Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 104/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 104/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 27-01-2014 în dosarul nr. 4106/328/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.104/R/2014
Ședința publică din 27 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C., judecător
JUDECĂTORI: L. M.
M. Ș.
GREFIER: B. M.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către petentul G. I. împotriva sentinței penale nr.412 din 23 septembrie 2013 a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, din oficiu, Curtea pune în discuția părților excepția inadmisibilității recursului declarat de în cauză, raportat la disp.art.278/1 al.10 C.pr.pen.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că excepția este întemeiată, raportat la faptul că hotărârea primei instanțe este definitivă.
În consecință, solicită respingerea recursului ca inadmisibil.
CURTEA
Prin sentința penală nr.412 din 23 septembrie 2013 a Judecătoriei T., pronunțată în dosar nr._, în baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a C.pr.pen. s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul G. I., dom. în T., ..30/B, jud. Cluj împotriva Ordonanței din 23.05.2013 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria T. în dosarul nr.2273/P/2012 și a Rezoluției nr. 205/II/2/2013 din 03,07,2013 a prim-procurorulul Parchetului de pe lângă Judecătoria T..
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat petentul la plata in favoarea statului a sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art.193 alin.6 C. pr. penală, a fost obligat petentul la plata în favoarea făptuitorului P. I.-T. a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Ordonanța nr.2273/P/2012 de la data de 23.05.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria T. s-a dispus, în baza art. 262 alin.2 lit. a, art. 230, 249, art. 11 pct.1 lit. b, art. 10 lit. b ind.1 C. pr. pen. rap. la art. 18 ind. 1 și art. 91 C. penal, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului P. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire și alte violențe, violare de domiciliu și amenințare, prev. și ped. de art. 180 al. 2 C.penal, art. 192 al. 1 C.penal și art. 193 al. 1 C.penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal.
Procurorul a reținut următoarele:
La data de 23.08.2012, G. loan depune plângere la Poliția T. împotriva numitului P. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire și alte violențe, violare de domiciliu și amenințare, prev. și ped de art. 180 al. 2 Cpenal, art. 192 al 1 C. penal și art 193 alin. 1 Cpenal.
Prin Rezoluția Organelor de cercetare penală ale poliției, confirmată de procuror, a fost începută urmărirea penală fața de învinuitul P. I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire și alte violențe, violare de domiciliu și amenințare, prev. și ped. de art. 180 al. 2 Cpenal, art. 192 al. I C.penal și art. 193 al. 1 C.penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal.
Din declarația părții vătămate G. I., reiese faptul că în data de 19.08.2012, în jurul orelor 18,00, în timp ce se afla în curtea locuinței sale, pe ..30/B și uda florile, a fost abordat de către vecinul său, învinuitul P. I., care pe un ton agresiv i-a cerut să taie crengile de la un măr care trece peste gardul de pe drumul de servitute și care îl deranjează.
Întrucât partea vătămată i-a răspuns că este în vârstă și nu poate face acest lucru, învinuitul P. I. s-a enervat și 1-a înjurat, amenințându-1 totodată cu acte de violență și cu moartea. Auzind acestea, partea vătămată G. loan a aruncat un furtun ce-l ținea în mână și deoarece acesta se afla sub presiune s-a răsucit și i-a stropit cu apă pe amândoi. În acest moment învinuitul P. I. s-a năpustit asupra părții vătămate, intrând în curte și lovindu-l pe acesta cu un corp dur în zona feței, în zona ochiului stâng și apoi trântindu-1 la pământ, căzând peste el cu toată greutatea, provocându-i dureri fizice. La un moment dat, a intervenit martora G. L., soția părții vătămate, care a strigat la învinuitul P. ÎOAN sa-1 lase pe soțul ei în pace, iar când acesta a auzit-o a ieșit din curte, plecând spre locuința sa.
Din declarațiile martorei G. L., soția părții vătămate, reiese că în data de 19.08.2012 în jurul orelor 18.00, în timp ce se afla în bucătărie, a auzit gălăgie în curte, iar când s-a uitat pe geam 1-a văzut pe soțul ei G. I. căzut lângă „medență" și că învinuitul P. I. se afla deasupra lui. A ieșit afară în curte și a strigat la el să- l lase în pace, moment în care acesta s-a ridicat, ieșind afară din curte. S-a dus la soțul ei pe care 1-a ajutat să se ridice, ocazie cu care a observat că prezenta urme de lovituri și sânge în zona ochiului stâng si șchiopăta, totodată spunându-i că-1 doare capul. După plecarea învinuitului P. I. și a ambulanței, care i-a acordat soțul ei primul ajutor, a găsit în curte papucul de casă al învinuitului P. I., pe care ulterior i 1-a dat numitului P. R. M., fiul învinuitului.
Din declarația martorilor P. R. M. și C. C. M. rezultă faptul că la data de 19.08.2012 în jurul orelor 18.00 s-au întâlnit cu învinuitul P. I. pe drumul de servitute care face legătura între . nr.30C, acesta fiind ud pe haine, însă nu au văzut momentul în care a avut loc incidentul dintre G. I. și P. I., observându-l doar pe acesta în timp ce se îndrepta spre casă.
Din declarația învinuitului P. I. reiese faptul că în data de 19.08.2012 în jurului orelor 18.00 1-a văzut pe vecinul său G. I. care cu un furtun uda florile pe drumul de servitute, a avut o discuție cu acesta să-și taie crengile de la un măr care atârnă pe calea de acces, el neavând posibilitatea de a intra în curte sa cu o mașină mare și deoarece acesta a refuzat a avut o discuție contradictorie, înjurându-se reciproc, după care numitul G. I. 1-a udat cu furtunul pe care îl avea în mână, însă el a plecat spre casă, fără să-1 agreseze sau să intre în curtea sa și in timp ce se certau între ei a intervenit fiul său P. R. care a aplanat conflictul.
La data de 20.08.2012, numitul G. I. s-a prezentat la l.M.L.Cluj, unde i-a fost eliberat certificatul medico - legal nr.5766/I/a/l 176, în care se menționează că leziunile suferite necesită 4-5 zile îngrijiri medicale.
Procurorul reține că învinuitul P. I. a comis faptele pentru care este cercetat, motivul principal al comiterii acestora fiind un conflict spontan izbucnit între acesta și partea vătămată G. I..
Totuși, având în vedere împrejurările în care a fost comisă fapta, modalitatea concretă de comitere a acesteia, lipsa antecedentelor penale ale învinuitului, procurorul reține că prin comiterea faptelor s-a adus o atingere minimă valorii ocrotite de lege, fapta prezentând un grad de pericol social scăzut, astfel că, se creează premisele că învinuitul își poate îndrepta conduita și fără a i se aplica o sancțiune cu caracter penal, scopul preventiv și inhibitor al pedepsei putând fi atins și prin aplicarea unei sancțiuni administrative.
Prin Rezolutia nr. 205/II/2/2013 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecătoria T. s-a dispus respingerea ca neintemeiată a plângerii formulate pe cale ierarhică de catre petentul G. I..
In baza art. 278 ind.1 C.pr.pen. petentul s-a adresat instanței cu plângere împotriva soluției de netrimitere in judecată, fiind astfel format prezentul dosar, învederându-se că soluția este una greșită, solicitând trimiterea cauzei la procuror pentru redeschiderea urmăririi penale pentru infracțiunile de lovire, violare de domiciliu și amenințare.
Analizând plângerea și materialul de urmărire penală instanța a reținut că probele dosarului, așa cum au fost expuse mai sus în rezoluția procurorului, arată că între petent și făptuitor a avut loc un loc un incident pe fondul unei stări conflictuale mai vechi.
Astfel, declarațiile petentului, ale făptuitorului și ale martorilor audiați atestă că între petent și făptuitor - pe fondul unei stări conflictuale preexistente - a avut loc la data de 19.08.2013, în jurul orelor 18.00, în timp ce petentul se afla în curtea casei, iar făptuitorul trecea pe drumul de servitute, un schimb de replici legate de tăierea unor crengi de pe drumul de servitute.
În acest context, fără a se putea stabili cu exactitate intenția petentului, întrucât variantele celor doi diferă, iar alte probe nu lămuresc acest aspect, făptuitorul a ajuns să fie stropit cu apă din furtunul pe care îl manevra atunci petentul.
În următoarele momente, făptuitorul a intrat în curtea părții vătămate asupra căreia a exercitat agresiuni fizice și a adresat injurii la adresa acestuia, fapt atestat prin declarațiile părții vătămate, ale martorei G. L. și ale certificatului medico-legal, potrivit căruia petentul a suferit leziuni care au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale.
Martora G. L. i-a predat martorului P. R. M. papucul făptuitorului care rămăsese în curtea casei petentului.
Starea de fapt expusă rezultă din probele expuse mai sus, însă analiza, raportat la speța de față, a criteriilor în raport de care se poate stabili dacă faptele descrise privind lovirea și violarea de domiciliu - privite individual - prezintă fiecare în parte, gradul de pericol social al unei infracțiuni, a determinat instanța să concluzioneze că sunt incidente prevederile art. 18 ind. 1 C. penal.
Potrivit art. 18 ind. 1 alin.2 C. penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă ori care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Astfel, instanța a reținut că incidentul a fost declanșat în mod spontan, fără a fi premeditat, din cauza unor neînțelegeri legate de tăierea unor crengi de pe drumul de servitute.
În acest context, instanța are în vedere și faptul că între petent și făptuitor exista o stare conflictuală preexistentă generată de alte conflicte privind raporturile de vecinătate.
Se ține cont și de tipul și întinderea leziunilor cauzate petentului (o excoriație de 1/0,2 cm), precum și numărul de 4-5 zile de îngrijiri medicale necesare refacerii.
Făptuitorul nu a suferit condamnări anterioare.
În raport de cele expuse anterior, instanța a reținut că niciuna dintre faptele de lovire și violare de domiciliu nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, soluția procurorului neimpunându-se a fi modificată.
În ce privește infracțiunea de amenințare, instanța a reținut, în raport de starea de fapt enunțată, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii subiective, doar petentul - în mod singular și nesusținut de o altă probă - susținând că făptuitorul i-a adresat amenințări. În aceste condiții însă, petentului nu i se poate agrava situația în propria plângere - nefiind posibil, deci, a se schimba temeiul soluției cu art. 10 lit.d C.pr.penală.
În raport de toate aceste considerente, plângerea formulată apare ca fiind neîntemeiată, fiind respinsă ca atare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul G. I., solicitând casarea acesteia și, rejudecând, admiterea plângerii formulate împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată sau, cel puțin, modificarea acesteia sub aspectul cheltuielilor de judecată la care a fost obligat petentul, motivele fiind aceleași ca cele invocate în plângerea adresată Judecătoriei.
Curtea constată că recursul în cauză este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Potrivit art.278/1 alin.10 C.pr.pen. ( așa cum a fost modificat prin art. XVIII pct.39 din Legea nr.202/2010), hotărârea pronunțată potrivit alin.8 este definitivă, ea nefiind supusă niciunei căi de atac.
Așa fiind, hotărârea pronunțată în cauză în baza art. 278 ind.1 alin.8 lit.a C.pr.pen. asupra plângerii formulate în temeiul art.278/1 C.pr.pen. fiind definitivă, recursul în cauză este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit. a C.pr.pen.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va fi obligat petentul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către petentul G. I., domiciliat în T., ..30 b împotriva sentinței penale nr. 412 din 23 septembrie 2013 a Judecătoriei T..
Obligă pe recurentul petent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 ianuarie 2014 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. C. L. M. M. Ș.
GREFIER
M. B.
Red./Dact.A.C.
2 ex./28.01.2014
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 657/2014. Curtea de... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
|---|
