Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 68/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 68/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 17-01-2014 în dosarul nr. 6215/337/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 68/R/2014
Ședința publică din 17 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I., judecător
JUDECĂTORI: M. B.
: V. C.
GREFIER: L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin V. G. – procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea civilă CORNIȘ M. F. împotriva sentinței penale nr.351 din 02.10.2013 a Judecătoriei Z., privind pe inculpatul T. A. T. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Z. dat în dosar nr.1908/P/2011 pentru comiterea de infracțiunii de vătămare corporală din culpă (două infracțiuni) prev. de art.184 alin.2 și 4 Cod penal și art.184 alin.1 și 3 Cod penal cu aplicarea art.33 lit. b Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă apărătorul ales al inculpatului T. A. T., avocat G. I. D., din cadrul Baroului S., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 21 ), apărătorul ales al părții responsabile civilmente Societatea Avus Internațional Broker de asigurare Reasigurare SRL - avocat S. Mihaiță M. în substituirea av. M. V., din cadrul Baroului București cu delegație la dosarul cauzei, lipsă fiind inculpatul T. A. T. și partea civilă Corniș M. F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Reprezentantul Ministerului Public invocă tardivitatea recursului declarat de partea civilă Corniș M. F., deoarece termenul de recurs pentru aceasta curge de la data comunicării hotărârii, respectiv din 11.10.2013, conform dovezii de comunicare de la fila nr. 330, iar recursul a fost declarat la data de 31.10.2013, respectiv data înregistrării acestuia la Tribunalul S., cu precizarea că nu rezultă expedierea recursului prin oficiul poștal.
Apărătorul ales al inculpatului T. A. T. invocă același lucru, cu mențiunea că recursul a fost trimis la tribunal prin plic, pe care nu apare nicio dată, dar solicită verificarea datei la care partea civilă și-a datat cererea, respectiv 20.10.2013.
Consideră că recursul este tardiv și arată că ședința de judecată a fost în data de 2 octombrie 2013, la care partea civilă a fost prezentă personal, astfel încât termenul de recurs curge de la data evocată, respectiv de la data pronunțării și nu a comunicării hotărârii.
În consecință, apreciază recursul ca fiind tardiv raportat la data de curgere a termenului, respectiv din 2 octombrie 2013 și solicită respingerea lui.
Apărătorul ales al părții responsabile civilmente Societatea Avus Internațional Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L. formulează aceleași concluzii.
CURTEA
Prin Rechizitoriul din data de 30.10.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Z., din Dosar nr. 1908/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului T. A. T. pentru comiterea în concurs ideal a două infracțiuni de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art.184 alin.1 și 3 și art.184 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de 01.11.2012 sub nr._ .
În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că învinuitul T. A. T., în data de 26.08.2011, în jurul orelor 02:25, conducând autoturismul marca Skoda F. cu plăcuțele de înmatriculare EO-_/27.08.2011 cu viteză excesivă, a pierdut controlul direcției de deplasare și a intrat în coliziune cu parapetul de protecție, cauzându-le părților vătămate C. M. A. și Corniș M. F. leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 100-120 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața în cazul primului și, respectiv 50-53 zile de îngrijiri medicale și care nu i-au pus în primejdie viața în cazul celui de-al a doilea.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (f.8), schița locului faptei (f.9), fotografii judiciare (f.10-19), declarație învinuit (f.22-26), declarații părți vătămate (f.27-28, 30-32), declarații martori (f.33-34), rezultatul testului aerului expirat (f.47), poliță de asigurare (f.52-53), rapoarte de constatare medico-legală (f.38-39, 42-43, 46), raport de expertiză tehnică auto (f.76-86).
Partea vătămată C. M. A. s-a constituit parte civilă față de inculpat, potrivit precizării de la termenul de judecată din data de 06.03.2013 cu suma de 10.000 euro daune morale, iar partea vătămată Corniș M. F. cu suma de 40.000 euro.
S. Județean de Urgență Z. s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 10.676,20 lei (f.55), reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată C. M. A., 2.332,17 lei (f.62), reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată Corniș M. F. și respectiv 719,94 lei (f.66) reprezentând cheltuieli de spitalizare cu inculpatul T. A. T..
S. Județean de Ambulanță S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 375,60 lei pentru asistența medicală și deplasarea ambulanței pentru partea vătămată C. M. A. A., 490,60 lei pentru asistența medicală și deplasarea ambulanței pentru partea vătămată Corniș M. F. și 375,60 lei pentru asistența medicală și deplasarea ambulanței pentru inculpatul T. A. T..
Întrucât în momentul comiterii infracțiunii, autoturismul condus de inculpat era asigurat pentru răspundere civilă auto în străinătate, în cauză a fost citată în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă A. V. AG Germania, prin corespondentul său pe teritoriul României S.C.Avus Internațional Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L..
La termenul de judecată din 19.04.2013, inculpatului i s-au adus la cunoștință prevederile art.3201 Cod procedură penală, posibilitatea de a uza de aceste dispoziții legale și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, inculpatul declarând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește (f.263). În baza cererii inculpatului admisă de către instanță cauza a fost judecată sub aspectul laturii penale potrivit procedurii prevăzute la art.320/1 Cod procedură penală.
În privința laturii civile, au fost acordate mai multe termene în vederea realizării unei împăcări, aceasta realizându-se atât sub aspect penal, cât și sub aspect civil cu partea vătămată C. M. A., fiind depusă tranzacția încheiată între acesta și asigurător la filele 268-270, iar partea vătămată declarând personal în instanță că s-a împăcat cu inculpatul la termenul de judecată din data de 21.06.2013. La dosar a fost depusă la filele 274-275 și tranzacția încheiată între asigurător și partea vătămată Corniș M. F., însă acesta din urmă, prezent personal în fața instanței la termenul de judecată din data de 02.10.2013 a arătat că nu își retrage plângerea penală și nu se împacă cu inculpatul, apreciind că prejudiciul suferit nu a fost integral recuperat și formulând pretenții cu privire la suma de 5.000 lei.
Prin sentința penală nr. 351/02.10.2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._ , în baza art.11 pct.2 lit. b) raportat la art.10 lit. h) C.pr.pen., a încetat procesul penal pus în mișcare din oficiu împotriva inculpatului T. A. T., fiul lui T. și M., născut la data de 26.10.1991 în municipiul Z., jud. S., cetățean român, studii medii, necăsătorit, stagiul militar neîndeplinit, elev la Colegiul A. P. Iliarian Z., fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Z., ., ., ., CNP_, cercetat pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal față de partea vătămată C. M. A., ca urmare a împăcării părților.
În baza art.184 alin.1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.3201 C.pr.pen., art.74 alin.1 lit.a și b și art.76 alin.1 lit.f Cod penal, a fost condamnat inculpatul T. A. T. la pedeapsa de 300 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă față de partea vătămată Corniș M. F..
I s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.631 Cod penal.
Amenda penală se va executa conform prevederilor art.425 Cod procedură penală.
S-a luat act că partea vătămată C. M. A. a renunțat la constituirea de parte civilă formulată în cauză.
S-a constatat stinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă Corniș M. F. prin contractul de tranzacție încheiat cu asigurătorul A. V. AG Germania prin reprezentantul său în România Avus Internațional Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L. la data de 09.07.2013.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă Corniș M. F. pentru diferența de prejudiciu neacoperită prin contractul de tranzacție.
S-a constatat stinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Urgență Z. prin achitarea despăgubirilor de către asigurătorul Avus Internațional Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L., reprezentant în România al A. V. AG Germania prin ordinul de plată nr. 2975/31.07.2013.
S-a respins ca rămasă fără obiect acțiunea civilă formulată de S. Județean de Urgență Z..
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de S. Județean de Ambulanță S..
A fost obligat inculpatul S. T. A. T., alături de asigurătorul A. V. AG Germania, prin corespondentul său pe teritoriul României S.C.Avus Internațional Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. Județean de Ambulanță S., în cuantum de 866,20 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli efectuate cu asistența medicală de urgență și transport pentru părțile vătămate Corniș M. F. și C. M. A..
S-a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de S. Județean de Ambulanță S. pentru plata cheltuielilor efectuate cu asistența medicală de urgență și transport pentru inculpatul T. A. T..
În baza art.192 alin.1 pct.2 lit.b) C.pr.pen., a fost obligat inculpatul T. A. T. și partea vătămată C. M. A. să plătească statului suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, 1.000 lei inculpatul T. A. T. și 500 lei partea vătămată C. M. A..
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
La data de 26.08.2011, în jurul orei 02:25, inculpatul T. A. T. conducea pe șoseaua de centură a Municipiului Z., autoturismul marca Skoda F. care avea aplicate plăcuțele cu numărul de înmatriculare RO-_-27/2011 dinspre municipiul Z. înspre localitatea Aghireș, în condițiile în care în același autoturism se mai aflau părțile vătămate C. A. (pe scaunul din partea dreaptă față) și Corniș M. F. (pe bancheta din spate). La un moment dat, datorită neadaptării vitezei de deplasare, într-o curbă la dreapta, inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a părăsit partea carosabilă, lovindu-se cu autoturismul de un parapet amplasat pe marginea acostamentului.
În urma impactului produs, atât inculpatul cât și părțile vătămate C. M. A. și Corniș M. F. au suferit leziuni traumatice, fiind transportați cu ambulanța la S. Județean de Urgență Z. în vederea acordării îngrijirilor medicale.
Partea vătămată C. M. A. a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 100-120 zile îngrijiri medicale, leziuni care au fost de natură a pune în primejdie viața victimei, aceste concluzii fiind înserate în raportul de constatare medico-legală nr. 1133/II/b/102 din data de 17.10.2011 întocmit de S. Județean de Medicină Legală Z..
De asemenea, potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 1136/II/b/105 din data de 17.10.2011, partea vătămată Corniș M. F. a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 53-55 zile îngrijiri medicale, leziunile nefiind de natură a pune în primejdie viața victimei. Partea vătămată Corniș M. F. a formulat plângere prealabilă în termenul legal, menționând în cuprinsul declarației de la fila 32 împrejurarea că se constituie ca parte civilă în procesul penal, aspect ce pune în evidență intenția neechivocă a părții vătămate de a solicita tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.1, 3 Cod penal.
Inculpatul a suferit leziuni corporale nesemnificative, astfel că a fost posibilă testarea acestuia cu aparatul etilotest, verificare în urma căreia s-a constatat că valoarea alcoolemiei în aerul expirat a fost 0 mg/l (f.47).
Totodată, la data de 26.08.2011, imediat după comiterea infracțiunii, autoturismul pe care inculpatul îl conducea a fost examinat de către un expert tehnic auto, însă din cauza avariilor, nu s-a putut stabili dacă sistemele de rulare, de direcție și de frânare, precum și sistemul de lumini – semnalizare erau funcționale la momentul comiterii infracțiunilor.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, din concluziile căreia au rezultat, în esență, următoarele: mecanismul și dinamica producerii accidentului a constat în aceea că inculpatul T. A. T. a pierdut controlul asupra direcției autoturismului, datorită necorelării vitezei cu caracteristicile geometrice ale drumului, locul producerii impactului a fost în afara părții carosabile, pe partea stângă a sensului de mers Z. – Aghireș, unde autoturismul a intrat în coliziune cu un parapet de beton, iar viteza autoturismului în momentul premergător producerii accidentului a fost de aproximativ 106 km/h. De asemenea, cât timp starea tehnică a autoturismului nu s-a putut verifica imediat după accident datorită avariilor, expertul tehnic auto nu s-a putut pronunța dacă respectivul autoturism a corespuns din punct de vedere tehnic pentru a putea circula pe drumurile publice.
Totodată, din concluziile raportului de expertiză tehnică auto rezultă faptul că accidentul s-a produs din cauza pierderii controlului asupra direcției de deplasare în condițiile necorelării vitezei cu caracteristicile geometrice ale drumului și că ar fi putut fi evitat în ipoteza în care învinuitul ar fi adaptat viteza de deplasare în raport cu aceste caracteristici.
În declarațiile sale din cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a prezentat modul de producere al accidentului, iar declarațiile acestuia se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița locului faptei, planșele fotografice, declarațiile părților vătămate C. M. A. și Corniș M. F., declarațiile martorului Fergete A. M., rapoartele de constatare medico-legală nr.1133/II/b/102 din 17.10.2011, 1136/II/b/105 din 17.10.2011 și 1134/II/b/103 din 17.10.2011, precum și cu raportul de expertiză tehnică auto.
Din ansamblul probator administrat în cauză starea de fapt reținută și vinovăția inculpatului sunt dovedite pe deplin.
În ceea ce privește infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, a cărei victimă a fost partea vătămată C. M. A., instanța a reținut că aceasta face parte din categoria acelora pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, însă, potrivit alin.6 al aceluiași articol, împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Întrucât părțile s-au prezentat personal în instanță, declarând că s-au împăcat și că nu mai au niciun fel de pretenții reciproce, instanța a constatat că în cauză este înlăturată răspunderea penală, motiv pentru care conform art.11 pct.2 lit.b) raportat la art.10 lit.h) C.pr.pen., s-a dispus încetarea procesului penal pentru această infracțiune.
În drept, fapta inculpatului T. A. T. care, în data de 26.08.2011, în jurul orelor 02:25, conducând autoturismul marca Skoda F. cu plăcuțele de înmatriculare EO-_/27.08.2011 cu viteză excesivă, a pierdut controlul direcției de deplasare și a intrat în coliziune cu parapetul de protecție, cauzându-i părții vătămate Corniș M. F. leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-53 zile de îngrijiri medicale și care nu i-au pus în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art.184 alin.1 și 3 Cod penal.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea de vătămare corporală din culpă în formă agravată, prevăzută și sancționată de art.184 alin.3 Cod penal. Potrivit alin.3, infracțiunea de vătămare corporală din culpă este mai gravă dacă săvârșirea faptei prevăzută în alin.1 este urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii. Astfel, inculpatul a încălcat obligațiile prevăzute de art.35 alin.1, 41 alin.1 și 48 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, în sensul că nu a avut un comportament în trafic de natură a nu afecta fluența și siguranța circulației, cu a circulat pe sensul său d emers cât mai aproape de marginea părții carosabile și nu a adaptat viteza de circulație la condițiile de drum.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art.184 alin.1 și alin.3 Cod penal, s-a realizat prin acțiunea de lovire a părții vătămate. Urmarea imediată constă în atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate, prin producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 50-53 de zile de îngrijiri medicale, prin caracterul lor leziunile nepunând în primejdie viața persoanei vătămate, fapt atestat de raportul de constatare medico-legală aflat la filele 42-43 din dosar. Legătura de cauzalitate dintre faptă și atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate este dovedită prin probatoriul administrat.
Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită din culpă, în conformitate cu art.19 alin.1 pct.2 lit.a Cod penal, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce.
Vinovăția inculpatului în modalitatea culpei cu prevedere rezultă din împrejurarea că producerea accidentului s-a datorat nerespectării unor obligații prevăzute în sarcina conducătorilor auto prin dispoziții legale din materia circulației pe drumurile publice. Nu se poate reține în sarcina inculpatului nici imposibilitatea de prevedere și nici culpa cu neprevedere, din chiar modalitatea de săvârșire a faptei rezultând că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, însă nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce.
Reținând vinovăția inculpatului T. A. T., instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.1 și 3 Cod penal.
La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei, având în vedere forma de vinovăție reținută anterior, faptul că a nesocotit reguli privind siguranța circulației pe drumurile publice, urmările grave ale faptei - producerea unor leziuni traumatice pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 50-53 de zile de îngrijiri medicale, dar și urmările care s-ar fi putut produce, instanța a apreciat că fapta prezintă un grad mediu de pericol social.
Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este în vârstă de 22 de ani, nu este căsătorit și este elev.
De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a avut de la început o atitudine sinceră, prezentându-se în fața organelor judiciare, colaborând cu acestea și recunoscând săvârșirea faptei și a făcut constant eforturi pentru repararea prejudiciului cauzat părților vătămate, încercând în permanență împăcarea cu acestea, cu una dintre victimele accidentului rutier reușind de altfel împăcarea, partea vătămată Corniș M. F., cu care nu a reușit să se împace fiind totuși despăgubită.
În acest context, instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și b) Cod penal și, având în vedere că textul de incriminare prevede ca sancțiune alternativă amenda penală, apreciază că o atare pedeapsă este suficientă în cauză. Pentru stabilirea pedepsei aplicate inculpatului instanța a dat eficiență dispozițiilor art.320/1 alin.7 C.pr.pen. prin reducerea cu o pătrime a limitelor pedepsei amenzii prevăzute de lege, dând apoi efect circumstanțelor atenuante și coborând pedeapsa sub minimul special redus.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei amenzii, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 300 lei va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, aceasta se va face în conformitate cu dispozițiile art.425 Cod procedură penală, inculpatul având obligația de a depune recipisa de plată integrală a amenzii la instanța de executare în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
I-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.631 Cod penal privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, de la 3 luni la 2 ani, în ipoteza sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că partea vătămată C. M. A. a renunțat la constituirea de parte civilă formulată în cauză, iar acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Urgență Z. a fost stinsă prin achitarea despăgubirilor de către asigurătorul Avus Internațional Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L., reprezentant în România al A. V. AG Germania prin ordinul de plată nr.2975/31.07.2013, astfel că neintervenind o cerere de retragere a constituirii de parte civilă, se va respinge această ultimă acțiune ca rămasă fără obiect.
De asemenea, instanța a reținut că în cursul procesului penal, partea vătămată Corniș M. F. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 40.000 euro cu titlu de daune morale, iar S. Județean de Ambulanță S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 375,60 lei pentru asistența medicală și deplasarea ambulanței pentru partea vătămată C. M. A. A., 490,60 lei pentru asistența medicală și deplasarea ambulanței pentru partea vătămată Corniș M. F. și 375,60 lei pentru asistența medicală și deplasarea ambulanței pentru inculpatul T. A. T..
Din cuprinsul probatoriului administrat în cauză și ținând cont de starea de fapt reținută în sarcina inculpatului, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.998–999 Cod civil: fapta ilicită – infracțiunea săvârșită, prejudiciul – rănirea părții civile, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma culpei.
Instanța a constatat că la fila nr.260 din dosar se află o copie tradusă a poliței de asigurare obligatorie emisă de A. V. AG Germania, din care rezultă că autoturismul marca Skod F. având număr de înmatriculare RO_, condus la momentul accidentului de către inculpat, era asigurat la această societate la data producerii accidentului, 26.08.2011.
De asemenea, s-a constatat că asiguratorul, prin corespondentul său din România, Avus Internațional Broker de Asigurare, a depus la dosar un set de înscrisuri, inclusiv o tranzacție încheiată la data de 09.07.2013 cu partea civilă Corniș M. F. și din care rezultă că acesta a fost despăgubit de către societatea de asigurare atât pentru prejudiciul material, cât și pentru cel moral suferit, partea civilă semnând o declarație în sensul că renunță la orice pretenții viitoare legate de acel accident atât de la societatea de asigurări, cât și de la persoana responsabilă de producerea acestuia.
Mai mult decât atât, la dosar au fost depuse, la solicitarea instanței, la fila 296, dovada care atestă plata făcută de asigurător, respectiv suma de 25.000 lei la data de 19.07.2013, având ca obiect „despăgubiri conform tranzacție.”
Analizând acest înscris coroborat cu contractul de tranzacție din 09.07.2013 (f.274-275) și declarația părții civile de la aceeași dată, semnată personal de către acesta și în care acesta arată că nu mai are nici un fel de pretenție de natură materială, morală sau de alt gen prezentă sau viitoare de la asigurător sau față de persoana vinovată de producerea accidentului, instanța constată că latura civilă a acestui dosar a fost soluționată prin încheierea acelei tranzacții.
Față de această împrejurare, pretențiile părții civile pentru diferența dintre sumele cu care s-a constituit inițial parte civilă și s-a înțeles anterior cu inculpatul și suma achitată deja de asigurator, recunoscută ca atare potrivit propriilor susțineri și concluzii, apar ca neîntemeiate.
În consecință, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă Corniș M. F. astfel cum a fost ea precizată cu ocazia dezbaterilor.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de către S. Județean de Ambulanță S., instanța a constatat că în conformitate cu prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, această unitate sanitară are calitatea de parte civilă în cauză, iar din înscrisurile depuse la dosar de acesta, apreciază că pretențiile civile sunt întemeiate în ce privește victimele accidentului de circulație cu calitatea de parte vătămată în dosar, făcând dovada cheltuielilor ocazionate de spitalizarea și administrarea tratamentului medical acordat părților civile.
Prin urmare, față de prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, instanța a obligat inculpatul T. A. T., alături de asigurătorul SAxa V. AG Germania, prin corespondentul său pe teritoriul României S.C.Avus Internațional Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. Județean de Ambulanță S., în cuantum de 866,20 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli efectuate cu asistența medicală de urgență și transport pentru părțile vătămate Corniș M. F. și C. M. A. și să respingă ca inadmisibile pretențiile privind cheltuielile efectuate cu tratamentul inculpatului.
Ca urmare a intervenirii împăcării între inculpat și partea civilă C. M. A., în baza art.192 alin.1 pct.2 lit. b) Cod procedură penală, partea civilă și inculpatul au fost obligate la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă totală de 1.500 lei, 1.000 lei inculpatul și 500 lei partea civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs partea civilă Corniș M., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul obligării inculpatului la plata sumelor de 5.000 lei respectiv 3500 Euro.
Recursul este tardiv.
La termenul din data de 17.01.2014 Curtea a invocat excepția tardivității recursului, excepție care urmează să fie admisă, motivat de următoarele considerente:
Potrivit art. 3853 C.pr.pen., termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Art. 363 alin. 3 C.pr.pen., prevede că „pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la pronunțare. Pentru părțile care au lipsit atât la dezbateri, cât și la pronunțare, precum și pentru inculpatul deținut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituții militare de învățământ, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronunțare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv”.
În speță, hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la data de 02.10.2013, termenul de recurs pentru partea civilă, respectiv termenul de 10 zile curge de la comunicarea hotărârii.
Recursul declarat de partea civilă a fost înregistrat la instanță la data de 31.10.2013, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de dispozițiile legale.
În cauză, nu sunt îndeplinite nici condițiile pentru repunerea în termenul de recurs întrucât nu a fost identificată nicio cauză temeinică de împiedicare, deși cererea de recurs a fost făcută în termen de 10 zile de la începerea executării pedepsei și de asemenea nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 365 C.pr.pen., rap. la art. 3853 alin. 2 C.pr.pen., privind recursul peste termen.
Așa fiind, Curtea urmează să respingă ca tardiv prezentul recurs.
În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.pr.pen., se va stabili onorariu avocațial și a fost obligată partea civilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de partea civilă CORNIȘ M. F., domiciliat în Reșița, ..B, ., jud. C. S. împotriva sentinței penale nr. 351 din 2 octombrie 2013 a Judecătoriei Z..
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. I. M. B. V. C.
GREFIER
L. A. S.
Red.MB/dact.MS
2 ex./29.01.2014
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 309/2014. Curtea de... → |
|---|
