Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind.1 al. 13 CPP. Decizia nr. 35/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 35/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 1/100/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.35/R/2014
Ședința publică din 13 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. M., judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
A. C.
GREFIER: B. M.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. G. împotriva sentinței penale nr.1 din 5.01.2014 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect propunere arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. G., în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu av.Vomir Bizo D., din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. G. solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În subsidiar, solicită a se face aplicarea dispozițiilor art.145 C.pr.pen., respectiv a se dispune luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
În susținerea recursului arată că hotărârea primei instanțe nu se circumscrie dispozițiilor legale referitoare la motivarea unei hotărâri. Solicită a se observa că în cuprinsul acesteia se face referire la pericolul pe care îl prezintă toți cei trei inculpați cercetați, deși măsura arestării preventive este o măsură individuală și trebuie motivată în parte.
În al doilea rând, se reține că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat prin natura și gravitatea faptei.
În ce privește pericolul social pentru ordinea publică, solicită a se avea în vedere că în cauză nu s-au adus argumente din care instanța să poată trage concluzia că lăsat în libertate inculpatul prezintă acest pericol.
De asemenea, solicită a se reține că inculpatul C. G. este cel care a relatat pe larg conflictul intervenit între inculpați și partea vătămată, pe fondul consumului băuturilor alcoolice și fiind provocat de victimă.
În aceste condiții, apreciază că se impune a se reține prezumția de nevinovăție chiar dacă se discută de o măsură preventivă.
Pentru aceste considerente, susține că la acest moment nu se impune luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.
În subsidiar, solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, apreciind că raportat la persoana inculpatului care se află la prima confruntare cu legea penală și atitudinea de care a dat dovadă, nu există riscul ca acesta să se sustragă de la urmărirea penală.
În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat pentru considerentele arătate de prima instanță în cuprinsul motivării, apreciind că instanța a făcut o analiză pertinentă a indiciilor de vinovăție care nu pot fi înlăturate.
În ce privește temeiul de arestare, susține că instanța a arătat în detaliu îndeplinirea condițiilor legale inclusiv prin referințe exprese la disp.art.136 C.pr.pen.
Prin urmare, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul C. G., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA :
Prin încheierea penală nr. 1 din 5 ianuarie 2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Maramureș, s-au respins cererile formulate de inculpații H. G. și M. I. de a se lua măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, precum și cererea inculpatului C. G. de a se lua măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
S-a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și în consecință:
În temeiul art. 1491 C.pr.pen. raportat la art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților H. G. născut la 15 martie 1978 în ., fiul lui I. și A., CNP_, domiciliat în Dragomirești, ., județul Maramureș, C. G., născut la 22 octombrie 1989 în Dragomirești, județul Maramureș, fiul lui G. și I., CNP_, domiciliat în Dragomirești, ., județul Maramureș pe o durată de 29 de zile începând cu data de 5 ianuarie 2014 până la data de 2 februarie 2014 inclusiv și a inculpatului moldovan ion născut la 6 aprilie 1997 în V. de Sus, județul Maramureș, fiul lui A. și M., CNP_, domiciliat în Dragomirești, ., județul Maramureș pe o durată de 19 zile începând cu data de 5 ianuarie 2014 și până la data de 23 ianuarie 2014 inclusiv.
S-a dispus plata în avans din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de câte 200 lei.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin propunerea formulată în această cauză P. de pe lângă Tribunalul Maramureș a solicitat arestarea preventivă a inculpaților H. G. și C. G. pe o perioadă de 29 de zile (5 ianuarie 2014-2 februarie 2014) și a inculpatului minor M. I. pe o perioadă de 19 zile (5 ianuarie 2014-23 ianuarie 2014) primii doi inculpați pentru infracțiunea de omor calificat prev.de art. 174 alin.1, 175 alin.1 lit.i C.pen. cu aplic.art. 75 lit.a,c C.pen., iar cel din urmă inculpat pentru infracțiunea de omor calificat prev.de art. 174 alin.1, 175 alin.1 lit.i C.pen. cu aplic.art. 99 și următoarele Cod penal.
In motivarea propunerii sale parchetul s-a arătat, în esență, că prin rezoluția dată la 4 ianuarie 2014 s-a început urmărirea penală față de inculpați, iar prin ordonanțele date la 5 ianuarie 2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva acestora, reținându-se că în data de 1 ianuarie 2014, pe fondul consumului de alcool și a unui conflict spontan, au exercitat acte de violență asupra victimei P. G. V. în timp ce se aflau pe . (județul Maramureș), cauzându-i decesul.
In cauză există suficiente indicii și probe în sensul că cei trei inculpați sunt vinovați de infracțiunea care li s-a reținut în sarcină.
Sunt incidente și prev.art.148 lit.f C.pr.pen. întrucât legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la împrejurările în care s-a comis infracțiunea și la persoana inculpaților. S-a făcut trimitere și la decizia nr. 1435/2002 a fostei C.S.J. potrivit căreia „în evaluarea acestui pericol nu trebuie să se aibă în vedere numai datele privind persoana inculpatului, ci și cele referitoare la săvârșirea infracțiunii de care este învinuit, pericolul social al acesteia, faptul că lăsarea în libertate ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare și faptul că acesta ar crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social”.
Prin ordonanțele date la 4 ianuarie 2014 cei trei inculpați au fost reținuți pe o perioadă de 24 de ore.
Examinând propunerea parchetului, tribunalul a reținut următoarele:
Din probele administrate până în prezent în cauză rezultă existența unor indicii care să justifice presupunerea că în data de 1 ianuarie 2014 inculpații H. G., C. G. și M. I. (minor) au consumat băuturi alcoolice împreună cu victima P. G. V. la locuința inculpatului H. G. (dar și la locuința inculpatului C. G.), apoi, pe fondul unor discuții contradictorii, cei trei inculpați au hotărât să o agreseze pe victimă astfel că i-au aplicat multiple lovituri la nivelul capului și a abdomenului în urma cărora aceasta a decedat, fiind găsită de martorul O. I. în data de 3 ianuarie 2014 la locul numit „Sub turn” de pe . lângă două clăi de fân.
Potrivit concluziilor provizorii nr.1/04.01.2014 întocmite de Cabinetul medico-legal Sighetu Marmației, moartea victimei a fost violentă și a fost cauzată de multiple contuzii cerebrale și cerebeloase posttraumatism cerebral acut cu . bolții și a bazei craniului cu masiv hematom subdural și hemoragie subarahnoidiană extinsă. Aceasta a mai prezentat și rupturi hepatice și renale cu hemiperitoneu masiv. Leziunile de la nivelul extremității cefalice s-au produs prin loviri active repetate cu corp dur cu suprafață limitată (posibil par de lemn), iar cele de la nivelul abdomenului prin compresiune între planuri dure (posibil piciorul altei persoane și sol) – f.30 dosar urmărire penală.
Chiar dacă inculpatul H. G. nu a recunoscut comiterea presupusei fapte, iar inculpatul M. I. a recunoscut-o parțial (arătând că i-a dat doar o palmă victimei), tribunalul a apreciat că în cauză există indicii care să justifice presupunerea că cei trei inculpați au comis faptele în modalitatea mai sus descrisă, în acest sens fiind declarațiile inculpatului C. G. (care a arătat că la locuința acestuia inculpatul H. G. a lovit-o pe victimă cu pumnul și cotul în nas, iar inculpatul M. I. a lovit-o pe victimă cu pumnii în spate, apoi acesta i-a cerut telefonic să coboare pentru a o bate pe victimă, au urmărit-o pe stradă, au trântit-o la pământ și toți cei trei inculpați au lovit-o cu picioarele) și a martorei F. A. (care a arătat că la un moment dat fiica inculpatului H. G. a văzut-o pe victimă „pitulită” lângă un gard, cei trei inculpați erau ascunși după o mașină parcată în „ogaș” – o pantă de acces între casa inculpaților H. și C., inculpatul H. G. i-a făcut semn fiicei sale să lase băuturile alcoolice pe care le-a adus și să meargă acasă; aceasta a intrat în casă și i-a spus mamei sale că cei trei inculpați vor să o bată pe victima care se ascundea după gard). Martorii O. V., Font V., C. I. au găsit-o pe victimă în data de 3 ianuarie 2014, aceasta fiind decedată, martora H. M. (sora victimei) nu are cunoștințe legate de presupusele fapte (a văzut-o ultima dată înainte de C.), martora H. M. (fiica inculpatului H. G.) a confirmat faptul că inculpații și victima au consumat băuturi alcoolice și și-au adresat injurii (se confirmă deci existența unei stări conflictuale), martora H. M. (soția inculpatului H. G.) indicând aceleași aspecte, precum și faptul că i s-a părut de la început că se poate întâmpla ceva pentru că cei trei inculpați au atacat-o verbal pe victimă și că în data de 3 ianuarie 2014 inculpatul M. I. l-a sunat pe inculpatul H. G. care i-a spus „să nu vorbească nimic prin telefon deoarece acestea sunt ascultate”) – de asemenea, a mai arătat că l-a văzut pe inculpatul M. I. când a luat-o de gât pe victimă și a trântit-o pe marginea patului pentru a nu mai sări la oamenii din casă. Există, în consecință, indicii în sensul celor prev.de art. 143 Cod procedură penală.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru presupusele fapte este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a celor trei inculpați prezintă un pericol concret ridicat pentru ordinea publică, acesta rezultând din natura și din gravitatea prezumatelor fapte (dată de modalitatea în care se presupune că au fost comise – aplicarea de multiple lovituri de către mai multe persoane și în zone vitale și de urmarea produsă – decesul victimei) și al inculpaților (inculpatul H. G. nu și-a recunoscut prezumata faptă, iar inculpatul M. I. doar parțial) chiar dacă nu au antecedente penale. Sunt astfel îndeplinite și cerințele prev.de art. 148 lit.f Cod procedură penală. In raport de acest grad ridicat de pericol social al acestora, luarea unei alte măsuri preventive nu este suficientă.
Apărarea formulată de inculpatul C. G. cu privire la problemele sale familiale (acesta a arătat că are în întreținere un copil minor) s-a respins întrucât raportat la gravitatea presupusei sale fapte, ocrotirea intereselor societății are prioritate. S-au respins și apărările formulate de inculpatul M. I. în sensul că este elev, e minor și că victima i-a provocat întrucât raportat la gravitatea presupusei fapte se impune a fi privat de libertate, iar o eventuală stare de provocare nu îi diminuează gradul de pericol social într-atât încât să se justifice a fi pus în libertate, aceasta urmând a fi avută în vedere la fondul cauzei. De asemenea, s-a respins și apărarea conform căreia acest inculpat nu se va sustrage, acesta neurmând a fi arestat și în baza art. 148 lit.a Cod procedură penală.
Pentru toate aceste considerente tribunalul a admis propunerea parchetului și a dispune arestarea preventivă a celor trei inculpați pe perioadele indicate în dispozitivul încheierii.
S-a dispus plata în avans din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor avocaților numiți din oficiu pe seama inculpaților în sumă de câte 200 lei (av.A. N. C., M. A. și V. R.).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs verbal, cu ocazia pronunțării, inculpatul C. G..
În ședința publică din data de 13 01.2014, prin apărător din oficiu recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate, respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea sa de îndată în libertate.
În subsidiar a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art.145 Cod procedură penală, respectiv a se dispune luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
În susținerea recursului s-a arătat că hotărârea primei instanțe nu este motivată decât generic, fără a fi analizată situația individuală a recurentului.
În ce privește pericolul pentru ordinea publică s-a susținut că în cauză nu s-au adus argumente din care instanța să poată trage concluzia că lăsat în libertate inculpatul prezintă acest pericol.
Inculpatul C. G. este cel care a relatat pe larg conflictul intervenit între inculpați și partea vătămată, pe fondul consumului băuturilor alcoolice și fiind provocat de victimă, se află la prima confruntare cu legea penală și față de atitudinea de care a dat dovadă, nu există riscul de a se sustrage de la urmărirea penală.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art._ Cod procedură penală, Curtea de Apel Cluj constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că inculpatul recurent C. G. este cercetat în dosarul nr.1/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș sub aspectul comiterii infracțiunii de omor calificat prev. de art.174, 175 lit.i Cod penal.
Acuzațiile ce se aduc inculpatului recurent constau în aceea că în data de 1 ianuarie 2014, pe fondul consumului de alcool și a unui conflict spontan, împreună cu inculpații H. G. și M. I., ultimul minor, ar fi exercitat acte de violență asupra victimei P. G. V. în timp ce se aflau pe . (județul Maramureș), cauzându-i decesul
Măsura arestului preventiv a fost luată față de inculpatul recurent la data de 5 ianuarie 2014, prin încheierea penală nr.1/2014 a Tribunalului Maramureș, ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezenta pericol concret pentru ordinea publică, rezultat în principal din gravitatea faptei de comiterea căreia este suspectat, din modalitatea de săvârșire a faptei, mijloacele folosite, împrejurările în care ar fi fost comisă.
Curtea de Apel Cluj constată că în cauză există probe și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul recurent este autorul faptei de omor calificat pentru care se efectuează cercetări, după cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.5,6; f.28-29), planșa fotografică cuprinzând aspectele fixate și urmele și mijloacele de probă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului din 3 și 4 ianuarie 2014 (f.8-27); concluzii provizorii ale medicului legist (f.30) declarația martorilor O. V. (f.32-33); Font V. (f.34-35) C. I. (f.36-37), H. M. (f.38-39), H. M. (f.40-41), F. A. (f.42-44) H. M. (f.45-47), proces-verbal de conducere în teren (f.50-52), planșa fotografică cuprinzând aspectele fixate și urmele și mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia conducerii în teren (f.54-61) declarațiile inculpaților H. G. (f.62-63, 71-72) C. G. (f.74-75, 83-86) și M. I. (f.88-89, 97-103).
În mod just a reținut instanța de fond că lăsarea inculpatului recurent C. G. în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aceste date rezultând din probele și mijloacele de probă enumerate mai sus.
Gravitatea particulară a faptei de comiterea căreia este suspectat inculpatul recurent și reacția publicului la săvârșirea unor astfel de faptei este de natură a provoca o tulburare socială în măsură a justifica, cel puțin pentru un anumit timp, măsura arestării preventive.
Scopul măsurii arestării preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autorității judiciare competente persoana bănuită de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnifică trimiterea în judecată.
În prezenta cauză scopul măsurii arestări preventive nu a fost atins, cercetările fiind în fază incipientă.
Totodată scopul privării de libertate este acela de a confirma sau infirma bănuiala cu privire la implicarea inculpatului recurent în comiterea faptei de care este acuzat, deoarece motivele plauzibile nu înseamnă stabilirea culpabilității suspectului încă din faza de urmărire penală (cauza Marturana contra Italiei din martie 2008).
Având în vedere caracterul imprevizibil al comportamentului uman, ținând seama de datele de la dosar care indică pentru inculpat un obicei de a consuma alcool (f.47 declarație martor), pe fondul căruia se pare că a fost comisă și prezenta faptă, curtea constată că nu există garanții că lăsat în libertate inculpatul nu ar comite alte fapte antisociale, modul în care se pare că ar fi acționat permițând să se întrevadă acest risc.
CEDO a arătat în cauza Witold Litwa contra Poloniei din 2000 că nu este suficient ca privarea de libertate să fie conformă cu dreptul național ci trebuie de asemenea să fie necesară în circumstanțele cauzei.
Fapta pentru care este cercetat inculpatul, constând în presupusa comitere de acte de agresiune extremă față de o persoană cunoscută, pentru a-i aplica o corecție, relevă o tipologie deosebită, puțin frecventă în realitatea citadină, dar creșterea numărului unor astfel de fapte ar putea fi încurajată în lipsa unei reacții ferme a autorităților.
Privarea de libertate a inculpatului reprezintă la momentul actual cel mai adecvat răspuns alarmei create în opinia publică, fiind o măsură necesară în circumstanțele concrete ale prezentei cauze, mai sus indicate.
Ca urmare, pentru considerentele prezentate, Curtea de Apel Cluj va respinge, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. G., fiul lui G. si I., născ.la 22.10.1989, aflat în Arestul IPJ Maramureș împotriva încheierii penale nr. 1 din 5 ianuarie 2014 a Tribunalului Maramureș.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției, avocat Vomir Bizo D..
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. G., fiul lui G. si I., născ.la 22.10.1989, aflat în Arestul IPJ Maramureș împotriva încheierii penale nr. 1 din 5 ianuarie 2014 a Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100, lei ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu avocat Vomir Bizo D..
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTORI
L. M. M. Ș. A. C.
GREFIER
M. B.
Red. L.M./M.N.
2 ex./14.01.2014
Jud.fond.:B. C.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 967/2014.... → |
|---|
