Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 657/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 657/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 22-07-2014 în dosarul nr. 26115/211/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 657/A/2014
Ședința publică din 22 iulie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. D. L., judecător
JUDECĂTOR: V. C.
GREFIER: L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin V. T. – procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpații L. P. și BARATOSSI J. A., împotriva sentinței penale nr. 220 din data de 25.02.2014, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., dat în dosar nr. 9414/P/2013, astfel:
- L. P. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal și a infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1, alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal și a art. 37 lit. b din Codul penal;
- B. J. A. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal și a infracțiunii de complicitate la violare de domiciliu prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și a art. 37 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpatul L. P., în stare de deținere, asistat de avocat P. D. G., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar ( f. 69 ) în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat P. G. M., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar ( f. 12 ) și inculpatul B. J. A., în stare de deținere, asistat de avocat S.-F. C. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat P. M. E., ambii din cadrul Baroului Cluj, cu delegații la dosar ( f. 13, 28 ), lipsă fiind partea vătămată N. B. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Inculpatul L. P. arată că nu și-a angajat apărător ales și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. De asemenea, susține că a formulat apel în cauză pentru a se împăca cu părțile vătămate.
Inculpatul B. J. A. susține apelul declarat în cauză pentru reducerea pedepsei aplicate.
Nefiind cereri de formulat, se apreciază apelurile în stare de judecată și se acordă cuvântul în dezbatere.
Apărătorul substituent al inculpatului L. P., având cuvântul, solicită, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, în principal, să se dispună achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, având în vedere că, din probele administrate în cauză, nu reiese fără niciun fel de dubiu că inculpatul a participat la săvârșirea faptei. În acest sens, invocă declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv a mamei și verișorului inculpatului, conform cărora în acea perioadă inculpatul era acasă, înregistrările video ale casei de schimb din incinta magazinului S. care nu l-au surprins pe inculpat, precum și susținerile taximetristului care i-a deplasat pe inculpați. Totodată, consideră că testul poligraf a fost efectiv influențat vând în vedere starea psihică a inculpatului, respectiv certificatul de handicap existent la dosar.
În subsidiar, în cazul în care se va aprecia că probele administrate sunt suficiente pentru a se dispune condamnarea inculpatului, solicită reducerea pedepsei aplicate având în vedere și starea psihică a acestuia evocată anterior. Cu onorariu FMJ.
Apărătorul substituent al inculpatului B. J. A., având cuvântul, solicită admiterea apelului și, în principal, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală. În acest sens, consideră că toate probele existente la dosar nu conduc spre o concluzie clară de condamnare a inculpatului.
În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special, având în vedere că inculpatul a încercat în repetate rânduri împăcarea cu partea vătămată și despăgubirea acesteia, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv vârsta acestuia și dorința de a se reintegra în societate. Cu onorariu FMJ.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, apreciază ambele apeluri ca fiind nefondate și solicită respingerea lor în consecință.
Astfel, din perspectiva stabilirii vinovăției opinează că soluția este dincolo de criticile aduse de apărare la termenul de astăzi, date fiind argumentele impecabile din motivarea soluției aflate la dosarul cauzei. În acest sens, arată că instanța a analizat fiecare mijloc de probă din dosarul cauzei, respectiv că au fost avute în vedere elementele rezultate din declarațiile inculpaților, ale persoanelor audiate în cursul cercetării judecătorești și al urmăririi penale, precum și celelalte mijloace de probă administrate, fiind dovedită fiecare etapă ce ține de activitatea infracțională și postdelictuală. În consecință, consideră că se confirmă, dincolo de orice dubiu, vinovăția inculpaților și, prin urmare, solicită a nu se da curs criticilor legate de inexistența vinovăției din perspectiva solicitărilor apărării.
Raportat la modalitatea de determinare a pedepsei pentru fiecare dintre cei doi inculpați și faptul că instanța a optat pentru procedeul de stabilire a pedepsei conform principiului aplicării legii mai favorabile pe instituții autonome și, deoarece doar inculpații au declarat calea de atac, având în vedere și dispozițiile de interpretare ale Deciziei Curții Constituționale nr. 265/_, opinează că nu se impune intervenirea, pentru că orice alternativă de calcul, respectiv în baza dispozițiilor legii penale în vigoare sau ale Codului penal vechi, ar conduce la agravarea situației inculpaților. În consecință, apreciază soluția ca fiind temeinică din perspectiva tehnicii de stabilire a pedepsei, iar din perspectiva cuantumului solicită menținerea cuantumului pedepsei principale și al pedepsei complementare, deoarece instanța a realizat o analiză corectă a circumstanțelor specifice cauzei și a celor personale ale inculpaților.
În concluzie, opinează că pedepsele sunt corect dozate și solicită păstrarea lor ca atare, raportat la toate împrejurările descrise în hotărâre, motiv pentru care apreciază soluția ca fiind legală și temeinică și solicită respingerea ca nefondate a apelurilor declarate în cauză.
Inculpatul L. P., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.
Inculpatul B. J. A., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 220/25.02.2014 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosar nr._ , în temeiul art. 386 alin. 1 C.pr.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care inculpații L. P. și B. J. A. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul întocmit la data de 06.11.2013 în dosarul penal nr. 9414/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N..
Astfel, cu privire la inculpatul L. P., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestuia din infracțiunile de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal și de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal, totul cu reținerea art. 5 alin. 1 din Codul penal.
Cu privire la inculpatul B. J. A., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestuia din infracțiunile de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal și de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal, totul cu reținerea art. 5 alin. 1 din Codul penal.
În temeiul art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal 1968, totul cu reținerea art. 5 alin. 1 din Codul penal a fost condamnat inculpatul L. P., fiul lui I. și D., născut la data de 11.09.1988 în Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat in .. 3A, jud. Cluj, CNP_, recidivist, aflat în prezent în Penitenciarul G. la o pedeapsă de 3 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat față de partea vătămată N. B. D..
S-a constatat că fapta pentru care L. P. a fost condamnat prin prezenta sentință penală la pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare a fost săvârșite în stare de recidivă față de sentința penală nr. 1203/2012 a Judecătoriei Cluj-N..
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la articolul 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal.
În temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal i s-au interzis pe o perioadă de 5 ani inculpatului drepturile prevăzute la articolul 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză începând cu data de 15.10.2013, motiv pentru care în temeiul art. 72 alin. 1 din Codul penal s-a scăzut din pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare perioada executată începând cu data de 15.10.2013 până la zi.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen., a fost menținută măsura arestului preventiv luată în cauză față de inculpatul L. P..
În temeiul art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal 1968, totul cu reținerea art. 5 alin. 1 din Codul penal a fost condamnat inculpatul B. J. A., fiul lui M. și M., născut la data de 16.05.1984 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat in comuna Florești, .. J ., CNP_, recidivist, aflat în prezent în Penitenciarul G. la o pedeapsă de 3 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat față de partea vătămată N. B. D..
S-a constatat că fapta pentru care B. J. A. a fost condamnat prin prezenta sentință penală la pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare a fost săvârșite în stare de recidivă (post-condamnatorie conform Codului penal 1968) față de sentința penală nr. 1371/2011 a Judecătoriei Cluj-N..
În temeiul art. 5 alin. 1 Codul penal raportat la art. 61 alin. 1 Codul penal 1968 s-a dispus contopirea restului rămas neexecutat de 446 zile închisoare din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1371/2011 a Judecătoriei Cluj-N. cu pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală, dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 3 ani 6 luni închisoare, fără spor, cu executare în regim de detenție.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la articolul 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal.
În temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal i s-au interzis pe o perioadă de 5 ani inculpatului drepturile prevăzute la articolul 66 alin. 1 lit. a și b C.pen.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză începând cu data de 16.10.2013, motiv pentru care în temeiul art. 72 alin. 1 din Codul penal s-a scăzut din pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare perioada executată începând cu data de 16.10.2013 până la zi.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen., a fost menținută măsura arestului preventiv luată în cauză față de inculpatul B. J. A..
S-a constatat că partea vătămată N. B. D. s-a constituit parte civilă în cauză în faza de urmărire penală cu suma de 2.000 lei, dintre care 1650 lei reprezintă banii sustrași și 350 lei reparația calculatorului.
În temeiul art. 19 și al art. 397 C.pr.pen. prin raportate la art. 1357 și la art. 1383 C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată și obligă pe inculpatul B. J. A. la plata către N. B. D. a sumei de 1650 lei.
În temeiul art. 274 alin 1 C.pr.pen., a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen. onorariul apărătorilor desemnați din oficiu av. R. I. V. și av. Silye A., fiecare în sumă de 300 lei, s-a avansat din FMJ.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
Prin rezoluția organelor de cercetare penală din data de 15.10.2013, confirmată prin rezoluția procurorului din aceeași dată (filele 9-10 dosarul de urmărire penală), s-a dispus începerea urmăririi penale față de:
•inculpatul L. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Codul penal și de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal;
•inculpatul B. J. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 din Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i Codul penal și de complicitate la violare de domiciliu, prevăzută de art. 26 din Codul penal raportat la art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.
Prin ordonanțele organului de cercetare penală din datele de 15.10.2013 și de 16.10.2013 s-a dispus reținerea învinuiților L. P. și B. J. A. pe o durată de 24 ore (filele 32, 39 dosarul de urmărire penală).
Prin ordonanța procurorului din data de 15.10.2013 din dosarul penal nr. 9414/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpații L. P. și B. J. A. (fila 5 dosarul de urmărire penală).
Prin propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. înregistrată la data de 16.10.2013 sub nr._/211/2013 s-a solicitat instanței să dispună luarea măsurii arestării preventive față de inculpații L. P. și B. J. A..
La baza propunerii de arestare preventivă a inculpaților au stat dispozițiile articolului 143 și articolului 148 litera f din Codul de procedură penală, în sensul că aceștia ar fi săvârșit cu intenție o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin încheierea penală nr. 94/C/A/2013, pronunțată în dosarul penal nr._/211/2013 al Judecătoriei Cluj-N. (filele 100-105), a fost dispusă arestarea preventivă a inculpaților L. P. și B. J. A. în temeiul art. 143 și articolului 148 litera f din Codul de procedură penală, pe o perioadă de 29 de zile (16.10.2013 – 13.11.2013). Prin încheierea penală nr. 112/R/2013 a Tribunalului Cluj au fost respinse recursurile declarate de inculpați față de încheierea penală nr. 94/C/A/2013 a Judecătoriei Cluj-N..
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. emis la data de 06 noiembrie 2013 în dosarul nr. 9414/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților L. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e și i Cod penal și de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal și a inculpatului B. J. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat prev. și ped. de art. 26 din Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e și i Cod penal și de complicitate la violare de domiciliu prevăzută de art. 26 din Codul penal raportat la art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpaților faptul că în seara de 13.10.2013, în intervalul de timp cuprins între 2130 – 2230, după o înțelegere prealabilă, L. P. ajutat fiind de B. J. A. ar fi pătruns prin forțarea geamului în locuința părții vătămate N. B. D., de unde ar fi sustras sumele de 220 lire și 100 euro.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare (fila 11), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (filele 14-17, 19-25), declarațiile părții vătămate (filele 12-13), declarațiile inculpaților (filele 28, 30-31, 33-34, 36, 38, 40-41), declarațiile martorilor (filele 42-43, 45-47, 48-49, 50-53, 64, 65), procesul verbal de recunoaștere de pe planșa foto (filele 54, 55-63), CD conținând imagini ale camerelor de supraveghere din incinta Complexului comercial S. (fila 67), bonuri fiscale de la casa de schimb valutar (fila 70), fișele de cazier judiciar (filele 106-108, 109-112), declarațiile date în fața judecătorilor (filele 8, 9 și 8 dosarul nr._/211/2013), precum și procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 119, 120).
În faza de urmărire penală inculpatul L. P. a recunoscut inițial în declarațiile pe care le-a dat în cursul urmăririi penale și în fața judecătorului de la Judecătoria Cluj-N. că a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată. Cu toate acestea, în fața judecătorului de la Tribunalul Cluj și în fața instanței a revenit asupra poziției procesuale și a arătat că nu cunoaște nimic cu privire la săvârșirea faptelor care fac obiectul prezentului dosar penal și că nu are cunoștință despre comiterea acestora, iar inculpatul B. J. A. nu a recunoscut fapta de săvârșirea căreia a fost acuzat.
În aceeași fază procesuală partea vătămată a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 2.000 lei, dintre care suma de 1.650 lei a reprezenta contravaloarea celor 220 lire sterline și celor 50 euro sustrași și 350 lei ar reprezenta contravaloarea reparațiilor calculatorului (fila 12).
În conformitate cu dispozițiile articolului 3001 aliniatul 1 din Codul de procedură penală, instanța a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de cei doi inculpați la data de 12.11.2013, pe care a menținut-o, aceeași soluție fiind stabilită și cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv față de aceștia la data de 06.01.2014 în temeiul art. 3002 din Codul de procedură penală.
În faza de judecată, prezenți personal în fața instanței inculpații au declarat că doresc soluționarea cauzei conform dispozițiilor art. 3201 din Codul de procedură penală, însă din declarațiile date (filele 18, 19, 20) a reieșit în mod clar că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a urma această procedură, respectiv faptul că L. P. și B. J. A. nu recunosc acuzațiile aduse față de ei.
În consecință, s-a procedat la citirea actului de sesizare și începerea cercetării judecătorești, inculpații precizând că își mențin declarațiile date în fața instanței (filele 18, 19) sau completând declarațiile date anterior (filele 20, 100, 159) și martorii P. M. D. (fila 43), V. M. E. (fila 44), B. L. C. (filele 45, 93), L. D. (fila 92), A. C. J. (fila 94), L. S. (fila 95), I. N. F. (fila 96), G. C. L. (fila 97), I. D. (fila 98), B. V. A. (fila 99), H. I. C. (fila 158) și K. J. I. (filele 181-182). La dosar au fost depuse mai multe înscrisuri reprezentând memorii din partea inculpatului L. P. (filele 6, 46, 47, 121), adresa Inspectoratului de Jandarmi Județean „Al. V. Voevod” Cluj (fila 90), adresa din partea . (filele 125-128), adresa din partea . (fila 129), raportul criminalistic nr. 368.506 din 20.01.2014 întocmit de IPJ Cluj, Serviciul criminalistic, Biroul de expertize și constatări tehnico-științifice (filele 138-148), înscrisuri emise de Penitenciarul G. cu privire la sancțiunea aplicată inculpatului L. P. pentru conduita adoptată în cursul ședinței de judecată din data de 16.12.2013(filele 149-156), înscrisuri medicale privind pe inculpatul B. J. A. (fila 183) și pe inculpatul L. P. (fila 184), precum și concluzii scrise (filele 191-192, 193-195 și 196-197).
Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Din declarațiile celor doi inculpați și a martorilor I. N. F., I. D. și H. I. C. rezultă faptul că L. P. și B. J. A. se cunosc de o lungă perioadă de timp deoarece locuiesc în aceeași localitate și obișnuiesc să mai petreacă serile împreună, dar și cu alte persoane.
Din declarațiile inculpaților rezultă faptul că B. J. A. o cunoștea pe partea vătămată, iar din declarația martorului H. I. C. reiese faptul că acest inculpat a efectuat demersuri și a obținut informații cu privire la programul acesteia.
Din declarațiile date în faza de urmărire penală de către inculpatul L. P. rezultă că acesta s-a întâlnit în seara de 13.10.2013 cu B. J. A. pe . localitatea Florești, jud. Cluj, acesta din urmă propunându-i să se deplaseze împreună pe . Florești pentru a sparge un apartament de unde să sustragă bunuri. Inculpatul B. J. A. avea asupra sa mănuși de culoare neagră, un levier de culoare neagră și o șurubelniță de culoare roșie ceea ce indică o pregătire anterioară a comiterii faptei, respectiv cunoașterea exactă a programului părții vătămate și a obiectelor necesare pătrunderii în locuință – convingerea instanței în acest sens fiind întărită și de declarația martorului H. I. C..
L. P. a acceptat propunerea celuilalt inculpat, astfel că împreună s-au deplasat pe . Florești, la imobilul cu nr. 312, unde au constat că geamul apartamentului cu nr. 26 era rabatat.
Împreună au hotărât să forțeze geamul și să pătrundă pe acolo în interior, sens în care inculpatul B. J. A. l-a ridicat pe L. P. pentru a-l ajuta, însă nu au reușit să deschidă geamul. După prima încercare s-au retras de lângă . rost de un box-palet care să le permită să ajungă la o înălțime corespunzătoare, după care inculpatul L. P. – ajutat de către B. J. A. – a deschis fereastra și a pătruns în interior. În perioada în care inculpatul L. P. a rămas în apartament, inculpatul B. J. A. a asigurat paza din exterior. În interior, inculpatul a început să caute bunuri pe care să le sustragă, în această activitate răvășind lucrurile din apartament. În interiorul unui dulap a fost găsit un portmoneu care conținea sumele de 220 lire sterline și de 100 euro, care au fost însușite.
Activitatea lor infracțională a fost observată de către martora P. M. D. care locuiește în apropierea apartamentului părții vătămate. Ea a surprins fiecare mișcare a inculpaților, a observat îmbrăcămintea acestora și unele trăsături ale fizionomiei celui mai mic dintre inculpați. În momentul în care L. P. și-a pus pe mâini mănușile de culoare neagră martora a realizat că inculpații vor pune în aplicare planul de a pătrunde în apartamentul situat la parterul blocului, motiv pentru care a sunat la numărul de urgență 112 și a anunțat despre cele întâmplate. Lucrătorii de poliție s-au deplasat la fața locului după aproximativ 10-15 minute, însă inculpații au părăsit între timp locul faptei.
Astfel, după ce a ieșit din apartament, inculpatul L. P. s-a deplasat spre casă, iar inculpatul B. J. A. a luat un taxi împreună cu martorul I. N. F. și s-a deplasat la S., unde a schimbat sumele de 220 lire sterline și de 50 euro. Declarațiile martorilor Vargoschi M. E. și B. L. C. în acest sens se coroborează cu declarația martorului I. N. F., dar și cu înregistrările camerelor de supraveghere ale centrului comercial și cu copiile după bonurile fiscale eliberate la momentul perfectării schimbului valutar.
După schimbarea valutei în lei, inculpatul B. J. A. a remis suma de 650 lei martorului I. N. F. drept contravaloare a articolelor de îmbrăcăminte cumpărate anterior de la acesta, după care s-au deplasat împreună la Casa Piraților, unde a venit și martorul B. V..
Din declarația părții vătămate N. B. D. (filele 12-13 dosarul de urmărire penală) rezultă felul în care arăta locuința ca urmare a pătrunderii și sustragerii bunurilor, precum și descrierea bunurilor sustrase, respectiv suma de 220 lire sterline formată din bancnote de 10 și 20 de lire sterline, suma de aproximativ 100 euro, formată cu siguranță dintr-o bancnotă de 50 de euro puțin uzată, declarații care se coroborează cu constatările cuprinse în procesul verbal încheiat de organele de cercetare penală cu ocazia cercetării la fața locului (filele 14-17 dosarul de urmărire penală) și cu aspectele redate în planșele foto efectuate cu acea ocazie (filele 19-25 dosarul de urmărire penală).
În baza amănuntelor oferite de către martora P. M. D., lucrătorii de poliție au întocmit un cerc de suspecți, ale căror fotografii au fost prezentate martorei spre recunoaștere. Aceasta a recunoscut fără urmă de îndoială pe inculpatul L. P. în persoana celui mai mic dintre cei care au desfășurat activitatea infracțională, la efectuarea acestei proceduri asistând ca și martore numitele A. C. J. și G. C. L..
Ca urmare a informațiilor oferite de martora P. M. D. și a identificării după planșa foto, lucrătorii de poliție au procedat la audierea inculpatului L. P.. Acesta a recunoscut inițial modul de derulare a activității infracționale, oferind informații cu privire la articolele de îmbrăcăminte purtate de el și de B. J. A. și la contribuția fiecăruia la săvârșirea faptei. Ulterior, acesta a revenit asupra declarațiilor, precizând că nu a fost implicat în comiterea faptei și nu are cunoștință despre ea.
În încercarea de a convinge instanța de imposibilitatea implicării în comiterea faptei ca urmare a programului urmat zilnic cu strictețe, L. P. a solicitat în probațiune audierea martorilor L. D. și L. S..
Trecând peste poziția mai mult decât subiectivă a acestora, explicată și motivată prin relațiile apropiate de rudenie cu inculpatul, instanța a constatat că inclusiv L. P. în declarația dată la fila 100 contrazice cele declarate de proprii martori referitor la programul lui din fiecare seară. Astfel, el precizează că în noaptea comiterii faptei nu se afla în locuință începând cu orele 2000 – așa cum declară martorii -, ci a frecventat un local unde s-a implicat într-un joc de biliard și a pierdut o anumită sumă de bani, motiv pentru care era nervos.
Implicarea inculpatului L. P. în săvârșirea infracțiunii de care este acuzat rezultă în primul rând din declarațiile acestuia date în cursul urmăririi penale, coroborate cu declarațiile martorei P. M. D., dar și din concluziile raportului de expertiză criminalistică efectuat în cauză potrivit cărora răspunsurile acestui inculpat la întrebările relevante cauzei au produs modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat. Niciuna dintre probele adunate în cursul urmăririi penale și completate în faza de judecată nu au condus la eliminarea acestuia din cercul persoanelor suspectate a fi comis fapta, nici măcar declarația martorului H. I. C. care precizează doar că are cunoștință despre faptul că inculpații nu obișnuiau să petreacă în mod frecvent timpul împreună și că B. J. A. a efectuat numeroase demersuri pentru a obține informațiile necesare săvârșirii faptei, dar nu poate afirma cu siguranță că aceștia nu ar fi sustras bunurile împreună.
Declarațiile inculpatului L. P. cu privire la gradul și modul de participație a acestuia la comiterea faptei, respective indicarea inculpatului B. J. A. drept autor la furtului, sunt contrazise categoric de declarațiile martorului ocular care l-a indicat fără ezitare pe inculpatul L. P. ca având o contribuție la săvârșirea faptei ce se circumscrie formei de participație a autoratului. Un aspect din declarațiile inculpatului L. care se coroborează cu declarațiile martorului ocular este cel referitor la descrierea obiectelor de îmbrăcăminte pe care inculpatul le purta la momentul săvârșirii faptei, respectiv bluză trening închisă la culoare cu dungi albe pe mâneci, căciulă închisă la culoare pe cap, mai puțin aspectul referitor la acoperirea feței cu o cagulă, împrejurare susținută doar de inculpat pentru a pune la îndoială declarația martorului ocular care l-a recunoscut după fizionomie și vestimentație.
Revenirile ulterioare ale inculpatului asupra declarațiilor, cu motivarea că ar fi fost amenințat de către polițiști să dea declarații în sensul recunoașterii faptei sau că declarațiile i-ar fi fost dictate de către polițiști, reprezintă doar încercări de inducere în eroare a instanței de fond, mai cu seamă că acesta a avut o poziție de recunoaștere a comiterii faptei atât în fața procurorului și în fața judecătorului cu ocazia luării măsurii arestării preventive, fără a face referire la vreo presiune ce ar fi fost exercitată anterior asupra sa de organele de cercetare penală.
Implicarea inculpatului B. J. A. în comiterea faptei de care este acuzat rezultă în primul rând din declarațiile date de L. P. în faza de urmărire penală, coroborate cu declarațiile martorilor H. I. C. și B. L. C., cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale centrului comercial S. și cu bonurile fiscale emise de casa de schimb valutar. Declarațiile martorilor propuși în apărare nu au contrazis cu nimic informațiile rezultate din administrarea în dosar a celorlalte mijloace de probă, I. N. F., I. D. și K. J. I. precizând în mod clar că nu au fost împreună cu inculpatul B. J. A. în perioada de timp în care a avut loc săvârșirea infracțiunii și nu au cunoștință despre cele întâmplate, ei oferind informații cu privire la împrejurările anterioare sau posterioare comiterii faptei.
Referitor la declarațiile inculpatului B. J. A. din faza cercetării judecătorești, conform cărora în seara comiterii infracțiunii s-ar fi aflat într-un grup de tineri care au fost sancționați de organele de poliție sau jandarmerie în localitatea Florești, fiindu-le reținute și actele de identitate, apreciem că acestea nu se confirmă în raport cu adresa emisă de IJJ Cluj (fila 90 dosarul instanței) din care rezultă că forțele de ordine ale jandarmeriei nu au acționat în seara zilei de 13.10.2013 pe raza localității Florești. De asemenea, prezența inculpatului alături de I. D., I. N. F. și L. Loie vis-a-vis de magazinul de pe . localitatea Florești la momentul presupusei interpelări a acestora de către organele de poliție în seara zilei de 13.10.2013 nu este confirmată de niciun martor dintre cei audiați.
Tipul de valută sustras din locuința părții vătămate (lire sterline) a jucat un rol important în acuzarea inculpatului B. J. A., chiar dacă acesta nu recunoaște că în noaptea de 13.10.2013 ar fi schimbat 220 lire sterline la casa de schimb valutar aparținând . din incinta Centrului Comercial S., declarațiile lui fiind contrazise de cele ale martorului B. L. C., dar și de înregistrările camerelor de supraveghere (pentru ora la care a avut loc schimbul valutar) raportate la copiile după bonurile fiscale eliberate în noaptea respectivă de către operatorul de schimb valutar (filele 126-128 dosarul instanței, fila 70 dosarul de urmărire penală).
Astfel, martorul B. L. C., casier la casa de schimb la ghișeul unde s-a efectuat tranzacția (filele 48-49 dosarul de urmărire penală, 45, 93 dosarul instanței) a precizat cu certitudine că a schimbat în intervalul de timp cuprins între orele 2300 - 2330 sumele de 220 lire sterline și de 50 euro, afirmații probate prin copiile bonurilor fiscale eliberate cu acea ocazie, care atestă faptul că la ora 23:10:59 a fost emis bonul fiscal pentru schimbul valutar privind suma de 220 lire sterline, iar la ora 23:11:20 a fost emis bonul fiscal pentru schimbul valutar privind suma de 50 euro, interval orar ce corespunde cu cel indicat de martorul I. N. F..
Martorul B. L. C. a declarat că persoanele care au schimbat banii nu au prezentat niciun act de identitate, drept pentru care a folosit datele de identificare ale unei alte persoane - client al casei de schimb valutar -, dar și că suma de 220 lire sterline era formată din bancnote de 20 și 10 lire sterline și că bancnota de 50 euro era puțin uzată, aspecte ce se coroborează cu declarațiile părții vătămate referitoare la sumele de bani sustrase și bancnotele din care erau formate, respectiv cupiura și gradul de uzură. Neconcordanțele din declarațiile martorului referitoare la identificarea persoanei care a realizat schimbul valutar pot fi explicate prin intervalul de timp scurs de la momentul efectuării tranzacției și prin volumul mare de muncă, respectiv numărul de clienți serviți, martorul precizând că media este de 50 de clienți pe noapte.
Cu privire la diferența de timp înregistrată de casa de marcat aparținând . și de camerele de supraveghere, aceasta este explicată prin adresa emisă la data de 03.01.2014 și aflată la fila 125 din dosarul instanței.
Declarația inculpatului B. J. A. în sensul că ar fi schimbat sumele de 200 euro și de 50 euro la casa de schimb valutar din incinta magazinului S. este contrazisă de declarațiile martorului B. L. C. și de mențiunile înscrise pe copiile bonurilor fiscale eliberate în urma schimbului valutar care atestă că au fost schimbate 220 lire sterline și 50 de euro, în condițiile în care afirmațiile inculpatului cu privire la ora la care a sosit cu taxiul la magazinul S., respectiv orele 2300, se coroborează cu mențiunile cuprinse în procesul verbal întocmit ca urmare a vizualizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din magazin și cu mențiunile referitoare la oră înscrise pe bonurile fiscale (dacă se iau în considerare și aspectele menționate în cuprinsul adresei comunicate la dosar de . cu privire la posibilele decalaje existente între ora afișată pe camerele de supraveghere și ora inserată de casa de marcat pe bonurile fiscale).
Un ultim mijloc de probă care se coroborează cu restul probatoriul administrat în cauză este reprezentat de raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat al inculpaților efectuat în faza cercetării judecătorești, concluziile acestuia stabilind în privința inculpatului L. P. faptul că acesta a prezentat manifestări psihofiziologice specifice comportamentului simulat la întrebările relevante ale cauzei și care vizau participarea sa la săvârșirea infracțiunii, precum și declarația dată în fața organelor de poliție referitor la faptă. În privința inculpatului B. J. A. concluziile formulate nu au caracter de certitudine, stabilindu-se că „probabil subiectul nu a fost sincer la întrebările adresate” referitoare la implicarea sa în comiterea infracțiunii, însă aspectele consemnate în nota întocmită de expertul care a efectuat testarea poligraf a inculpatului conform cărora pe parcursul testului inculpatul a avut un comportament menit să denatureze traseele diagramei poligraf, evidențiază încercarea inculpatului de a obține o probă falsă, dar favorabilă poziției lui procesuale.
Având în vedere cele mai sus prezentate s-a apreciat că din ansamblul mijloacelor de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor imputate.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului L. P. rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior de trei ori pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, violare de domiciliu, lovire sau alte violențe și vătămare corporală, fapte pentru care a fost încarcerat de două ori, ultima dată fiind liberat condiționat la data de 18.05.2013. În plus, el a mai fost cercetat în cursul anului 2007 într-un dosar în care s-a dispus aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar în prezent este cercetat într-un alt dosar pentru săvârșirea în cursul anului 2009 a 6 acte materiale ale unei fapte de furt calificat. Astfel, comportamentul acestui inculpat denotă un pericol social ridicat, având în vedere că deși cunoștea că este cercetat într-un alt dosar penal stăruie în continuare și persistă în săvârșirea faptelor de natură penală, fiind bănuit că ar fi săvârșit fapte de o gravitate deosebită, respectiv cum este cele pentru care este cercetat în prezentul dosar.
Cu privire la inculpatul B. J. A., instanța a constatat că acesta a fost condamnat anterior de șase ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat și violare de domiciliu, pedepse pe care le-a executat prin privare de libertate, fiind liberat condiționat la data de 28.12.2012 cu un rest neexecutat de 446 zile închisoare, că a fost de două ori sancționat cu amendă administrativă pentru săvârșirea unor fapte de furt calificat, dar și că este cercetat și în prezent pentru comiterea altor fapte penale (distrugere, violare de domiciliu în formă continuată, lovire sau alte violențe, cruzime față de animale).
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate în faza de urmărire penală și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:
Potrivit Codului penal 1969:
Fapta inculpatului L. P. care, în seara zilei de 13.10.2013, în timp ce inculpatul B. J. A. asigura zona, a pătruns prin forțarea geamului, în locuința părții vătămate N. B. D. situată în Florești, ., de unde a sustras sumele de 220 lire și 100 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal 1969 și de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal 1969.
Fapta inculpatului B. J. A. care în seara zilei de 13.10.2013 a asigurat zona și l-a ajutat pe inculpatul L. P. să escaladeze și să forțeze geamul locuinței părții vătămate N. B. D. situată în Florești, ., de unde acest din urmă inculpat, după ce a pătruns, a sustras sumele de 220 lire și 100 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la furt calificat prev. și ped. de art. 26 din Codul penal raportat la art. 208 alin 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal 1969 și de complicitate la violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal 1969.
Elementul material al faptelor inculpaților îl reprezintă forțarea geamului de la apartamentul părții vătămate, pătrunderea în interior și sustragerea mai multor sume de bani timp în care unul dintre aceștia asigura din stradă paza locului comiterii faptei, iar forma de vinovăție cu care au fost săvârșite faptele este intenția directă, în accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul penal, L. P. și B. J. A. prevăzând rezultatul si urmărind producerea lui. Totodată, din probatoriul administrat reiese scopul însușirii pe nedrept a bunurilor mobile, acela al apropriațiunii, făptuitorii dispunând de acestea ca si cum ar fi fost proprietari, precum si lipsa consimțământului persoanei vătămate, nefiind probat acordul acestuia.
Circumstanțele agravante de la art. 209 alin 1 lit. a, g și i din Codul penal se răsfrâng asupra inculpaților datorită faptului că acțiunile de pătrundere în interiorul locuinței, de sustragere a bunurilor și de asigurare a pazei locului faptei au fost concomitente, că faptele au fost săvârșite pe timpul nopții, dar și prin efracție.
Agravanta prevăzută în cadrul art. 192 alin. 2 din Codul penal este incidentă în cauză raportat la numărul inculpaților și la acțiunea lor concomitentă, dar și la perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională.
Având în vedere că fapta pentru care L. P. este judecat în prezentul dosar penal a fost săvârșită înainte de împlinirea termenului de reabilitare judecătorească a pedepsei de 2 ani 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1203/2012 a Judecătoriei Cluj-N., în cauză sunt aplicabile față de acesta și dispozițiile art. 37 lit. b din Codul penal 1969.
Având în vedere că fapta pentru care B. J. A. este judecat în prezentul dosar penal a fost săvârșită înainte de considerarea ca executată a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 165/2012 a Judecătoriei Cluj-N., în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a din Codul penal.
Întrucât, inculpații au săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnați definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt aplicabile și prevederile art. 33 lit. a din Codul penal, faptele fiind comise în concurs real.
Datorită faptului că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 286/2009, iar potrivit art. 5 alin. 1 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, instanța urmează a analiza în concret care dintre dispozițiile celor două coduri reprezintă legea penală mai favorabilă pentru fiecare dintre inculpați.
Astfel, potrivit Noului Cod penal și raportat la starea de fapt reținută în prezenta cauză, faptele săvârșite de către inculpați s-ar încadra din punct de vedere juridic în dispozițiile art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b din Codul penal, fapta de furt calificat incluzând ca și agravantă/variantă complexă sustragerea bunurilor prin violarea de domiciliu sau sediu profesional, iar raportat la situația juridică a inculpaților – starea de recidivă post-condamnatorie sau post-executorie, în cauză și-ar găsi aplicabilitatea și dispozițiile art. 41 din Codul penal
Comparând limitele de pedeapsă prevăzute de art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal (de la 3 la 15 ani închisoare) cu limitele de pedeapsă prevăzute de art. 229 alin. 1 (de la 1 la 5 ani închisoare), s-a apreciat fără urmă de îndoială că legea penală mai favorabilă este reprezentată de Noul Cod penal.
Utilizând aceeași metodă a comparației între limitele de pedeapsă prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal (de la 3 la 10 ani închisoare) și limitele de pedeapsă prevăzute de art. 229 alin. 2 din Codul penal (de la 2 la 7 ani închisoare) – fapta de violare de domiciliu fiind inclusă în conținutul constitutiv al infracțiunii complexe de furt calificat, constatăm - la fel – că legea penală mai favorabilă este reprezentată de Noul Cod penal.
În continuare, având în vedere faptul că sunt întrunite toate condițiile prevăzute în art. 41 alin. 1 din Codul penal privind săvârșirea unor fapte pentru care legea prevede pedepse mai mari de 1 an închisoare și după condamnarea definitivă la o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare, dar și caracterul autonom al acestei instituții de drept penal, instanța a apreciat în prezenta cauză care dintre dispozițiile celor două coduri reprezintă legea penală mai favorabilă. Având în vedere modul de stabilire a pedepsei în cazul reținerii recidivei așa cum este prevăzut la art.43 alin. 1 și alin. 5 din Codul penal (prin adăugarea restului neexecutat la pedeapsa pronunțată sau prin majorarea cu jumătate a limitelor prevăzute de lege pentru noua infracțiune), apreciem că dispozițiile art. 37 lit. a sau lit. b din Codul penal 1969 sunt mai favorabile.
D. urmare, instanța a pus în discuția părților și a dispus în temeiul art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care inculpații L. P. și B. J. A. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul întocmit la data de 06.11.2013 în dosarul penal nr. 9414/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N..
Astfel, cu privire la inculpatul L. P. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestuia din infracțiunile de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal și de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal, totul cu reținerea art. 5 alin. 1 din Codul penal.
Cu privire la inculpatul B. J. A. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestuia din infracțiunile de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal și de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal, totul cu reținerea art. 5 alin. 1 din Codul penal (omițând să rețină complicitatea ca și modalitate de participare la săvârșirea infracțiunii de furt calificat).
În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepselor la care urmează să fie condamnați inculpații și a modalității de executare a acestora, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 Codul penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. 228 alin. 1, a art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b din Codul penal (de la 2 la 7 ani închisoare), gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoana fiecărui inculpat.
Analizând modalitatea de comitere a faptelor (pe timpul nopții, de către două persoane, după o înțelegere prealabilă, prin escaladare și efracție și după ce anterior unul dintre inculpați, respectiv B. J. A. a studiat zona și programul proprietarilor, aceștia fiind pregătiți cu mănuși și șurubelniță pentru forțarea geamului, răvășind lucrurile din întreaga locuință, dar și fără a lua în considerare posibilitatea de a fi surprinși de către partea vătămată sau de către alte persoane), contribuția și informațiile cu privire la persoana fiecărui inculpat așa cum rezultă din fișele de cazier judiciar și din celelalte acte procesuale depuse la dosarul de urmărire penală și care conduc la formarea convingerii instanței privind lipsa efectului educativ al contactului cu organele judiciare, dar și al pedepselor privative de libertate executate până în prezent, instanța a apreciat ca fiind ridicat gradul de pericol concret al faptelor săvârșite de cei doi inculpați, situație în care nu va reține în cauză vreo circumstanță atenuantă și se va orienta spre un cuantum mediu al pedepselor în noile limite prevăzute de lege.
În continuare, reținând că faptele există, au fost săvârșite de către inculpați și constituie infracțiuni în sensul art. 17 Cod penal, în baza art. 345 alin.2 Cod procedură penală l-a condamnat pe inculpatul L. P. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1, 229 alin.1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal 1969, totul cu reținerea art. 5 din Codul penal la o pedeapsă de 3 ani 6 luni închisoare, iar pe inculpatul B. J. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal 1969 (omițând să rețină complicitatea ca și modalitate de participare la săvârșirea infracțiunii de furt calificat) la o pedeapsă de 3 ani 6 luni închisoare, apreciind că aplicarea unor sancțiuni în acest cuantum este în măsură să contribuie la realizarea scopului coercitiv și reeducativ a legii penale prevăzut de art.52 Cod penal.
Conform dispozițiilor articolului 67 aliniatul 1 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii poate atrage interzicerea unor drepturi prevăzute în articolul 66 alin. 1 din Codul penal, iar potrivit art. 65 alin. 1din Codul penal pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b și d-o, a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.
În consecință, în temeiul art. 65 alin. 1 Codul penal instanța le-a interzis inculpaților drepturile prevăzute la articolul 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, iar în temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal le-a interzis pe o perioadă de 5 ani drepturile prevăzute la articolul 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate prin prezenta sentință penală, instanța a dispus executarea lor prin privare de libertate având în vedere gravitatea faptelor săvârșite, dar și situația juridică a inculpaților, respectiv starea de recidivă reținută în sarcina lor.
S-a constatat că inculpații au fost reținuți și arestați preventiv în cauză începând cu datele de 15.10.2013 (L. P.) și 16.10.2013 (B. J. A.), motiv pentru care în temeiul art. 72 alin. 1 din Codul penal s-a scăzut din pedepsele de 3 ani 6 luni închisoare perioada executată începând cu datele de 15.10.2013 și de 16.10.2013 până la zi.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. a fost menținută măsura arestului preventiv luată în cauză față de inculpații L. P. și B. J. A..
S-a constatat că partea vătămată N. B. D. s-a constituit parte civilă în cauză în faza de urmărire penală cu suma de 2.000 lei, dintre care 1650 lei reprezintă banii sustrași și 350 lei reparația calculatorului.
Față de situația de fapt reținută anterior, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile instituite de art. 1357 C.civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpaților (fapta ilicită, prejudiciul produs părții civile, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția inculpaților), fapta de furt calificat constituind, sub aspect civil, faptă ilicită care aduce atingere unor valori patrimoniale importante.
Având în vedere însă că partea vătămată nu a făcut dovada achitării contravalorii reparației calculatorului, dar și că banii obținuți în urma săvârșirii infracțiunii au fost utilizați în mod exclusiv de inculpatul B. J. A. instanța a admis doar în parte acțiunea civilă promovată de N. B. D. și l-a obligat pe inculpatul B. J. A. la plata către acesta a sumei de 1650 lei.
În temeiul art. 274 alin 1 C.pr.pen., a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen. onorariul apărătorilor desemnați din oficiu av. R. I. V. și av. Silye A., fiecare în sumă de 300 lei, a fost avansat din FMJ.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal inculpații L. P. și BARATOSSI J. A..
Prin apelul formulat, inculpatul L. P., prin apărătorul său, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate, cu consecința achitării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, având în vedere că, din probele administrate în cauză, nu reiese fără niciun fel de dubiu că inculpatul a participat la săvârșirea faptei.
În subsidiar, în cazul în care se va aprecia că probele administrate sunt suficiente pentru a se dispune condamnarea inculpatului, a solicitat reducerea pedepsei aplicate având în vedere și starea psihică a acestuia.
Prin apelul său, inculpatul B. J. A. a solicitat admiterea apelului și achitarea inculpatului, arătând că toate probele existente la dosar nu conduc spre o concluzie clară de condamnare a inculpatului.
În subsidiar, inculpatul a solicitat aplicarea unei pedepse sub minimul special, având în vedere că inculpatul a încercat în repetate rânduri împăcarea cu partea vătămată și despăgubirea acesteia, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv vârsta acestuia și dorința de a se reintegra în societate.
Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate și a actelor de la dosar, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate.
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și al judecății din care reiese dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpaților în comiterea faptei pentru care au fost trimiși în judecată.
Fără a relua argumentația primei instanțe care a condus la pronunțarea hotărârii de condamnare atacate, argumentație pe care Curtea și-o însușește în întregime, trebuie subliniat faptul că instanța de fond a analizat în mod temeinic fiecare probă din dosar, având în vedere toate elementele de fapt rezultate din declarațiile inculpaților, ale martorilor, precum și celelalte mijloace de probă administrate. În ciuda poziției de nerecunoaștere a inculpaților (cu excepția primei declarații date de inculpatul L. P.) depozițiile martorilor P. M. D. (martor ocular), A. C. J., G. C. L., H. I. C. și B. L. C. coroborate cu înregistrările surprinse pe camerele de supraveghere ale casei de schimb valutar, precum și cu alte probe în circumstanțiere administrate în cauză conduc la concluzia certă că inculpații se fac vinovați de infracțiunea pentru care au fost trimiși în judecată.
În procesul de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, se constată că prima instanță a optat pentru procedeul de stabilire a pedepsei conform principiului aplicării legii mai favorabile ca instituție autonomă, aceasta însă în condițiile în care hotărârea a fost pronunțată anterior pronunțării deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014. Din perspectiva faptului că în prezenta cauză doar inculpații au declarat apel nu se impune a se interveni în operațiunile juridice efectuate de către prima instanță și nici asupra pedepselor principale, complementare și accesorii aplicate deoarece acest lucru ar putea conduce la agravarea situației inculpaților în propria cale de atac. Având în vedere și împrejurarea că ambii inculpați au mai suferit anterior multiple condamnări pentru același gen de fapte, Curtea apreciază că pedepsele au fost corect dozate și, raportat și la conduita lor procesuală, nu se impune reducerea acestora.
Pe cale de consecință, în baza art. 421 alin. 1 lit. b C.pr.penală Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații L. P. si B. J. A., deținuți în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr. 220 din 25 februarie 2014 a Judecătoriei Cluj N..
Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului L. P. timpul arestului preventiv, începând cu data de 15.10.2013 și până în prezent, iar din pedeapsa aplicată inculpatului B. J. timpul arestului preventiv începând cu data de 16.10.2013 si până în prezent.
Va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 600 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariul pentru apărătorii din oficiu.
Va obliga pe apelanții inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 600 lei, cheltuieli judiciare în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații L. P. si B. J. A., deținuți în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr. 220 din 25 februarie 2014 a Judecătoriei Cluj N..
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului L. P. timpul arestului preventiv, începând cu data de 15.10.2013 și până în prezent, iar din pedeapsa aplicată inculpatului B. J. timpul arestului preventiv începând cu data de 16.10.2013 si până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 600 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu.
Obligă pe apelanții inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 600 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 iulie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
A. D. L. V. C. L. A. S.
Red.ADLa/dact. MS
9 ex./18.11.2014
Jud.fond: D.A.M.
| ← Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
