzare o parte din țuica sustrasă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 C.p. raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p.
Instanța a reținut, dispunând schimbarea încadrării juridice, săvârșirea faptei în stare de pluralitate intermediară, reglementată de ar.40 C.pen, raportat la pedeapsa amenzii penale aplicate inculpatului prin sentința penală nr.74/06.04.2009 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, definitivă prin neapelare la data de 27.04.2009 conform fișei de cazier (f.121) și neexecutată până la data de 11.07.2012, data săvârșirii infracțiunii obiect al prezentei cauze, conform adresei din data de 04.11.2013 a Biroului Executări Penale a Judecătoriei Huedin (f.181).
Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că infracțiunea de complicitate la furt calificat a fost săvârșită de inculpat prin acțiunile de înlesnire și ajutor acordat celorlalți doi inculpați la luare a bunurilor mai sus descrise din posesia părții vătămate și însușirea acestora fără drept și fără consimțământul părții vătămate. Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal, intenție calificată prin scop.
Reținând vinovăția inculpatului și constând ca fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 345 alin. 2 C.p.p. instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat reținută în sarcina sa.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 alin.1 din C.proc.pen, respectiv dispozițiile generale ale Codului Penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Fapta săvârșită de către inculpat prezintă un grad de pericol social concret suficient de ridicat, având în vedere valoarea bunurilor sustrase de aproximativ 2300 lei și faptul că acesta a fost cel care a coordonat întreaga activitate infracțională implicând inclusiv un minor în săvârșirea faptei ce a avut loc pe timp de noapte și din locuința părții vătămate.
În ceea ce privește persoana infractorului, instanța a reținut perseverența infracțională a inculpatului, acesta fiind condamnat la pedeapsa amenzii penale, astfel cum reiese din cuprinsul fișei de cazier, pentru săvârșirea unei infracțiuni de abuz de încredere, pedeapsă de la executarea căreia s-a sustras, acesta dând dovadă de nepăsare față de sancțiunea care i-a fost aplicată, suma fiind una relativ redusă, respectiv de 1000 lei, cu privire la care nu există dovada achitării nici măcar parțiale în decursul perioadei de aproximativ 3 ani de la aplicarea acesteia. De asemenea, inculpatul a avut o atitudine indiferentă față de procesul în curs și deși în fața organelor de urmărire penală a recunoscut săvârșirea faptelor, nu s-a prezentat la nici unul din termenele de judecată fixate în cauză deși a fost citat în repetate rânduri.
Raportându-se la aceste criterii de individualizare, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse minime de 3 ani închisoare este suficientă și în măsură să contribuie la realizarea scopurilor prevăzute de art.52 C.pen, respectiv scopul constrângerii și reeducării inculpatului și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.
În baza art.40 alin.1 C.p. raportat la art. 34 alin.1 lit..d C.pen instanța a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 lei aplicată prin sentința penală nr.74/06.04.2009, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, definitivă prin neapelare la data de 27.04.2009, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare.
Instanța a apreciat că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare este suficientă pentru atingerea scopului pedepselor și este proporțională cu gravitatea celor două infracțiuni săvârșite de inculpat în stare de pluralitate intermediară.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii, apreciind că acesta este nedemn a ocupa funcții ce implică încrederea publică și exercițiul autorității de stat. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) Cod penal. Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.
În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta și conduita inculpatului, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.861 alin.l Cod Penal, respectiv: pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este de 3 ani închisoare, așadar se încadrează în limita prevăzută la alin.2 al art. 861 Cod Penal, inculpatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, fiind astfel respectată și cerința de la alin.1 lit.b), iar experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de normele legale și regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.
În alegerea acestui mod de individualizare a executării pedepsei se are în vedere faptul că și modalitatea de executare a pedepsei trebuie să fie de natură a-l face pe inculpat să realizeze consecințele faptelor sale și să-l determine ca pe viitor să nu mai săvârșească asemenea fapte. În speță, instanța a apreciat că scopul pedepsei nu poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei atâta timp cât inculpatul s-a sustras de la executarea pedepse anterior aplicate și a săvârșit o nouă faptă penală de o gravitate destul de ridicată, având în vedere premeditarea faptei, implicarea celorlalți inculpați pentru a duce la îndeplinire planul stabilit împreună cu numita D. I. pentru sustragerea bunurilor și indiferența acestuia față de procedurile penale în derulare în privința faptelor săvârșite, impunându-se supravegherea comportamentului și activităților sale ulterioare condamnării, aceasta și pentru a înlătura riscul repetării unor fapte de aceiași natură cu cea pentru care a fost condamnat.
În consecință, în baza art.861 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal, instanța a considerat ca se impune stabilirea acestui termen de încercare raportat la gravitatea comportamentului infracțional supravegherea inculpatului pe această durată de timp fiind necesară față de circumstanțele cauzei.
În baza art.863 alin.1 lit.a) Cod penal, a fost desemnat S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul S. responsabil cu supravegherea inculpatului, iar în baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul S.;
b)să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art.359 Cod procedură penală, i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile pană la expirarea termenului de încercare sau în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
II. Fapta inculpatului J. A. care, în noaptea de 10/11.07.2012, după o prealabilă înțelegere, împreună cu inculpații G. I.-V. și A. D. A. și numita D. I., a pătruns prin efracție în imobilul părții vătămate D. I.-T. de unde a sustras cantitatea de 130 litri țuică și două pături întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p.
Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că infracțiunea de furt calificat a fost săvârșită de inculpat prin acțiunea de luare a bunurilor mai sus descrise din posesia părții vătămate și însușirea acestora fără drept și fără consimțământul acesteia. Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal, intenție calificată prin scop.
Reținând vinovăția inculpatului și constând ca fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 345 alin. 2 C.p.p. instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat reținută în sarcina sa.
S-a dat eficiență mai întâi prevederilor art.320 ind.1 alin.7 C.proc.pen, reducându-se cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de furt calificat.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 alin.1 din C.proc.pen, respectiv dispozițiile generale ale Codului Penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social concret suficient de ridicat, având în vedere valoarea bunurilor sustrase, de aproximativ 2300 lei și celelalte împrejurări în care a fost săvârșită fapta, respectiv pe timp de noapte, pătrunzând prin efracție în locuința părții vătămate.
În ceea ce privește persoana infractorului, acesta are vârsta de 20 de ani, studii 11 case, la data săvârșirii faptei era elev în cadrul Grupului Școlar Huedin. Instanța a reținut de asemenea că acesta nu are antecedente penale însă conform fișei de cazier (f.23) față de acesta s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ pentru comiterea unor fapte similare cu cea pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză.
Raportându-se la aceste criterii de individualizare, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse minime de 2 ani închisoare este în măsură să contribuie la realizarea scopurilor prevăzute de art.52 C.pen, respectiv scopul constrângerii și reeducării inculpatului și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.
În ceea ce privește posibilitatea reținerii în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lin.1 Cod penal, instanța a apreciat că nu se impune acest lucru în cauză. Astfel, instanța observă analizând fișa de cazier a inculpatului că acesta nu a avut o conduită anterioară exemplară, fiind sancționat cu amenda administrativă pentru fapte similare cu cea pentru care a fost condamnat în prezenta cauză. În ceea ce privește circumstanța atenuantă judiciară prevăzută la art.74 alin.1 lit.c) Cod penal, respectiv comportamentul inculpatului după săvârșirea faptei, de asemenea se consideră că nu se impune a se reține, ca urmare a faptului că recunoașterea vinovăției din partea inculpatului a primit deja eficiență juridică prin reducerea limitelor de pedeapsă, în temeiul art.3201 Cod procedură penală iar în privința recuperării prejudiciului cauza, instanța observă că inculpatul nu a făcut nici un demers în acest sens.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii, apreciind că acesta este nedemn a ocupa funcții ce implică încrederea publică și exercițiul autorității de stat. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) Cod penal. Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.
Trecând la individualizarea executării a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta și conduita inculpatului, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului fără izolare în regim de detenție.
Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.
În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.5 Cod penal, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Pe cale de consecință, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune pe parcursul termenului de încercare și nici nu se va pronunța revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art.86 Cod penal.
III. Fapta inculpatului minor G. I.-V. care, în noaptea de 10/11.07.2012, după o prealabilă înțelegere, împreună cu inculpații J. A. și A. D. A. și numita D. I., a pătruns prin efracție în imobilul părții vătămate D. I.-T. de unde a sustras cantitatea de 130 litri țuică și două pături întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C.p. și art.109 alin.1 C.p.,
Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că infracțiunea de furt calificat a fost săvârșită de inculpat prin acțiunea de luare a bunurilor mai sus descrise din posesia părții vătămate și însușirea acestora fără drept și fără consimțământul acesteia. Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal, intenție calificată prin scop.
Reținând vinovăția inculpatului și constând ca fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 345 alin. 2 C.p.p. instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat reținută în sarcina sa.
La individualizarea pedepsei instanța are în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 alin.1 din C.proc.pen, respectiv dispozițiile generale ale Codului Penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
S-a dat eficiență, după reducerea limitelor de pedeapsă conform art.109 alin.1 C.p., prevederilor art.320 ind.1 alin.7 C.proc.pen, reducându-se cu o treime limitele de pedeapsă. De asemenea, instanța a reținut în cauză circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit.a C.pen., constând în conduita anterioară bună a inculpatului minor și va face astfel aplicarea art.76 alin.1 lit.d C.pen
Fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social concret suficient de ridicat, având în vedere valoarea bunurilor sustrase, de aproximativ 2300 lei și celelalte împrejurări în care a fost săvârșită fapta, respectiv pe timp de noapte, pătrunzând prin efracție în locuința părții vătămate.
În ceea ce privește persoana inculpatului minor G. I., acesta avea la data săvârșirii faptei vârsta de 17 ani, fiind elev iar din fișa de cazier judiciar reiese că acesta nu are antecedente penale. Instanța a avut în vedere în analizarea circumstanțelor personale ale inculpatului concluziile referatului de evaluare (f.131-134) unde se arată că factorii care au favorizat implicarea inculpatului în săvârșirea infracțiunii sunt: supravegherea deficitară în perioada respectivă cauzată de problemele de sănătate majore cu care s-a confruntat tatăl, absentarea de la orele de curs corelativ cu nevoia de validare personală și socializare apropiați ca vârstă s-a afiliat unui anturaj din mediul proxim, pasibil în a-l influența să ia parte la acțiunile inițiate de acele persoane, chiar cu caracter ilicit. În plus, se arată în referat, inculpatul a fost motivat de o posibilă remunerare materială, după cum se întâmpla și în alte situații când îl ajuta pe inculpatul A. D. să efectueze unele activități lucrative.
Raportându-se la aceste criterii de individualizare, și apreciind faptul că inculpatul minor a săvârșit faptele sub influența negativă a celorlalți inculpați majori și într-un context social și familial defavorabil, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare este în măsură să contribuie la realizarea scopurilor prevăzute de art.52 C.pen, respectiv scopul constrângerii și reeducării inculpatului și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii, apreciind că acesta este nedemn a ocupa funcții ce implică încrederea publică și exercițiul autorității de stat. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) Cod penal. Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.
Instanța a arătat faptul că aplicarea pedepselor accesorii se impune în cauză inculpatul fiind major la data pronunțării hotărârii.
Trecând la individualizarea executării a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta și conduita inculpatului, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului fără izolare în regim de detenție.
Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 1 an și 6 luni, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal și art.110 C.pen.
În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.5 Cod penal, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Pe cale de consecință, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune pe parcursul termenului de încercare și nici nu se va pronunța revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art.86 Cod penal.
În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală și art.1357, art.1366, 1372, 1382 Cod civil instanța, văzând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale: săvârșirea unei fapte ilicite de către inculpați, cu vinovăție, cauzând un prejudiciu iar între fapta săvârșită și prejudiciul cauza părții civile există raport de cauzalitate, a admis acțiunea civile formulată de partea civilă D. I. T. și a obligat în solidar inculpații A. D. A., J. A. și G. I. V., acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente G. I. și G. L. la plata sumei de 2300 lei cu titlu de despăgubiri către partea civilă D. I. T.. Valoarea prejudiciului cauzat este stabilită raportat la cantitatea de țuică sustrasă de către inculpați și nerestituită părții vătămate, la un preț mediu de piață de 20 de lei litrul de țuică, acesta fiind și prețul la care inculpatul A. A. a declarat că a vândut litrul de țuică.
Instanța l-a obligat pe inculpatul minor G. I. V., în solidar cu părțile responsabile civilmente G. I. și G. L., părinții acestuia, apreciind că în speță sunt întrunite condițiile răspunderii pentru fapta minorului respectiv cele prevăzute de art.1372 C.civ. și părinții neprobând în cauză faptul că fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care și-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exercițiul autorității părintești, legiuitorul instituind în acest caz o prezumție relativă de răspundere a părinților pentru faptele ilicite săvârșite de minori.
În baza art.191 alin.1, 2 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpații, iar inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 2100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat după cum urmează: inculpatul A. D. A. suma de 810 lei, inculpatul J. A. suma de 400 lei și inculpatul G. I. V. în solidar cu părțile responsabile civilmente suma de 800 lei
În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală instanța a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către B. S. a sumei de 1300 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av. B. A. pentru asistența juridică asigurată inculpaților în faza de judecată și inculpatului minor în faza de urmărire penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul A. D. A., solicitând instanței de control judiciar admiterea căii de atac promovate, fără a arăta însă motivele pe care își întemeiază cererea .
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat, și a dispozițiilor art. 417 și următoarele Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Inculpații A. D. A. și G. I. V. au fost condamnați prin sentința penală nr. 17 din 13.01.2014 a Judecătoriei Z. sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat prev de art 208, 209 alin 1 lit a, g și i Cod penal, în forma autoratului inculpatul G. și a complicității inculpatul A. D. A..
La data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal al României care prevede la art 231 că este posibilă împăcarea părților în cazul faptelor prev de art 228, 229 alin 1, alin 2 lit b și c și art 230 CP și limite de pedeapsă mult reduse pentru fapta rețiunută în sarcina inculpatilor care anterior era sancționată cu pedepsa închisorii de la 3 la 5 ani, în prezent limitele fiind de la 1 la 5 ani.
În aceste condiții este evident că noile prevederi sunt mai favorabile inculpaților, motiv pentru care instanța de apel le va da eficiență ca urmare a reținerii art 5 din NCP.
La fila 18 din dosarul de fond există un script emanând de la partea vătămată D. I. care a învederat că s-a împăcat cu inculpatul G. I. și nu mai dorește condamnarea acestuia pentru comiterea acestei fapte.
Raportat la intervenția legii penale mai favorabile și la scriptul depus de partea vătămată CA a extins efectele apelului declarat de inculpatul A. și cu privire la inculpatul G. Ionuțconform art 419 CPP, și constatând că a intervenit împăcarea părților a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului G. în baza dispozițiilor art 396 alin 6 coroborat cu art 16 pct 1 lit g CPP și art 231 CP.
În ceea ce-l privește pe inculpatul A. D. raportat la noile limite de pedeapsă, instanța de apel a apreciat că, raportat la gradul de pericol social conret al faptelor deduse judecății, la împrejurările în care aceasta a fost comisă, la participația inculpatului la comiterea faptei, la urmările produse, un prejudiciu nu extrem de însemnat, la persoana inculpatului care nu este la prima confruntare cu legea penală și la conduita nesinceră pe parcursul întregului proces penal, o pedeapsă de 2 ani închisoare este suficientă pentru a contribui la reeducarea acestuia și formarea unei atitudini corespunzătoare față de valorile ocrotite de legea penală.
Instanța de apel a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate acestui inculpat pe durata unui termen de încercare de 4 ani conform art 81 și 82 din VCP.
Tot ca urmare a intervenției legii penale mai favorabile au fost înlăturare pedepsele accesorii aplicate inculpatului A., constatându-se că NCP prevede posibilitatea aplicării de pedepse accesorii doar în situația în care sunt aplicate și pedepse complementare ceea ce nu este cazul în prezenta speță.
Pentru aceste considerente, a fost admis apelul declarat de inculpatul A. D. și s-a extins efectul acestui apel și cu privire la inculpatul G. I., conform dispozitivului.
Văzând și prev art 275 alin 3 și alin 1 pct 2 lit d CPP
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul A. D. A. împotriva Sentinței penale nr.17/13 ianuarie 2014 a Judecătoriei Z., pe care o desființează cu privire la aplic.art.5 C.pen. în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate acestuia și modalitatea de executare și cu privire la soluționarea cauzei în ce-1 privește pe inculpatul G. I. V..
Pronunțând o nouă hotărâre,reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. D. A. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat prev. de art.48 raportat la art.229 lit.b și d C.pen. (fost art.26 raportat la art. 208,209 al. l lit. a, g, I CP) la pedeapsa de 2 ani închisoare.
înlătură aplic.art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II a și lit.b V.C.P. în baza art.81 V.C.P. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prev. de art.82 C.pen., acela de 2 ani +pedeapsa aplicată.
Atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării
condiționate.
Extinde efectele apelului declarat de inc. A. și în ceea ce-1 privește pe inculpatul G. I. V. și rejudecând, în baza art. 16 pct.l lit.g C.pr.pen. raportat la art. 231 C.pen. încetează procesul penal prin împăcare cu partea vătămată D. I. T. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 229 lit. b și d C.pen. (fost art. 208,209 al.l lit. a, g, I CP).
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 150 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu desemnat pentru inculpatul G. I.
Obligă partea vătămată și inculpatul G. I. V. la câte 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, restul cheltuielilor în apel rămânând în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I. M. M. Ș.
GREFIER,
L. C.
Dact.M.Ș/Dact.M.N.
4 ex./8.05.2014
Jud.fond. P. D. M.
| ← Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... | Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... → |
|---|








