Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 33/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 33/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 17339/211/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.33/R/2014
Ședința publică din 13 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. M., judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
A. C.
GREFIER: B. M.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. O. G. împotriva sentinței penale nr.1280 din 3 decembrie 2013 a Judecătoriei Cluj N., pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat prev.și ped.de art.86 al.2 din OUG nr.195/2002 republicată, cu reținerea art.37 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. O. G., asistat de apărător ales av.P. Luizica C., din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul C. O. G., arată că își însușește recursul declarat de apărătorul său.
Apărătorul ales al inculpatului C. O. G., solicită efectuarea unei adrese către Serviciul Rutier Cluj pentru a se confirma dacă inculpatul a arătat organelor de poliție, în momentul opririi sale în trafic, faptul că se deplasa spre o urgență și că astfel a fost nevoit să conducă autoturismul.
Față de cererea formulată, Curtea acordă cuvântul părților.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea cererii ca inutilă întrucât la dosar există procesul verbal de constatare a faptei iar starea de necesitate se poate stabili prin orice mijloc de probă, mai puțin cu o adresă la serviciul rutier deoarece acest organ nu a fost cel care urma să constate această situație și nici organul de urmărire penală care a efectuat urmărirea în cauză.
Apărătorul ales al inculpatului C. O. G., în replică, arată că în faza de urmărire penală, inculpatul a arătat acest aspect însă nu a fost luat în considerare.
Curtea, deliberând, respinge cererea în probațiune formulată de către apărătorul ales al inculpatului, ca nefiind utilă și pertinentă pentru soluționarea cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul ales al inculpatului C. O. G., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune achitarea inculpatului în baza art.11 al.2 lit.a coroborat cu art.10 al.1 lit.d C.pr.pen., pe motiv că există o cauză care înlătură caracterul penal al faptei comise de către inculpat, respectiv starea de necesitate în care acesta a acționat în momentul în care a luat decizia de a conduce autoturismul, deși avea permisul de conducere suspendat.
Susține că într-adevăr inculpatul a recunoscut fapta în sensul că a condus autoturismul dar în condițiile arătate.
La întrebarea instanței, arată că solicită înlăturarea art.320/1 C.pr.pen., și a se reține că fapta a fost comisă în condiții de necesitate.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului ca inadmisibil, având în vedere că se solicită constatarea unei situații care este vădit contrară principiului neagravării situației în propria cale de atac și care de altfel care vizează răsturnarea unei ipoteze care nu mai face obiectul devoluțiunii datorită dispozițiilor Codului de procedură penală.
Consideră că situația premisă bazată pe disp.art.320/1 C.pr.pen., s-a bazat pe declarațiile de recunoaștere și solicitarea de judecare în procedură simplificată, în condițiile în care nu exista o ipoteză pe care instanța să o aibă în vedere din oficiu pentru a înlătura dispozițiile acestui text de lege și prin urmare nici în recurs nu se poate proceda în acest fel, prima instanță făcând și o motivare a circumstanței arătate de inculpat din perspectiva nereținerii unor circumstanțe atenuante sau altor aspecte de individualizare.
Prin urmare, apreciază că se impune menținerea soluției primei instanțe și respingerea recursului declarat de inculpat.
Inculpatul C. O. G., având ultimul cuvânt, arată că a fost nevoit să conducă autoturismul iar acest aspect a fost adus la cunoștință agentului de poliție care l-a oprit în trafic.
CURTEA :
Prin sentința penală nr. 1280 din 3 decembrie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-N., în baza art. 86 al. 2 din OUG 195/2002, R cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a din C.pen. și art. 320^1 din C.p.p. a fost condamnat inculpatul C. O.-G., cetățean român, fiul lui D. și R., născut la data de 1 martie 1986 în localitatea Câmpia Turzii, jud. Cluj, CNP_, domiciliat în comuna Frata, ., nr. 42, jud. Cluj, studii 12 clase, necăsătorit, fără copii, cu antecedente penale la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia i-a fost anulat permisul de conducere.
S-a constatat starea de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare aplicată în condițiile art. 81, 82 din C.pen. prin sentința penală nr. 448/17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria T., definitivă prin nerecurare la data de 30 octombrie 2012.
În baza art. 83 al. 1 din C.pen. s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an și 1 lună închisoare aplicată prin sentința penală nr. 448/17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria T., definitivă prin nerecurare la data de 30 octombrie 2012, iar pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare s-a adăugat pedepsei de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 de lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.
În baza art. 189 al.1 din C.p.p. onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu, d-na O. A. M. de 100 de lei au fost avansate din Fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că inculpatul C. O.-G. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 272/P/2013 din data de 22 iulie 2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prev. și ped. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 R, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen., în fapt, reținându-se că la data de 19 mai 2013, în jurul orelor 21,15, un echipaj al Serviciului Rutier Cluj - BRDNE, în timp ce se afla în postul de control și supraveghere a circulației pe DN 16, la km 25+50 m, pe raza comunei Mociu, a oprit în trafic autoturismul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare_ deoarece prezenta defecțiuni la sistemul de lumini. La volan a fost identificat inculpatul C. O. G. cu privire la care s-a stabilit că nu posedă permis de conducere, fiindu-i anulat ca efect al unei condamnări penale definitive. S-a mai consemnat că în urma testării cu aparatul alcooltest, inculpatul prezenta o alcoolemie de 0,38 mg/L alcool pur în aerul expirat.
La termenul de judecată din data de 26 noiembrie 2013, înainte de momentul procesual al citirii actului de sesizare, inculpatul, asistat de apărător ales, a declarat că recunoaște săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat aplicarea disp. art. 320^1 din C.p.p.
Instanța, admițând cererea formulată de către inculpat, în temeiul art. art. 320 ind.1 C. p.p. nu a mai administrat probe noi în cursul cercetării judecătorești.
Analizând actele dosarului și materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, instanța a constatat următoarele:
Urmărirea penală împotriva inculpatului a început prin rezoluția din data de 10 iunie 2013, fiind confirmată de către procuror la aceeași dată.
Conform procesului verbal de la fila 7 din dos. UP, la data de 19 mai 2013, în jurul orei 21.15, organele de poliție au oprit în trafic pe DN 16 pe raza localității Mociu, km 25+50m, autovehiculul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare_, iar în prezența martorului asistent Gardus A. B. inculpatul a declarat că nu are niciun document asupra sa. După datele de identificare arătate verbal s-a stabilit identitatea inculpatului, precum și faptul că permisul de conducere al acestuia a fost anulat, ca urmare a unei condamnări pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, R, printr-o hotărâre judecătorească definitivă. În prezența martorului inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o valoare de 0,38 mg/l alcool pur în aerul expirat. Totodată, inculpatul a declarat că a consumat un pahar de țuică și o vere cu alcool. În declarația olografă dată în aceeași zi a învederat aceleași împrejurări de fapt și a arătat că se deplasa spre locuința unui prieten.
Ulterior, la data de 1 iulie 2013, inculpatul declară că a în seara zilei de 19 mai 2013 s-a deplasat împreună cu fratele său la un festival local în centrul comunei Mociu, unde a consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 21.00 a fost sunat de către un localnic care i-a solicitat sprijinul deoarece avea probleme cu o bovină, inculpatul fiind tehnician veterinar. Întrucât fratele său a plecat nu a avut altă posibilitate de a se deplasa decât cu mașina personală. Aceleași împrejurări au fost relatate și în fața instanței de judecată, după ce a solicitat judecarea cauzei în temeiul art. 320^1 din C.p.p.
Dintru început instanța a reținut că inculpatul nu a invocat o stare de necesitate ca și cauză care înlătură răspunde rea penală sau înlătură tipicitatea faptei, fiind cert, de altfel, că nu ne aflăm în prezența unui pericol iminent care să nu poată fi înlăturat altfel decât dacă inculpatul ar fi condus autovehiculul, iar pe de altă parte din înscrisul de la fila 22 dos. UP rezultă că de animalele numitului V. E. se ocupa un medic veterinar. Totuși instanța a înlăturat această împrejurare din ansamblul probator, întrucât, pe de o parte, dacă ar fi fost reală această împrejurare și ar fi constituit grija principală a inculpatului la momentul la care a fost oprit în trafic cu siguranță l-ar fi relatat și organelor de poliție, fie imediat, fie odată cu consemnarea declarației olografe. Mai mult, cu privire la locul înspre care se deplasa inculpatul a declarat că mergea spre un prieten, nicidecum la o urgență. Prezentarea unei astfel de împrejurări considerate foarte relevante de către inculpat, dar după mai bine de șase săptămâni de la prima declarație, constituie măsura nesincerității. Totodată apare ca fiind neverosimil ca autovehiculul inculpatului, care nu mai deținea permis de conducere să se afle în apropierea sa, la un festival organizat în centrul comunei Mociu. Chiar dacă inculpatul a susținut că fratele său l-ar fi condus până în acel loc, nu există un argument rezonabil că același frate al inculpatului să lase mașina și cheile inculpatului, știind că acesta nu are dreptul de a conduce și mai ales după ce a consumat băuturi alcoolice.
De altfel, instanța a constatat că inculpatul a invocat același motiv cu privire la o urgență medicală și în fața instanței de judecată care a pronunțat condamnarea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, R (consemnarea din practicaua sentinței – fila 15).
Așadar, această variantă a adevărului, pe lângă faptul că nu exclude conducerea pe drumurile publice de către inculpatul căruia îi fusese anulat permisul de conducere, vine doar să circumstanțieze fapta, însă datorită argumentelor de mai sus, instanța o găsește neverosimilă și a înlăturat-o din ansamblul probator.
Din adresa de la fila 9 dos. UP coroborat cu fișa de cazier s-a reținut că permisul de conducere al inculpatului a fost reținut la data de 18 ianuarie 2012 și anulat ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, care a fost condamnat prin sentința penală nr. 448/17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria T., definitivă prin nerecurare la data de 30 octombrie 2012.
Fapta inculpatului C. O.-G. care, în cursul termenului de încercare de 3 ani și 1 lună stabilit ca urmare a condamnării la pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare aplicată în condițiile art. 81, 82 din C.pen. prin sentința penală nr. 448/17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria T., definitivă prin nerecurare la data de 19 mai 2013, în jurul orelor 21,15 a condus pe DN 16, la km 25+50 m, pe raza comunei Mociu, autoturismul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare_, având permisul de conducere anulat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prev. și ped. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 R, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen..
La individualizarea pedepsei Instanța a avut în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, dispozițiile art. 320^1 din C.p.p., de starea de recidivă mare postexecutorie, de gradul de pericol social al faptei ridicat al faptei având în vedere că inculpatul a condus fiind sub influența băuturilor alcoolice într-un loc unde erau multe persoane fiind vorba despre un festival local, de faptul că inculpatul nu a conștientizat nici până în prezent că măsura anulării permisului de conducere are ca și rațiune în primul rând protejarea celorlalți participanți la trafic, de vârsta inculpatului și de împrejurarea că este o persoană apreciată de persoanele din localitatea în care locuiește.
În baza art. 86 al. 2 din OUG 195/2002 R cu aplicarea art. 320^1 din C.p.p. și art. 37 lit. a din C.pen. l-a condamnat pe inculpatul C. O.-G. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei drept de a conduce i-a fost anulat.
S-a constatat starea de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare aplicată în condițiile art. 81, 82 din C.pen. prin sentința penală nr. 448/17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria T., definitivă prin nerecurare la data de 30 octombrie 2012.
În baza art. 83 al. 1 din C.pen.s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an și 1 lună închisoare aplicată prin sentința penală nr. 448/17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria T., definitivă prin nerecurare la data de 30 octombrie 2012, iar pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare la care s-a adăugat pedepsei de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată, iar onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu va fi avansat din FMJ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul C. O. G. solicitând instanței de control judiciar casarea în întregime a hotărârii atacate și rejudecând cauza, a dispune o soluție de achitare în conformitate cu prev. art. 11 alin. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, deoarece a comis fapta dedusă judecății în stare de necesitate.
Această stare de necesitate a constat în aceea că trebuia să se deplaseze la o vacă gestantă în calitatea sa de medic veterinar fiind chemat de urgență, și pentru că nu a găsit nicio persoană care să-l transporte, deși avea cunoștință că are permisul de conducere suspendat, a urcat la volan și a condus pe drumurile publice.
Apărătorul ales al inculpatului a solicitat instanței de control judiciar să procedeze la înlăturarea dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală, deoarece inculpatul a recunoscut fapta de a conduce pe drumurile publice, însă în condițiile anterior menționate, nu în maniera descrisă în rechizitoriu.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art 3856 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente
Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate, probe suficiente, din care rezultă fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului, având în vedere și declarația acestuia dată în ședința publică din 26 noiembrie 2013, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală, contrar criticilor formulate de apărătorul ales al inculpatului, în fața instanței de control judiciar.
Astfel, în declarația dată de către inculpatul C. O. G., în condiții de oralitate și contradictorialitate și în prezența avocatului ales, acesta a arătat împrejurările în care a comis fapta dedusă judecății, arătând că a participat la o petrecere împreună cu mai multe persoane, unde a consumat băuturi alcoolice, și apoi s-a deplasat la locuința numitului V. E. pentru a-l ajuta pe acesta să asiste o vacă gestantă.
Inculpatul nu a arătat cu prilejul acestei declarații că ar fi comis fapta în stare de necesitate, ci doar faptul că a condus, deși avea permisul anulat, pentru că a fost chemat de această persoană, și pentru că niciunul dintre prietenii lui nu a vrut să-l transporte.
Or, în aceste condiții și având în vedere că doar inculpatul a declarat cale de atac, solicitarea apărătorului ales de a se înlătura dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală contravine flagrant dispozițiilor imperative ale art. 3858 Cod procedură penală conform cărora, instanța de recurs, soluționând cauza nu poate crea o situație mai grea, pentru cel care a declarat recurs.
Din ansamblul probelor administrate în faza de urmărire penală, probe cunoscute și necontestate de către inculpat, constând în declarația inculpatului, procesul verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de constatare al infracțiunii, adresa Instituției Prefectului Județului Cluj, S.P.C.R.P.C.I.V. nr._ din 23 mai 2013, declarația martorilor G. A. B., și V. E., rezultă, fără putință de tăgadă, că la data de 19 mai 2013 inculpatul a condus pe drumurile publice din județul Cluj pe raza comunei Mociu, un autoturism în timp ce avea permisul de conducere anulat, ca urmare a unei condamnări penale.
Instanța fondului a analizat în detaliu apărările inculpatului, și a constatat în mod just că acestea sunt nesincere, fiind astfel înlăturate.
Și instanța de control judiciar apreciază că nu sunt întrunite condițiile stării de necesitate reglementată de art.45 Cp care presupune o stare de pericol iminent ce nu putea fi altfel înlăturată decât prin comiterea infracțiunii. Or, este facil de observat că numitul V. a apelat inculpatul în jurul orelor 20.00, iar inculpatul s-a deplasat la domiciliul acestuia după mai bine de o oră și jumătate,pericolul pierzându-și astfel caracterul iminent .
Pedeapsa aplicată de către instanța fondului de 4 luni închisoare, a fost just individualizată, având în vedere gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății, împrejurările în care aceasta a fost comisă, inculpatul s-a suit la volanul autoturismului nu doar având permisul anulat, ca urmare a comiterii unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, ci și după ce a consumat în prealabil băuturi alcoolice, persoana inculpatului, care nu este la prima confruntare cu legea penală, săvârșind fapta dedusă judecății în prezentul dosar, în stare de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei constând în pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare aplicată prin sentința penală nr. 448 din 17 octombrie 2012 a Judecătoriei T., și atitudinea parțial sinceră a acestuia.
Instanța fondului în mod corect a reținut starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art 37 lit. a Cod penal și a dispus conform prevederilor art.83 Cod penal revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 1 lună închisoare, aplicată prin sentința anterior menționată, pedeapsă pe care a adiționat-o în acea aplicată prin prezenta, urmând ca în final inculpatul să execute în regim de detenție, o pedeapsă rezultantă de 1 an și 5 luni închisoare.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii recurate, Curtea în baza dispozițiilor art.38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. O. G., domiciliat în Soporu de Câmpie, nr. 42, . sentintei penale nr. 1280 din 3 decembrie 2013 a Judecătoriei Cluj N..
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2014 .
PREȘEDINTEJUDECĂTORI
L. M. M. Ș. A. C.
GREFIER
M. B.
Red.M.Ș./M.N.
2 ex./15.01.2013
Jud.fond.-L. M.
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
