Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 588/2014. Curtea de Apel CLUJ

Comentarii

0

Încheierea nr. 588/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 2374/84/2014/a3

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 588/2014

Ședința camerei de consiliu de la 29 septembrie 2014

Judecător de cameră preliminară – I.-C. M.

Grefier – A.-B. H.

Ministerul Public, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj a fost reprezentat de procuror –

D. D.

Pe rol este judecarea cauzei penale privind pe inculpații H. I., G. I., B. V. V., N. P. și B. G., având ca obiect contestația formulată de către aceștia împotriva încheierii penale nr. 27/P din 11.09.2014, pronunțată de Tribunalul S., în dosarul penal nr._ 14, cu privire la verificarea legalității măsurii arestului preventiv, respectiv a arestului la domiciliu, în procedura camerei preliminare (art.205 NCPP).

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul H. I., în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales – avocat C. R. din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire la dosar, inculpatul G. I., în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales – avocat C. R. din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire la dosar, inculpatul B. V. V., în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales – avocat F. M. din cadrul Baroului Bihor, inculpatul N. P., în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales – avocat F. M. din cadrul Baroului Bihor și inculpatul B. G., în stare de arest la domiciliu, asistat de apărător ales – avocat N. M. din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că inculpatul B. G. a depus la dosar, prin apărător ales, memoriu cuprinzând motivele contestației.

De asemenea, se constată că fiecare inculpat își însușește contestația formulată de apărătorul ales și o mențin împotriva încheierii penale nr. 27/P din 11.09.2014, pronunțată de Tribunalul S..

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul asupra contestațiilor formulate în cauză.

Apărătorul inculpaților H. I. și G. I. – av. C. R. arată că în cauză inculpații se află în stare de arest preventiv de aproximativ 6 luni deși sunt nevinovați și nu este îndeplinită condiția necesității luării măsurii arestului preventiv. Învederează intervalul de timp scurs de la momentul sesizării organelor judiciare de către ANAF, mai exact iunie 2012, dată la care, din perspectiva tulburării ordinii publice, nu s-a întâmplat nimic și nu s-a pus discutat luarea unor măsuri preventive sau asiguratorii. Astfel, timp de un an și jumătate s-a considerat că nu există o tulburare a ordinii publice, ca ulterior, în toamna anului 2013, după efectuarea intempestivă a unor interceptări care sunt irelevante din punct de vedere al infracțiunilor ce fac obiectul cauzei, să se treacă la o . rețineri și arestări în martie 2014. Astfel, dacă la momentul sesizării organelor judiciare, dată mai apropiată de momentul comiterii faptelor, nu s-a apreciat că există o tulburare a ordinii publice, cu atât mai mult nu se poate susține că acea tulburare ar exista în prezent.

De asemenea, se mai susține în cuprinsul încheierii atacate că opinia publică ar fi afectată prin punerea în libertate a inculpaților pentru că s-ar crede că s-ar încuraja comiterea acestui gen de fapte, însă există cauze a căror obiect îl constituie infracțiuni mai grave și în care inculpații se află în stare de arest la domiciliu. Cu titlu de exemplu, face referire la cauza A., C., I., Vlasov sau Blejnar, cauze în care pentru fapte mai grave și prejudicii ridicate, s-a dispus măsura controlului judiciar sau nicio altă măsură preventivă, iar în prezentul dosar inculpații se află în stare de arest preventiv de 185 zile.

Inițial, în speță s-a dispus arestarea preventivă pentru efectuarea unei tranzacții privind capete de tractor despre care s-a susținut că nu există și care după 3 zile au fost descoperite în curtea firmelor inculpaților G. și H. când s-a modificat acuzația în sensul că fictivitatea provine din interpunerea fictivă a unei firme comerciale. Ulterior, s-a dispus prelungirea măsurii pentru efectuarea actelor de urmărire penală, astfel că la una dintre prelungiri judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de control judiciar a apreciat că pentru finalizarea actelor ar mai fi necesare 20 de zile, interval argumentat și acceptat.

Referitor la condiția necesității măsurii, face trimitere la dispozițiile art.202 C.proc.pen. potrivit cărora scopul unic al măsurii este buna desfășurare a procesului penal, și nu liniștirea ordinii publice sau preîntâmpinarea săvârșirii de noi infracțiuni, condiție care nu mai este îndeplinită în prezent. Actualmente, în dosar nu se întâmplă nimic, însă inculpații stau în arest preventiv pentru că s-au depus excepții, astfel că va trece un interval de timp până la citirea actului de sesizare și audierea inculpaților.

Consideră că singura rațiune pentru care inculpații se află în stare de arest preventiv constă în faptul că judecătorul care a dispus arestarea preventivă, respectiv menținerea acesteia, îi consideră vinovați de comiterea unor infracțiuni grave, deși la acest moment procesual nu se poate aprecia asupra vinovăției. Mai susține că inculpații pe care îi asistă sunt nevinovați și că în timpul derulării urmăririi penale nu li s-a admis nicio probă în apărarea lor, însă cu toate acestea, se află în continuare în stare de arest preventiv.

Referitor la încheierea atacată, apreciază că nu este motivată și nu se arată în cuprinsul acesteia motivele pentru care s-ar impieta buna desfășurare a procesului penal dacă inculpații ar fi eliberați din penitenciar.

În ceea ce privește condiția proporționalității măsurii preventive, făcând referire la dispozițiile art. 223 C.proc.pen., criteriile care trebuie reținute de către judecător sunt gravitatea faptei și a acuzațiilor aduse, dar și alte aspecte care au fost ignorate de către judecătorul de la instanța de fond.

Pe lângă aceste aspecte, apreciază că măsura nu este necesară deoarece prin menținerea acesteia nu se previne nimic. Face referire la condițiile stării de deținere din cadrul penitenciarului, la prezumția de nevinovăție de care beneficiază fiecare în tot acest interval de timp, dar și la aspecte care țin de persoana fiecăruia anterior dispunerii acestei măsuri, și anume inculpații conduceau societăți care în prezent nu mai au numărul de angajați pe care îl aveau la acea dată din cauza imposibilității administrării firmelor. Susține că urmele psihice cauzate de măsura arestului sunt vizibile și ele derivă din incertitudinea măsurii verificată periodic, iar garanția instituită de lege cu privire la acordarea de despăgubiri bănești în cazul în care inculpații vor fi găsiți nevinovați nu pot acoperi acest prejudiciu.

Noul Cod de procedură penală a adus modificări majore în materia măsurilor preventive, introducând măsura arestului la domiciliu și înlocuind vechiul art.148 lit. f cu art.223 al.2, însă, cu toate acestea, deși textul de lege este mult schimbat, jurisprudența a rămas aceeași.

Nu contestă gravitatea acuzațiilor, însă învederează că între măsura controlului judiciar și măsura arestului preventiv există alte două măsuri preventive, spre exemplu arestul la domiciliu sau controlul judiciar pe cauțiune, măsuri care nu se aplică, deși prin oricare dintre acestea s-ar atinge scopul prevăzut de lege.

Pe lângă acest aspect, mai învederează intervalul de 22 de zile scurs de la momentul pronunțării hotărârii atacate și faptul că judecătorul de la instanța de fond a redactat trei paragrafe într-un interval de 16 zile, copiind din încheierile anterioare și schimbând data ședinței.

Față de motivele de mai sus, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, iar pentru dispunerea acesteia, dincolo de condițiile juridice, solicită a se analiza solicitarea și din perspectiva oportunității măsurii și a se reține că inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție, sunt în stare de arest preventiv de 185 zile și în cauză există argumente pentru a se dispune achitarea lor pentru faptele imputate.

Consideră că dacă la acest moment procesual se va aprecia că măsura este necesară, aceeași necesitate va exista și peste 6 luni, or, măsura arestului la domiciliu este o formă de privare de libertate așa cum a statuat și jurisprudența CEDO, măsură oportună în prezenta cauză.

Depune la dosar jurisprudența la care a făcut referire în expunerea motivelor pentru susținerea contestației.

Apărătorul inculpaților B. V. V. și N. P. – av. M. F. critică soluția judecătorului de cameră preliminară de la instanța de fond cu privire la menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, sens în care solicită a se reține că aceștia se află în stare de arest preventiv de 185 zile, perioadă în care urmărirea penală desfășurată în cauză a fost una complexă și s-a finalizat prin întocmirea actului de trimitere în judecată, în prezent dosarul aflându-se în procedura camerei preliminare.

Critică de asemenea motivarea încheierii atacate vizavi de menținerea măsurii arestului preventiv întrucât în cuprinsul acesteia se face trimitere la practica CEDO – cauza Lettellier c. Franței, în care este vorba despre un criminal în . nu despre infracțiuni economice. Mai mult, în cuprinsul aceleiași încheieri se arată că o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă nu ar fi suficientă pentru a asigura scopul procesului penal pentru că inculpații ar avea o conduită sau un comportament imprevizibil, fără a arăta în concret în ce ar consta acest comportament. Față de aceste critici, solicită a se admite contestația inculpaților, a se desființa încheierea atacată și, chiar dacă printr-o nouă hotărâre s-ar menține starea de arest preventiv a inculpaților, să se arate motivele pentru care se impune o astfel de măsură.

Din punct de vedere statistic, măsura arestului preventiv nu se dispune pentru fapte de evaziune fiscală. Nu contestă și existența infracțiunii de spălare de bani, însă învederează soluția de clasare întemeiată pe art.16 lit. a C.p.p. (fapta nu există) dispusă cu privire la infracțiunea de delapidare, în cazul căreia s-a reținut cel mai mare prejudiciu. Această soluție trebuie avută în vedere deoarece în cuprinsul încheierilor atacate se arată că se menține măsura arestului preventiv deoarece subzistă temeiurile de la luarea măsurii, or, din punct de vedere al faptelor reținute în cauză au avut loc schimbări. Astfel, pe lângă soluția de clasare pentru infracțiunea de delapidare, face referire și la situația capetelor de tractor care în final s-a constatat că există, condiții în care temeiurile reținute cu ocazia luării măsurii preventive nu mai subzistă de aproximativ 4 luni, iar în prezent nu există niciun motiv concret care să justifice scopul măsurii preventive. Dacă la început s-a reținut ca scop necesitatea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică, iar ulterior necesitatea desfășurării anchetei, în prezent, scopul pentru care este necesară menținerea măsurii arestului preventiv nu rezultă din cuprinsul încheierii atacate. În condițiile în care inculpații se află în stare de arest preventiv de aproximativ 6 luni pentru comiterea unor infracțiuni economice, apreciază că în mod obiectiv, în nicio formă, aceștia nu pot prejudicia buna desfășurare a procesului penal dacă ar fi puși în libertate. Urmărirea penală însumează 142 de volume, fază procesuală în care s-a întocmit un raport de constatare nelegal și care va fi criticat la fond, însă în tot acest timp al administrării probelor orice solicitare în apărare a fost ignorată, nu respinsă, de către organele judiciare.

Susține că în procedura camerei preliminare nu se va schimba nimic, procedură care va mai dura aproximativ 3-4 luni și abia apoi se va începe probațiunea în cadrul căreia se va trece la audierea inculpaților și se va schimba ceva. Deci, în condițiile în care, în acest moment procesual, se va pronunța o soluție de respingere a contestațiilor și de menținere a măsurii arestului preventiv, aceasta va trebui menținută până la începerea cercetării judecătorești, fiind posibil a se ajunge la un arest preventiv de 1 an înainte de începerea acestei etape.

Consideră că dacă măsura ar fi fost luată la momentul sesizării organelor judiciare de către garda financiară și nu la un interval de doi ani, în prezent inculpații ar fi liberi și dosarul s-ar fi aflat în cursul cercetării.

Referitor la pericolul pentru ordinea publică, opinează că acesta scade odată cu trecerea timpului, însă, cu toate acestea, inculpații sunt ținuți în stare de arest preventiv din cauza unei anchete deficitare și în condițiile în care scopul măsurii nu există. D. urmare, solicită a se revoca măsura arestului preventiv și a se dispune punerea inculpaților în libertate.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, iar în caz de respingere a acestei cereri, să se argumenteze de ce o astfel de măsură nu este necesară și suficientă sau cu ce ar influența buna desfășurare a procesului penal dacă inculpații ar fi lăsați la domiciliu. Consideră că nu există un argument plauzibil și temeinic pentru respingerea acestei solicitări în condițiile în care starea de fapt este suficient de bine conturată și probată pentru desfășurarea procesului penal.

În concluzie, în principal solicită revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu.

Apărătorul inculpatului B. G. – av. N. M. P. depune la dosar un tabel sintetic cu plățile efectuate de inculpatul pe care îl asistă și susține contestația formulată, solicitând, în principal, a se constata nulitatea încheierii atacate, în subsidiar, a se revoca măsura arestului preventiv, iar in terto, a se dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

Critică încheierea atacată sub aspectul motivării, arătând că aceasta cuprinde pasaje din cuprinsul încheierilor anterioare pentru a se crea aparența de preocupare și lecturare a dosarului. Apreciază nulă încheierea contestată din perspectiva motivării judecătorului de cameră preliminară cu privire la soluția dată, motivare în cuprinsul căreia se arată că măsura arestului preventiv este proporțională, apoi că este necesară și, în final, că arestul la domiciliu nu ar fi o măsură suficientă pentru că inculpații ar putea avea un comportament sau reacții imprevizibile. Prin urmare, solicită a se sancționa enumerarea formală și pur enunțiativă a celor patru elemente (condiționalitate, necesitate, proporționalitate, suficiență) analizate de judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond, enumerare prin care se încerca a se da aparența unui act deliberat, fără a face vreo referire particulară la situația vreunui inculpat nici pe cele patru elemente, nici pe schimbările intervenite de la sesizarea inițială.

Pe lângă lipsa unei analize particulare a situației fiecărui inculpat, sesizează și lipsa răspunsului judecătorului de cameră preliminară la aspectele invocate de către inculpați, lipsuri care echivalează cu o încălcare majoră a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare.

Referitor la pericolul pentru ordinea publică, apreciază că acesta s-a diminuat întrucât în prezent opinia publică are o altă preocupare majoră cu privire la alte fapte actuale, precum cauza a celor nouă miniștrii acuzați de infracțiuni de corupție cu un prejudiciu de aproximativ un miliard de lei.

Mai învederează cauze precum B. c. României sau Albina c. României, în care România a fost sancționată la CEDO pentru o apreciere globală și generică asupra măsurii preventive și fără a răspunde apărărilor invocate de inculpați.

În ceea ce privește solicitarea subsidiară de revocare a măsurii arestului preventiv pe motiv că temeiurile care au determinat luarea măsurii nu mai subzistă. În acest sens, arată că pe lângă condițiile prev. de art. 223 al.2 C.p.p. precum natura infracțiunilor care fac obiectul cauzei și limitele de pedeapsă prevăzute de lege, trebuie reținute și alte aspecte.

Mai învederează măsurile preventive diferite dispuse față de doi dintre inculpații în cauză, deși situația lor este identică. Astfel față de inculpatul B. s-a dispus măsura arestului la domiciliu, iar față de partenerul său de afaceri - inculpatul P., care nu era acasă la momentul căutării și care a fost audiat ulterior, nu s-a dispus nicio măsură preventivă, deși ambii inculpați sunt cercetați pentru aceleași infracțiuni. Motivul pentru care nu s-a mai dispus nicio măsură preventivă la momentul audierii inculpatului P. a constat în aceea că temeiurile reținute inițial cu privire la măsura arestului nu subzistau la acel moment. Organul de urmărire penală a constatat acest aspect și a apreciat că nu ar fi afectată buna desfășurare a procesului penal dacă față de inculpat nu s-ar dispune vreo măsură preventivă.

Mai mult, în cuprinsul încheierilor atacate nu se face nicio referire cu privire la elementele particulare, la aspecte individuale pentru fiecare inculpat care să facă diferența între cei doi inculpați. D. urmare, consideră că trebuie să se constate că pericolul pentru ordinea publică fie nu a existat, fie s-a diminuat de o asemenea manieră încât nu mai justifică o măsură privativă de libertate precum aceea a arestului preventiv și, pe cale de consecință, să se dispună revocarea.

În ceea ce privește solicitarea formulată in terto, arată că încă de la început în calea de atac a contestației, în cazul inculpatului B. s-a apreciat ca fiind suficientă măsura arestului la domiciliu, măsură în privința căreia a încercat să vadă beneficiile, precum scăderea perioadei arestului la domiciliu din pedeapsa. Însă, o prelungire a măsurii generează riscuri care au efecte negative asupra societății inculpatului, iar contractele cu partenerii de afaceri nu mai sunt aceleași. Învederează nu doar persoana inculpatului care dorește să lucreze, dar și temeiurile reținute în privința sa, respectiv art.223 al. 2 C.p.p., precum și perioada de 6 luni de arest la domiciliu, timp în care nu a existat niciun incident în respectarea măsurii. D. urmare, opinează că acest interval de timp îl creditează că în cazul măsurii controlului judiciar ar avea același comportament.

Mai face referire la motivările din dosarele cu multe persoane, motivări în care argumentele juridice pe ideea de grup infracțional ocupă o proporție de 80%, fiind astfel creat un personaj ficțional juridic. Cauza de față implică o astfel de participare, astfel că solicită a se înlătura stereotipurile din cauză și a se proceda la individualizarea analizei pentru fiecare inculpat.

Procedura camerei preliminare comportă discuții în materia duratei măsurii arestului preventiv. Astfel, dacă această măsură este reglementată ca durată atât în faza urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, în procedura camerei preliminare (care nu face parte nici din urmărire penală, dar nici din cercetare judecătorească, etapă care începe cu încheierea judecătorului de cameră preliminară prin care se învestește instanța de judecată) durata întregii proceduri este de 60 de zile, interval de timp în care măsura arestului preventiv trebuie verificată la interval de 30 de zile, cu posibilitatea de a formula contestație împotriva încheierii. Totuși, legiuitorul nu a reglementat un termen în ceea ce privește durata arestului preventiv în cadrul procedurii de cameră preliminară. Opinează că dacă cele 180 de zile prevăzute de lege ca durată maximă a măsurii arestului preventiv ar cuprinde atât intervalul din urmărire penală, cât și cel din camera preliminară, în prezent, măsura arestului preventiv ar fi atins durata maximă și s-ar putea constata încetarea de drept. Însă, în cauză, nu există o încheiere prin care să se dispună începerea cercetării judecătorești, dar s-a întocmit rechizitoriul, astfel că urmărirea penală este finalizată și a fost sesizat judecătorul de cameră preliminară.

Consideră că trebuie apreciată rezonabilitatea duratei arestului preventiv în cadrul acestei proceduri, iar dacă măsura ar depăși durata maximă de 60 de zile prevăzută pentru camera preliminară, atunci durata arestului preventiv ar deveni nerezonabilă. Or, în situația în care o anumită procedură este complinită în termenul legal stabilit, beneficiul ar trebui să se resimtă asupra celui acuzat sau aflat în proceduri judiciare chiar în modalitatea diminuării gradului de intruziune al statului asupra libertății sale.

În concluzie, apreciază că inculpatul B. poate fi judecat în stare de libertate întrucât în prezent nu există argumente aduse de Ministerul Public pentru a se justifica menținerea măsurii arestului la domiciliu, menținere motivată fără nicio referire individuală la persoana inculpatului.

Referitor la solicitarea judecătorului de cameră preliminară de a preciza felul nulității la care a făcut trimitere în cadrul solicitării principale, precizează că este vorba despre o nulitate absolută, deși în ambele situații, absolută sau relativă, efectul juridic ar fi același.

Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art.425 ind. 1 al.7 pct. 1 lit. b C.p.p., solicită a se respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpați întrucât încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul S. este legală și temeinică, acesta verificând la data de 10.09.2014 și pronunțându-se în data de 11.09.2014 asupra legalității măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpații H. I., G. I., B. V. V., N. P., respectiv a arestului la domiciliu față de inculpatul B. G.. Astfel, a constatat că măsurile sunt legale și temeinice și a dispus menținerea lor față de inculpații în cauză, reținând că temeiurile subzistă și că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 223 al.2 C.p.p. În acest sens, arată că din probele administrate în dosar rezultă bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată de către D. – B. Teritorial S., probe care au fost analizate în repetate rânduri de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de fond și de la instanța de control judiciar. De fiecare dată s-a constatat că în ceea ce privește pe fiecare dintre inculpați, din probele dosarului, rezultă bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați și trimiși în judecată, încheierile laborioase evidențiind mijloacele de probă care duc la această bănuială.

De asemenea, jurisprudența CEDO a statuat că atunci când se discută despre luarea sau prelungirea unei măsuri preventive, probele din dosar nu trebuie să aibă forța juridică pentru a duce la condamnarea persoanei în cauză, ci doar la bănuiala rezonabilă că aceasta a săvârșit faptele respective. Or, în speță, nu există îndoială cu privire la rezonabilitatea acestei bănuieli.

Referitor la incidența dispozițiilor art. 223 al.2 C.p.p., învederează că obiectul cauzei îl constituie infracțiunile de evaziune fiscală și spălarea banilor, ambele prevăzute expres de acest text de lege. Pe lângă această condiție necesară pentru luarea/menținerea unei măsuri preventive, face referire la gravitatea infracțiunilor prezumat a fi săvârșite de inculpați și la circumstanțele comiterii lor, dar și la aspecte care țin de persoana inculpaților, respectiv inculpatul H., care este cercetat pe lângă infracțiunea prev. de art.367 al. 1 C.p. și pentru alte 29 de infracțiuni de evaziune fiscală și 7 complicități, spălarea banilor, ș.a.; inculpatul G. de asemenea pentru 29 de infracțiuni de evaziune fiscală, pe lângă aceea de constituire/aderare la un grup infracțional organizat; inculpatul B. care pe lângă infracțiunea de aderare la grup infracțional organizat, este cercetat pentru infracțiuni de evaziune fiscală; inculpatul N. este cercetat pentru comiterea a 19 infracțiuni de evaziune fiscală în forma complicității.

D. urmare, raportat la tot acest ansamblu infracțional, apreciază că este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 223 al.2 C.p.p. și raportat la gravitatea circumstanțelor și modul de comitere a faptelor, se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, stare care pe lângă intervenția promptă a instituțiilor abilitate să combată astfel de fapte și înseamnă și sentimentul continuu de siguranță pe care trebuie să-l aibă cetățeanul atunci când se vorbește despre asigurarea climatului de legalitate.

În concluzie, apreciază legală și temeinică încheierea atacată motiv pentru care solicită a se respinge contestațiile formulate de către inculpații H. I., G. I., B. V. V., N. P. și B. G..

Inculpatul H. I., având ultimul cuvânt, învederează că faptele pentru care este cercetat datează din 2008-2012 și solicită ca cercetarea să se desfășoare în stare de libertate sau în arest la domiciliu.

Inculpatul G. I., având ultimul cuvânt, susține că incertitudinea cu privire la starea de arest preventiv este un factor de stres continuu și învederează că în cauză s-a instituit măsura sechestrului asigurator pe tot patrimoniul societății care depășește cu mult valoarea prejudiciului. Solicită înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

Inculpatul B. V. V., având ultimul cuvânt, arată că se află în stare de arest preventiv de peste 180 de zile pentru comiterea unor fapte presupuse și un calcul estimativ făcut de D.. Mai învederează procesele verbale depuse la dosar de la Prestige și Euro Card din care nu rezultă existența vreunei nereguli fiscale și arată că cercetarea penală s-a încheiat, nu s-a sustras de la cercetări, nu se consideră un pericol public și are un copil minor în întreținere. Solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu altă măsură preventivă.

Inculpatul N. P., având ultimul cuvânt, susține că nu a beneficiat de un proces corect din cauza documentelor efectuate de D. – B. Teritorial S., dorește să-și formuleze apărarea în cauză, însă a fost împiedicat să dea declarații. Solicită să fie pus în libertate.

Inculpatul B. G., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său și solicită să fie cercetat în stare de libertate.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Deliberând reține că prin încheierea penală nr. 27/P din 11.09.2014, pronunțată de Tribunalul S., în dosarul penal nr._ 14,în baza art.207 alin.4 CPP a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților H. I., G. I., B. V. V. și N. P. și măsura arestului la domiciliu a inculpaților B. E., B. M., C. S. D. și B. G., luată față de aceștia prin încheierea penală nr.20/A din 29.03.2014 pronunțată de Tribunalul S., în dosarul nr._ .

S-a încuviințat cererea inculpatului B. G. de a se deplasa 2 zile la sediul instanței pentru studierea dosarului.

În baza art.275 alin.3 CPP cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:

1. În sarcina inculpatului N. P. s-a reținut, în esență, că în perioada 2010-2013, în calitate de administrator al S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., dar și de administrator în fapt al S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. și S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., a emis mai multe facturi fictive în numele acestor societăți, în scopul reglării activității economice a altor societăți comerciale care desfășurau activitate economică reală, determinând în acest mod prejudicierea gravă a bugetului consolidat al statului, întrucât prin această metodă s-au săvârșit infracțiuni de evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani.

Activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului N. P. vizează în principal activitatea derulată de trei societăți fantomă, respectiv S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L., S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. și S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L.

a) S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L.

Potrivit certificatului de furnizare de informații nr._/16.05.2012 emis de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul S. (vol.2 f.11-20), S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L. a fost înființată și înscrisă la Registrul Comerțului la data de 27.10.2010, ca societate cu asociat unic, de către suspecta Țireac M. D., aceasta având și calitatea de administrator, alături de inculpatul C. S.-D., care avea calitatea de persoană împuternicită de administrator, cu drepturi depline.

La data de 06.04.2011, a fost revocat din funcția de administrator inculpatul C. S.-D., în urma Hotărârii asociatului unic nr.1 din data de 30.03.2011 (vol.5 f.6).

Prin Decizia asociatului unic nr.3 din data de 20.10.2011 (vol.5 f.25), este cooptată în societate P. A., persoană în vârstă de 78 de ani la acel moment din jud.Hunedoara, (mama suspectului P. I.), majorându-se totodată capitalul social, P. A. deținând o parte socială, iar Țireac M.-D. 20 de părți sociale. La aceeași dată, 20.11.2011, P. A. o împuternicește pe Țireac M.-D. să o reprezinte în relațiile cu Registrul Comerțului S. privitor la cooptarea sa în societate, prin procura specială autentificată sub nr.1321/20.10.2011 a B.N.P.P. S.-A. (vol.5 f.23). Anterior, prin procura specială autentificată sub nr.935/05.09.2011 al aceluiași birou notarial, P. A. îl împuternicea pe fiul său, suspectul P. I. să constituie în numele său o societate comercială cu răspundere limitată cu doi asociați, calitatea de administrator urmând a fi îndeplinită de către P. A. (vol.5 f.24).

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.1 din data de 17.11.2011 (vol.5 f.62), se retrage din societate Țireac M. D., care cesionează părțile sale sociale asociatei P. A. și este cooptat în societate suspectul F. A., repartizarea capitalului social între cei doi asociați fiind de 70% P. A. și 30% F. A., acesta din urmă având și calitatea de administrator cu puteri depline, potrivit actului constitutiv actualizat al societății (vol.5 f.64-71).

Ulterior, prin Hotărârea Adunării Generale nr.2 din data de 26.03.2012 (vol.5 f.81), se retrage din societate F. A. și este cooptat Lakatos F., cetățean maghiar, repartizarea capitalului social între asociați fiind de 75% P. A. și 25 % Lakatos F., acesta din urmă având și calitatea de administrator cu puteri depline, potrivit actului constitutiv actualizat al societății (vol.5 f.82-89).

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.3 din data de 09.04.2012, se retrage din societate și P. A., în urma cesiunii părților sociale ale acesteia, Lakatos F. devenind asociat unic și administrator (vol.5 f.105).

La data de 10.05.2012, prin încheierea civilă nr.272/C din dosar nr._ al Tribunalului S., a fost admisă cererea debitorului S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L. și s-a dispus deschiderea procedurii falimentului.

Prin procura specială autentificată sub nr.2041/30.11.2011 al Biroului Notarului Public C. D. A. (vol.5 f.246), F. A. îl împuternicește pe inculpatul N. P. să îl „reprezinte în raporturile cu toate unitățile bancare (Banca Transilvania, B.C.R. S.A., Banca Românească, CEC Bank, BRD GSG, Raiffeisen Bank, B. Post etc.), în vederea deschiderii de conturi pe numele societății S.C.Unique Prestige CSD S.R.L. și să administreze aceste conturi, …, sens în care va avea puteri depline pentru depunerea și ridicarea oricăror sume de bani/OP și semnarea instrumentelor de plată, semnând în numele meu și pentru mine, precum și pentru societate, oriunde va fi necesar…”.

Din extrasele de cont existente la dosar (vol.5 f.297-318), rezultă că anterior ieșirii din societate a suspectei Țireac M. D., în cursul lunii februarie 2011, aceasta a depus în contul societății diverse sume de bani cu titlu de creditare societate (total 166.940 lei), aceste sume fiind în aceleași zile redirecționate către o altă societate comercială, cu titlu de achitare a unor facturi (total 166.825 lei), ulterior, în cursul lunii iulie 2011, la data de 25.07.2011, prin același cont fiind încasată suma de 31.756 lei cu titlu de rambursare TVA, sumă ridicată în aceeași zi de către suspectă, cu titlul de restituire împrumut.

În aceeași perioadă care a precedat retragerea suspectei din societate, aceasta a început să figureze cu achiziții de la diferite societăți din țară, achiziții care erau însoțite de virarea unor sume de bani de către aceste societăți în contul S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., urmate de retragerea imediată a acestor sume, de cele mai multe ori în aceeași zi în numerar de la ATM- uri sau de plăți cu diverse titluri.

Este de remarcat în acest sens că în ziua împuternicirii inculpatului N. P. asupra conturilor societății, 30.11.2011, în contul de la Banca Transilvania este virată suma totală de 80.000 lei de către S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., societate administrată de inculpații G. I. și H. I., cu titlu de contravaloare a unei facturi emise la data de 01.11 (când încă mai era asociat Țireac M. D.), din această sumă 30.000 lei fiind încasați de Țireac M. cu titlu de restituire împrumut societate, iar 30.000 lei utilizați de către inculpatul N. P. pentru „achiziții materii prime”, aceste două tranzacții fiind efectuate tot la data de 30.11.2011.

De asemenea, din analiza extraselor de cont și a ordinelor de plată existente la dosar (vol.5 f.321-340), rezultă o creștere remarcabilă a tranzacțiilor derulate prin contul S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., ulterior datei de 30.11.2011, încasările acesteia fiind în sume considerabile și provenind de la S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L. (administrată de inculpatul B. M.), S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. (administrată de inculpații G. I. și H. I.), S.C.GENERAL DJU CONSTRUCT S.R.L. (administrată de inculpatul D. G.-D.), S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. (administrată de inculpatul N. P.), S.C.TEMPO PAM S.R.L, S.C.PETROCOM SM S.R.L., S.C. OIL SERV TOTAL S.R.L. (administrată de inculpatul B. V.-V.), S.C.CRITO PROD S.R.L., S.C.CUPAMARCU PRODCOM S.R.L., S.C.DUMAS GROUP S.R.L, S.C.RITORSA TRANS S.R.L. (administrată de inculpatul B. G.), .., S.C.CINCI INSTALAȚII S.R.L.

Situația a fost similară și în cazul celorlalte conturi bancare deschise pe numele S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L., sumele mari de bani încasate fiind în aceeași zi sau cel mult în ziua următoare ridicate, în numerar de regulă de la aceleași ATM-uri sau din cont, de către persoana care aparent avea dreptul de a desfășura activități în acesta, respectiv inculpatul N. P., sub diferite justificări fictive, ori transferate către alte conturi de la alte bănci ale societății, iar de acolo retrase în modalitățile expuse.

O altă caracteristică constă în faptul că majoritatea sumelor sunt retrase de regulă de la aceleași ATM-uri și cu predilecție din municipiul Z., deși împuternicitul pe această societate locuiește în localitatea Tășnad, jud.Satu M., la aproximativ 50-60 km distanță de Z..

Din actele bancare avute în vedere de organele fiscale a rezultat că în perioada 30.11.2011 – 28.03.2012, S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. a încasat suma totală de 7.594.199 lei, care a fost utilizată pentru ridicări în numerar și plăți astfel: 4.195.832 lei a fost ridicată în numerar direct din cont sau de la ATM, de regulă în aceeași zi, împuternicit pe cont fiind N. P., 1.048.250 lei a fost achitată către S.C.M 76 S.R.L.Z. (administrată de către inculpatul C. S.-D.), iar 799.000 lei a fost achitată către S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L.Tășnad (administrată de inculpatul N. P.) (vol.I f.13-14).

În nota explicativă dată de către N. P. autorităților fiscale (vol.1 f.226), acesta susține că sumele de bani depuse în conturile S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. au fost folosite pentru achiziții de cereale de la persoane fizice, cu privire la care a întocmit personal borderouri de achiziții pe care le-a predat noului administrator, cetățeanul maghiar Lakatos F.. Acesta mai arată că nu cunoaște destinația cerealelor, ce alte documente s-au întocmit în afara borderourilor de achiziții, care a fost destinația cerealelor achiziționate, care au fost furnizorii etc. În continuare, arată că restul activităților au fost desfășurate de către cetățeanul maghiar, inclusiv plățile către S.C.M 76 S.R.L., în sumă de 1.048.250 lei și către S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., în sumă de 799.000 lei.

Fiind audiat prin comisie rogatorie (vol.16 f.123-134 și vol.17 f.19-20), Lakatos F. a arătat, contrar susținerilor inculpatului N. P., că a fost adus în România de către acesta din urmă, recunoscându-l din fotografii ca fiind cel care l-a abordat și l-a transportat din Ungaria în România, sub pretextul că îl va angaja, a semnat niște acte spunându-i-se că sunt necesare pentru angajarea sa în construcții. Acesta nu a cunoscut că devine administrator în vreo societate românească, nu are cunoștință de activitățile S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și persoanele care au desfășurat activități în numele acestei societăți și nu a primit niciun document contabil al acestei societăți.

Potrivit actului de control întocmit de către organele fiscale pe baza evidențelor proprii, respectiv a declarației 394 privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național depusă electronic de către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., în semestrul II al anului 2011, această societate a efectuat tranzacții comerciale cu diferiți agenți economici, constând în achiziții în sumă totală de 7.613.635 lei și livrări de 7.592.781 lei (vol.1 f.9).Această diferență infimă între achiziții și livrări dovedește o dată în plus caracterul fictiv al operațiunilor comerciale înregistrate de această societate. De altfel, în urma verificărilor încrucișate efectuate, a rezultat că reprezentanții societăților comerciale care au făcut achiziții de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., sub pretextul că oferta a fost luată de pe internet, nu pot să dea niciun fel de detalii cu privire la reprezentantul S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., persoanele cu care au negociat din cadrul acestei societăți, transportatorul mărfurilor, furnizorul, persoana care a semnat contractul, factura etc. (vol.1 f.7).

Pentru a regla încărcarea cu aceste livrări fictive către societățile cu activitate economică,S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. a înregistrat, tot fictiv, achiziții în valoare de 7.613.635 lei, de la o singură societate, respectiv S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. Faptul că achizițiile făcute de la S.C.New Amedeea S.R.L. sunt fictive, neavând la bază operațiuni reale rezultă și din faptul că nu a fost făcută nicio plată și nu s-a revendicat de către nimeni un asemenea prejudiciu pe nicio cale, S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. fiind sub acest aspect capătul lanțului societăților fantomă.

Prin nota explicativă dată în fața organelor fiscale de către suspectul F. A. (vol.2 f.91), acesta din urmă a arătat că nu a emis niciun document în numele societății, nu a avut cunoștință de actele întocmite și cine le-a întocmit, acceptând doar să fie folosit ca paravan în calitate de asociat și administrator în această societate de către N. P., care i-a luat și cardul emis pentru deschis la Banca Transilvania pe numele său și în numele S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L. Toate acestea au fost făcute de F. A., potrivit propriei susțineri, la solicitarea lui N. P., în schimbul „unei mese la restaurant”. Suspectul F. A. a mai arătat în aceeași notă explicativă că, deși la dosar, la fila 223 vol.1 există un proces-verbal din care reiese că suspecta Țireac M.-D. i-ar fi predat documentele contabile de la data înființării și până la data de 25.11.2011, acesta nu a semnat niciun proces-verbal de predare primire a documentelor contabile și nici nu a primit vreun un act contabil al S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. De altfel, comparând semnătura suspectului de pe acest proces-verbal cu specimenul de semnături de la fila 73 din vol.V, se remarcă diferențe vizibile în privința modului de efectuare a semnăturii, fiind evident că cea din cuprinsul specimenului de semnături este executată de către o persoană mai în vârstă.

Este evident, așadar, că pentru a întări încrederea în această cesiune și în faptul că F. A. prelua întreagă societatea cu tot activul și pasivul precum și cu documentele contabile ale societății care în realitate nu existau, s-a întocmit în fals procesul-verbal de predare-primire (vol.2 f.87) între fostul administrator Țireac M. D. și F. A..

Mișcările financiare descrise au fost făcute pe de o parte pentru a da credibilitate facturilor fictive de achiziții făcute de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., iar pe de alta pentru a disimula . bani în posesia persoanelor fizice din societățile care foloseau această metodă. Prin introducerea în contabilitate a unor facturi fictive de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., societățile care foloseau această societate tip fantomă își asigurau deducerea ilegală de TVA și diminuarea profitului impozabil, iar persoanele fizice din spatele acestor societăți intrau în posesia unor sume importante de bani care aparțineau societăților pe care le administrau sau la care erau asociați. Prin aceste metode, întreaga activitate sau mare parte din aceasta se desfășura de către societățile care foloseau S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. „la negru”, singurii beneficiari fiind asociații și administratorii din spatele acestor societăți. Prin această metodă, s-a urmărit sustragerea de la răspundere penală a persoanelor care în realitate au desfășurat și care urmau să desfășoare mai departe activități în numele S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L.

Extrasele de cont și actele de control întocmite de către organele fiscale sunt completate de declarațiile suspectului F. A. cu privire la activitatea infracțională a inculpatului N. P. (vol.49 f.12-18), declarații preluate în integralitate și în cuprinsul referatului procurorului, care nu vor mai fi redate în cuprinsul încheierii, referindu-se în esență, la modul în care suspectul a fost recrutat de către inculpatul N. P., exclusiv în scopul preluării artificiale a administrării societății și în vederea deschiderii unor conturi pe care acesta din urmă să fie împuternicit, profitând de situația materială precară a suspectului. Sub acest din urmă aspect, se va reține că la filele 1-3 din vol.49 sunt prezentate trei fotografii ale suspectului F. A., din care rezultă că acesta este în vârstă, folosește o cârjă pentru deplasare și are un aspect neîngrijit, de altfel acesta arătând în declarația sa că locuiește într-un garaj fără apă curentă, lumină sau alte facilități și trăiește dintr-un ajutor social de 127 lei lunar.

b) S.C.NEW AMEDEEA S.R.L.

Potrivit certificatului de furnizare de informații nr._/01.06.2012 emis de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul S. (vol.8 f.3-19), S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. a fost înființată și înscrisă la Registrul Comerțului la data de 26.08.2005, ca societate cu răspundere limitată, având ca asociați pe suspectele Hâș M.-C., cu 99 părți sociale și D. A. cu 1 parte socială, ambele având și calitatea de administratori cu drepturi depline.

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.2 din data de 28.03.2011, au fost cooptați în societate suspecții M. I. M. și Ț. M.-F., retrăgându-se D. A., care și-a cesionat partea socială deținută către suspecta Hâș M.-C.. De asemenea, asociatele Hâș M.-C. și D. A. au renunțat la calitatea de administrator, fiind numit administrator cu puteri depline M. I.-M., capitalul social fiind repartizat astfel: Hâș M.-C. 50%, M. I.-M. 25% și Ț. M.-F. 25%.

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.3 din data de 30.03.2011 (vol.9 f.92), s-a retras din societate Hâș M.-C., cesionându-și părțile sociale către M. I.-M., acesta preluând prin cesiune și o parte din părțile sociale ale suspectului Ț. M.-F., capitalul social fiind repartizat între ei astfel: M. I.-M. 95%, iar Ț. M.-F. 5%.

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.4 din data de 20.03.2012 (vol.9 f.68), s-a retras din societate suspectul Ț. M.-F., care și-a cesionat părțile sociale în favoarea suspectului M. I.-M. și a fost cooptat cetățeanul maghiar Gargya Richard, capitalul social fiind repartizat astfel: M. I.-M. 80% și Gargya Ruchard 20 %.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților nr.5 din data de 27.11.2012 (vol.9 f.45), a fost schimbat sediul social în București și, totodată, denumirea societății în S.C.NEW AMEDEEA CREATIV LINE S.R.L., punctul de lucru situat în municipiul Z. fiind închis. Se remarcă faptul că semnăturile de pe acest document al asociaților sunt vizibil diferite de alte semnături ale acelorași persoane, astfel cea a asociatului Gargya Richard diferă de cea luată în fața notarului public (vol.9 f.32), iar cea a asociatului M. I.-M. diferă de cea care apare în specimenul de semnături (vol.9 f.21). Sub acest aspect, se reține și declarația suspectului Ț. M. F., care a arătat că inculpatul N. P. i-a spus că va vinde firma unui cetățean maghiar, însă nu l-a văzut niciodată pe acesta.

Prin sentința civilă nr.370/23.01.2013, pronunțată de Tribunalul S. în dosar nr._, a fost admisă cererea creditorului D.G.F.P.S. și deschisă procedura generală de insolvență a debitorului S.C.NEW AMEDEEA S.R.L.

În cursul lunii mai 2012, în cadrul unui control efectuat la societate de către organele fiscale, foștilor asociați li s-au luat note explicative (vol.8 f.50-53). Cu această ocazie, M. I. M. a arătat că nu are cunoștință despre activitățile societății, nu a deținut ștampila firmei, dar cunoaște că a fost transmisă noului administrator, documentele societății se află la noul administrator maghiar, evidența contabilă în cursul anului 2011 a fost condusă de Hâș M. din Z. și nu știe de ce nu s-au depus în timpul cât a fost asociat declarațiile fiscale. La rândul său, Ț. M. F. a precizat aceleași aspecte, arătând în plus că a desfășurat activități de intermediere, fără să poată preciza cu ce fel de produse, în ce condiții etc. Hâș M. a arătat în aceleași împrejurări că în perioada aprilie_12 nu a fost contactată de noii asociați și administratori și nu a condus evidența contabilă a acestei societăți.

În ceea ce-l privește pe martorul Gargya Richard, cetățean maghiar și nou administrator al societății, se remarcă similitudinea situației cu cea a martorului Lakatos F., Gargya Richard, care locuiește în același oraș cu Lakatos F., arătând și el în declarațiile sale luate prin comisie rogatorie (vol.17 f.11-12) că îl recunoaște din fotografie pe inculpatul N. P. ca fiind cel care l-a abordat și transportat din Ungaria în România sub pretextul că-l va angaja, în acest scop el semnând mai multe documente fără să știe ce anume, după care s-a întors în Ungaria. Nu a primit niciun document al vreunei societăți și nu a cunoscut faptul că a devenit asociat și administrator al S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., împrejurare din care rezultă caracterul fictiv al acestei cesiuni.

Practic, și în cazul acestei societăți, similar cu S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., schimbările de asociați și de administratori au fost făcute în scopul de a acredita ideea că societatea a fost transmisă cu drepturi și obligații către cele două persoane din Tășnad, iar apoi cetățeanului maghiar în posesia căruia au ajuns în final și actele contabile ale societății. În realitate, această societate nu a avut nicio evidență fiscală, fiind folosită alături de celelalte societăți fantomă, exclusiv în vederea emiterii de facturi fictive însoțite de plăți fictive de către o . societăți.

Sub acest aspect, nu trebuie omisă nici asemănarea izbitoare între aspectul și modul de redactare a documentelor care au stat la baza modificărilor înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului în privința celor două societăți, S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., fiind evident întocmite de către aceleași persoane.

Legătura inculpatului N. P. și implicarea acestuia în activitatea desfășurată de către S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. rezultă și din declarațiile celor doi suspecți, M. I.-M. (vol.49 f.22-26) și Ț. M.-F. (vol.49 f.37-42). Declarațiile acestora nu vor mai fi redate, ele fiind expuse în cadrul referatului întocmit de către procuror. Se va reține doar că, în esență, ambii declară aceleași aspecte, și anume că nu au desfășurat activități în numele societății NEW AMEDEEA S.R.L., că nu au avut documente sau ștampila firmei, acestea fiind la inculpatul N. P., acesta din urmă fiind de altfel cel care i-a contactat și le-a propus preluarea unei firme care urma să intre în insolvență, primind sume modice pentru acest serviciu. Este de remarcat și faptul că deși suspectul M. I.-M. a fost cel care a deținut marea majoritate a capitalului social, potrivit propriei declarații, acesta a fost plecat la muncă în Ungaria în perioada în care a avut calitatea de asociat. De asemenea, suspectul Ț. M.-F. a arătat și faptul că a fost însoțit de către inculpatul N. P. la mai multe unități bancare pentru deschiderea conturilor, iar după ridicarea cardurilor aferente, le-a predat inculpatului, fără a le folosi vreodată pentru retragerea vreunei sume de bani, în singura împrejurare în care a ridicat o sumă de 5.000 lei în numerar de la ghișeul Băncii Transilvania remițând imediat această sumă inculpatului N. P.. Același suspect a arătat că, la solicitarea inculpatului N. P., cu 6 luni anterior audierii sale, deci aproximativ în toamna anului 2013, a semnat în alb un număr de 20-30 de facturi.

Totodată, cei doi suspecți au indicat în declarațiile lor că au mai preluat alte două societăți prin intermediul inculpatului N. P., în aceeași manieră ca în cazul S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., M. I.-M. neputând indica numele acestora, iar Ț. M.-F. referindu-se la .. și S.C.ALTRIX PRIMASONICS S.R.L.

Din procesul verbal întocmit de către organele fiscale (vol.VI f.6) rezultă că partenerii S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. au beneficiat de deducerea TVA ca urmare a înregistrării cheltuielilor cu produsele sau serviciile achiziționate de la această societate. Din declarațiile partenerilor (societăților cu activitate economică), rezultă că în cursul anului 2011 S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. a efectuat livrări de produse și servicii în valoare de 16.894.830 lei cu TVA în valoare de 4.054.759 lei.

Urmare a acestor activități, organele fiscale au stabilit un impozit pe profit în sarcina acestei societăți în cuantum total de 5.432.315 lei și TVA în valoare totală de 7.595.012 lei. (vol VI f.6-18).

Prin intermediul conturilor S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., au fost rulate sume de bani mai mici decât în cazul celorlalte societăți însă, așa cum rezultă din datoriile către stat constând în TVA și impozit pe profit expuse mai sus, au fost emise și înregistrate în contabilitatea altor societăți facturi fiscale de valori foarte mari, reprezentând achiziții și livrări de bunuri, sub acest aspect remarcându-se îndeosebi cele către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., care au fost indicate anterior, când a fost analizată situația acestei societăți. Chiar dacă sumele rulate au fost mai mici, se remarcă același mod de acționare, în sensul că în aceeași zi cu încasarea sumelor de bani sau a doua zi, acestea sunt fie retrase de la ATM, fie direct din cont, fie se fac plăți sub diverse justificări, lipsite însă de suport real, potrivit constatărilor organelor fiscale.

c) S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L.

Potrivit certificatului constatator nr._/17.11.2010 emis de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Satu M. (vol.11 f.335-345), S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. a fost înființată și înscrisă la Registrul Comerțului la data de 22.02.2008, ca societate cu răspundere limitată, având ca asociat unic pe N. E., soția inculpatului N. P., aceasta având și calitatea de administrator cu drepturi depline.

Potrivit actului adițional nr.1 din data de 09.11.2010 (vol.11 f.273), s-a retras din societate N. E. și a fost cooptat în societate inculpatul N. P., acestuia fiindu-i cedate în integralitate părțile sociale și fiind numit totodată și în funcția de administrator al societății.

Prin procura specială autentificată sub nr.1233/16.11.2010 al Biroului Notarului Public Hetei A. G. (vol.11 f.228-229), inculpatul N. P. a fost împuternicit cu puteri depline de către S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., prin asociat N. E. ca în numele său și pentru ea să o reprezinte în relația cu băncile Banca Românească, Piraeus Bank, Intesa San Paolo, Banca Carpatica, Banca Transilvania, ING Bank, Alpha Bank, B.C.R., Leumi Bank, Raiffeisen Bank, dar și în cadrul adunării generale a asociaților. În baza acestei procuri, inculpatul N. P. a solicitat deschiderea de conturi pe numele societății la aceste unități bancare.

Prin actul adițional nr.6 din data de 22.11.2011, a fost cooptat în societate suspectul S. Arnold A. (în vârstă de 18 ani la acel moment), acestuia fiindu-i încredințată și administrarea societății, capitalul social fiind împărțit între cei doi asociați astfel: S. Arnold A. 5 părți sociale, iar N. P. 100 părți sociale.

După 7 zile, la data de 29.11.2011, prin actul adițional nr.7, inculpatul N. P. s-a retras din societate, cedându-și părțile sociale asociatului S. Arnold A..

La data de 07.03.2012, prin actul adițional nr.1 (vol.11 f.42), au intervenit din nou modificări în structura societății, fiind cooptat în societate M. A., cetățean maghiar, deținător al unui număr de 5 părți sociale, alături de asociatul S. Arnold A. cu 105 părți sociale, M. A. fiind numit prin același act adițional și administrator al societății.

La aceeași dată, prin actul adițional nr.2 (vol.11 f.46), S. Arnold A., i-a cedat noului asociat și administrator 100 de părți sociale, inversându-se astfel proporțiile între cei doi în privința participării la capitalul social.

În ceea ce îl privește pe ultimul administrator al societății, M. A., se remarcă faptul că acesta provine din aceeași localitate cu ceilalți doi cetățeni maghiari către care s-a făcut cesiunea celorlalte două societăți, S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L și S.C.NEW AMEDEEA S.R.L. Asemeni celorlalți doi, și M. A. a fost abordat de către inculpatul N. P., care l-a transportat din Ungaria în România sub pretextul că-l va angaja, în acest scop acesta semnând mai multe documente fără să știe ce anume, după care a plecat din nou în Ungaria, primind banii necesari pentru un bilet de autobuz. Nu a primit niciun document al societății la care a devenit asociat și nu a cunoscut faptul că a devenit asociat și administrator al S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., împrejurare care alături de celelalte probe confirmă caracterul fictiv și al acestei cesiuni (vol.17 f.15-16).

Referitor la suspectul S. Arnold A., prin declarația sa (vol.82 f.114-117), acesta a arătat că a acceptat preluarea societății, la propunerea inculpatului N. P., într-o perioadă în care avea nevoie acută de bani, deoarece căzuse în patima jocurilor de noroc, ajungând să fure lucruri și bani din casă, de la părinți. Asemenea celorlalți suspecți, administratori ai celorlalte două societăți de tip fantomă controlate de inculpatul N. P., nici S. Arnold A. nu a primit vreun act al societății sau ștampila acesteia și nici nu a predat vreun asemenea document cetățeanului maghiar care a preluat ulterior societatea.

Prin conturile S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., în mod similar cu celelalte societăți fantomă, au fost rulate sume importante de bani, în total 9.586.400 lei, urmate de retragerea totală și imediată a acestora, de către mai multe societăți, între care se remarcă îndeosebi ..(administrată de inculpatul B. M.), S.C.EMY GEO INVEST S.R.L (administrată de inculpatul B. E.), dar și S.C.D. NET S.R.L., .., S.C.BED AUTO S.R.L.(administrată de inculpatul B. E.), S.C.GENERAL DJU CONSTRUCT S.R.L.(administrată de inculpatul D. G.-D.), S.C.EURO CARD 2007 S.R.L.(administrată de inculpații G. I. și H. I.), S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L.(administrată în fapt de inculpatul N. P.), .., .., S.C.MASTELA ADR S.R.L. (vol.11).

2. În sarcina inculpatului C. S.-D. s-a reținut, în esență, că în cursul anului 2011, a constituit împreună cu inculpatul N. P. un grup infracțional organizat, în scopul constituirii unor societăți de tip fantomă, respectiv S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., S.C.M76 S.R.L. și S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., care ulterior au fost folosite de numeroase alte societăți comerciale cu activitate reală, în vederea înregistrării de cheltuieli fictive și rulării prin intermediul acestora a unor sume importante de bani, urmate de retragerea imediată a acestora în numerar sau de la ATM-uri și întoarcerea în posesia depunătorilor, după care a cesionat în mod fictiv S.C.M76 S.R.L. către suspectul T. O., determinând în acest mod prejudicierea gravă a bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului N. P. vizează în principal activitatea derulată de societatea fantomă S.C.M 76 S.R.L.

Potrivit Încheierii nr.212 din data de 30.01.2006 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul S. (vol.12 f.327), S.C.M76 S.R.L. fost înființată la data de 30.01.2006, având ca asociați pe inculpatul C. S.-D., cu un aport de 50 % din capitalul social și pe numita O. L.-A., cu un aport de 50 % din capitalul social, ambii asociați având și calitatea de administratori cu puteri depline.

Prin procura specială autentificată sub nr.2841/21.03.2006 a Biroului Notarilor Publici Asociați C., O. L. l-a împuternicit pe C. S. să o reprezinte cu puteri depline în administrarea societății pe perioadă nedeterminată..

Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților nr.2 din data de 26.09.2011, s-a hotărât reluarea activității societății începând cu data de 27.09.2011.

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.1 din data de 22.12.2011, a fost cooptat în societate T. O.-R. și s-a retras din societate O. L.-A., aceasta cedând părțile sale sociale inculpatului C. S.-D., astfel că repartizarea capitalului între asociați la acel moment a fost de 80% inculpatul C. S.-D. și 20% suspectul T. O.-R..

Prin procura specială autentificată sub nr.139/30.01.2012 a Biroului Notarial C., T. O.-R. l-a împuternicit pe suspectul Varan D.-I. să îl reprezinte în raporturile cu toate societățile bancare, în vederea deschiderii de conturi pe numele S.C.M 76 S.R.L. și să administreze aceste conturi, precum și să îl reprezinte în relațiile cu orice persoane fizice sau juridice în vederea încheierii sau perfectării de contracte comerciale.

Prin Încheierea civilă nr.259/C din data de 07.05.2012, din dosar nr._ al Tribunalului S., a fost admisă cererea debitorului S.C.M 76 S.R.L. și s-a dispus deschiderea procedurii falimentului acestuia.

Potrivit procesului-verbal întocmit de către organele fiscale la data de 09.07.2012 (vol.12 f.4-6), S.C. M 76 S.R.L. Z. a încasat prin transfer bancar în perioada 01.01._12 de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și . S.R.L. suma totală de 1.008.250 lei (de laS.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. prin contul de la Raiffeisen Bank suma de 253.850 lei, prin contul de la Banca Românească suma de 60.000 lei, iar prin contul de la Banca Transilvania 654.400 lei, iar de la . SRL suma de 40.000 leiprin contul de la Banca Transilvania), fără a se putea justifica cu documente contabile vreun raport comercial între aceste societăți. De asemenea, s-a constatat că societatea nu a depus declarația 394 cu privire la aceste sume și nici nu deține vreun document contabil în acest sens.

Extrasele de cont ale S.C.M 76 S.R.L. la toate băncile expuse mai sus sunt similare, în sensul că pe o perioadă relativ scurtă de timp se fac plățile de către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și în aceeași zi sunt ridicați banii în numerar la ATM-uri sau din bancă, sub justificarea fictivă de achiziții de materii prime de la o singură persoană, respectivT. V. din Sighetul Marmației (vol.12 f.86-148, 168-178). După finalizarea acestor activități de depunere și ridicare în aceeași zi a sumelor de bani, în conturile respective nu se mai desfășoară niciun fel de rulaj, ceea ce denotă, în coroborare cu restul probelor, că aceste conturi sunt constituite doar pentru a desfășura aceste raporturi fictive. Se poate observa că în acest caz se închide lanțul, în sensul că parte din banii depuși de către societățile cu activitate economică în conturile S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. și S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. se transferă sub justificări fictive în conturile S.C.M 76 S.R.L., de unde se ridică numerar la ATM-uri sau justificări fictive de achiziții materii.

Cu ocazia controlului efectuat de către organele fiscale, administratorul societății, suspectul T. O. R. a arătat că nu are cunoștință cine a condus evidența contabilă a societății începând cu luna decembrie 2011 până la data controlului, respectiv 16.06.2012. Acesta a mai arătat în nota explicativă luată că actele și ștampila societății le-a primit de la C. S. D. cu ocazia dobândirii calității de administrator, precizând că nu a desfășurat nicio activitate în numele acestei societăți, nu a făcut nicio tranzacție financiară prin conturile acesteia, nu cunoaște societățile UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și MED-AMB IMPEX S.R.L. și că a devenit administrator al S.C. M 76 S.R.L. la solicitarea lui C. S.-D., în schimbul sumei de 50 de lei.

Aceleași aspecte au fost relatate de suspectul T. O. R. și cu ocazia audierii sale de către procuror (vol.56 f.54-58), indicând totodată implicarea inculpatului N. P. în racolarea sa în vederea preluării calității de administrator al S.C.M 76 S.R.L., modul în care l-a cunoscut pe suspectul Varan D., pe care, tot la solicitarea inculpatului N. P., l-a împuternicit să reprezinte societatea în relațiile bancare, precum și relațiile de colaborare dintre cei doi inculpați, N. P. și C. S.-D..

Fără a relua declarația acestui suspect, judecătorul de drepturi și libertăți nu poate omite afirmația acestuia legată de celelalte persoane folosite de inculpați pentru preluarea societăților tip fantomă, motiv pentru care o va reda în întregime: „Menționez că îi cunosc pe Ț. M. F., M. I. M., F. A., S. Arnold și mă întâlnesc frecvent cu aceștia, întrucât discutăm între noi, cunosc faptul că și aceștia au fost folosiți de N. P. ca paravan în diferite societăți fără activitate economică. Chiar ne distrăm cu privire la faptul că toți suntem patroni și avem datorii de miliarde și nicun leu în buzunar.” Această parte din declarație este apreciată ca reprezentativă pentru a reliefa genul de persoane care erau racolate de către inculpatul N. P. pentru preluarea firmelor și pentru efectuarea de activități fictive de către acestea.

În ceea ce îl privește pe suspectul Varan D., în declarația sa (vol.56 f.276-281), acesta a arătat că a fost coleg cu inculpatul N. P., care i-a propus să îl angajeze, în acest context acceptând să fie împuternicit de către T. O. R. să desfășoare activități în S.C.M 76 S.R.L., actele și ștampila societății fiind asupra inculpatului N. P.. A mai arătat suspectul că a ridicat diverse sume de bani de la ATM-uri, pe baza unui card pus la dispoziție de N. P., căruia îi înmâna sumele de bani retrase. În ceea ce privește activitatea societății, suspectul a arătat că aceasta nu avea sediu, nici angajați sau mijloace fixe sau mobile. Totodată, suspectul a precizat că la indicațiile și solicitarea inculpatului N. P., a completat mai multe borderouri de achiziții de cereale, fără să îl cunoască pe numitul T. V., al cărui nume apărea în acele borderouri și fără să participe la vreun transport de cereale corespunzător documentelor întocmite de el.

Sub aspectul dovedirii relațiilor de colaborare dintre cei doi inculpați, C. S.-D. și N. P., judecătorul remarcă, la fel ca în cazul societăților controlate de N. P., că documentele emise de Adunarea Generală a S.C.M 76 S.R.L., ulterior reluării activității, deci în perioada reținută în ordonanța de începere a urmăririi penale ca fiind cea a desfășurării activității infracționale, sunt izbitor de asemănătoare ca aspect și conținut, deși nu apar a fi întocmite de către o persoană calificată în acest scop și care ar putea justifica aceste asemănări între persoane aparent lipsite de legătură.

Cu urmare a raporturilor fictive reținute, organele fiscale au stabilit un prejudiciu adus bugetului de stat în sumă de 130.097 lei impozit pe profit și 195.145 lei TVA, în total 325.242 lei.

3-4. În sarcina inculpaților G. I. și H. I. s-a reținut, în esență, că începând cu anul 2010 și până în prezent, în calitate de administratori ai S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., S.C. EURO CARD 2000 S.R.L. și S.C.EURO TRANS MOL S.R.L, s-au folosit de mai multe societăți cu activitate fictivă, respectiv S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., S.C.PRACTIC OIL S.R.L., S.C.MEDAMB IMPEX S.R.L., S.C.XS SUD COMPANY S.R.L., S.C.IMPACT TRUCK S.R.L., S.C.SAVI SPECIAL S.R.L., S.C.MAB OIL S.R.L., S.C.ELECTRO9METAL SYSTEM S.R.L., .. și S.C.FINE OIL MARKET S.R.L., făcând plăți fictive către acestea, însoțite de facturi fictive, urmate de retragerea sumelor de bani aferentă acestora și întoarcerea lor în posesia deponentului, achiziționând totodată un număr de 14 capete tractor din Germania și Olanda prin interpunerea S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L. și S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L.

Activitatea inculpaților G. I. și H. I. va fi analizată împreună, întrucât aceștia au fost asociați în cadrul celor trei societăți cu privire la care s-a reținut a fi desfășurat activitatea infracțională, respectiv S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., S.C. EURO CARD 2000 S.R.L. și S.C.EURO TRANS MOL S.R.L.

a) S.C.EURO CARD 2007 S.R.L.

Această societate a fost înființată la data de 19.12.2007 de către inculpații H. I. și G. I., aceștia având o cotă de participare egală la capitalul social, de 50 % fiecare și are ca obiect principal de activitate, potrivit actului constitutiv, comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate.

Din actele dosarului rezultă că această societate desfășoară activități economice potrivit obiectului de activitate, având un număr mare de autovehicule de transport pentru asemenea produse.

În sarcina celor doi inculpați s-a reținut că în desfășurarea activității acestei societăți, urmărind să desfășoare în mare parte activități comerciale „la negru” sau să-și acopere cu facturi fictive încasările reale provenind de la partenerii reali, în scopul evident al obținerii unor beneficii materiale personale cât mai mari, și-au apropiat societăți de tip fantomă precum cele patru menționate anterior (S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L., S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., S.C.M 76 S.R.L.), pentru a le folosi în reglajele contabile ale S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., dar și ale celorlalte două societăți administrate de ei, S.C.EURO CARD 2000 S.R.L. și S.C.EURO TRANS MOL S.R.L.

Se susține că societățile fantomă au fost folosite de către cei doi suspecți nu numai pentru a înregistra cheltuieli fictive în scopul de a micșora profitul impozabil și al deducerii de TVA, în scopul de a delapida societatea pe care o administrează cu sumele trecute prin conturile societăților fantomă și spălarea acestor bani prin introducerea din nou în societățile lor sub formă de aport asociat (îndatorarea societății către propria lor persoană), ci și în scopul achiziționării de produse la negru de la diverși furnizori, cărora le emit facturi justificative în numele societăților fantomă. În această situație, anumite operațiuni pot exista în realitate, dar ele nu au loc între societățile între care au fost emise documentele, ceea ce face ca raporturile respective să fie tot fictive.

Din datele comunicate de către organele fiscale (vol.17 f.45-61) rezultă că S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. a efectuat achiziții începând cu luna ianuarie 2010 de la mai multe societăți tip fantomă după cum urmează, între care se remarcă cele provenind de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., în valoare de 883.758 lei și de la S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., în valoare de 485.583 lei. În aceste două situații prejudiciul cauzat, constând în TVA aferent acestor sume, este de 322.642 lei.

În perioada 27.12._11, s-au achiziționat de către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. din Germania 6 capete tractor (4 buc. la prețul de 28.000 euro/buc. și 2 buc. la prețul de 29.000 euro/buc.), din Olanda 5 capete tractor la prețul de 21.000 euro/buc. și din Polonia 5 capete tractor (2 buc. la prețul de 17.500 euro/buc și 3 buc. la prețul de 18.500 euro/buc.).

După achiziția acestor 16 autoutilitare, în aceeași zi, s-au întocmit facturile de vânzare de către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. către S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L. și de către această din urmă societate către S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., cu preț sporit față de cel de achiziție (vol.IV f.103-152). Sub acest aspect, se va reține doar un exemplu, toate documentele aflându-se la dosar la filele indicate și fiind similare. Astfel, pentru autoutilitara cu . șasiu ZV2ASO2A46B438981, S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. a achitat la data de 29.12.2011 firmei din Olanda 21.000 euro (91.560 lei la cursul băncii la care a fost cumpărat euro în aceeași zi), s-a întocmit factura nr.25/30.12.2011 de vânzare de către S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L. către S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L. cu suma de 187.804,20 lei), deci un preț dublu față de cel de achiziție), iar apoi s-a emis factura nr.1135/30.12.2011 de vânzare de către S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L, către .. a aceleiași autoutilitare cu suma de 225.909,40 lei.

În data de 09.01.2012, S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L., prin reprezentantul său legal, inculpatul B. V. a făcut două plăți inserate în tabelul privind plățile către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., în sumă de 611.000 lei și 730.000 lei, reprezentând contravaloarea facturilor 21, 22, 23, 24, 25/2011, 16, 17, 18/2011 și 19, 20/28.12.2011 (vol.3 f.85).

În aceste condiții rezultă că acest circuit al autoutilitarelor este fictiv, fiind derulat în realitate de către suspecții G. I. și H. I., interpunerea S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L. făcându-se doar pentru ca S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. să beneficieze de TVA-ul deductibil în valoare de 676.937 lei, aceasta cu sprijinul inculpatului B. V.-V., administrator la S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L.

Circuitul descris anterior este parțial recunoscut de inculpatul B. V.-V., care a arătat în declarația sa (vol.54 f.11-15) că în cursul anului 2011, aflându-se în incinta S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., ar fi fost contactat de doi reprezentanți ai S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., care i-au propus să achiziționeze un număr de 14 capete tractor provenind din Germania. Inculpatul B. V. i-a propus inculpatului H. I. să cumpere aceste utilaje, iar ulterior să i le vândă acestuia la un preț de achiziție mai mare cu aproximativ 30-40%, cu toate că H. I. avea posibilitatea să achiziționeze aceste utilaje direct de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L.

Aceste utilaje au fost achiziționate prin intermediul inculpatului N. P., care deținea funcția de împuternicit al S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., iar ulterior au fost vândute S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L., iar această societate le-a revândut societății administrate de inculpații H. I. și G. I..

Din descrierea celor de mai sus rezultă faptul că inculpații G. I. și H. I. au folosit societatea controlată de inculpatul N. P., S.C.UNIQUE PRESTIGE S.R.L., beneficiind și de ajutorul S.C.OIL SERV S.R.L. și, implicit, de complicitatea administratorului acesteia, inculpatul B. V.-V., fiind astfel dovedite și legăturile dintre inculpați.

În prezent, S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. este în insolvență, fiind numit lichidator judiciar S.C.RTZ&PARTNERS S.R.L.

Pentru a-și asigura conducerea în continuare a societății și pe perioada lichidării, inculpații H. I. și G. I. au constituit, în complicitate cu lichidatorul, trei debite fictive, încheind în acest sens contracte false de cesiune de creanță (vol.17 f.110-137).

Astfel, S.C.XS Sud Company S.R.L., administrată de către suspectul D. D. P., în calitate de cedent, a cedat creanța sa față de S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., în cuantum de 3.101.979 lei către S.C.PRACTIC OIL S.R.L., societate administrată de către suspectul P. D. P., finul lui G. I. (contractul nr.15/03.06.2013). S.C.IMPACT TRACK S.R.L., administrată de fiul suspectului H. I., suspectul H. F., a cedat creanța acestei societăți față de S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., în cuantum de 2.523.740,25 lei către aceeași societate, S.C.PRACTIC OIL S.R.L. (contractul nr.25/10.06.2013 – vol.17 f.153-155), iar S.C.EURO TRANS MOL S.R.L., administrată de către inculpații H. I. și G. I. a cedat către aceeași societate S.C.PRACTIC OIL S.R.L.creanța de 3.073.287,78 lei (contractul de cesiune nr.30/17.06.2013).

Fiind invitat la sediul S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. pentru a lămuri situația, inspectorul fiscal P. M. C., intuind că i se va propune un avantaj pentru a acoperi problema creanței fictive de 7.538.269 lei, a sesizat D.I.IC.O.T. – B. Teritorial S. (vol.17 f.102). În cauză s-a dispus interceptarea comunicărilor în mediul ambiental purtate între inspectorul fiscal și inculpatul G. I.. Din discuțiile purtate, a rezultat că inculpatul G. I. recunoaște inexistența acestor creanțe și încearcă să lămurească inspectorul să-l păsuiască pentru a rezolva situația, inclusiv prin renunțarea la creanțele respective.

Din sesizarea inspectorului fiscal, care a fost în control la S.C.PRACTIC OIL S.R.L. Z., rezultă că actele acestei societăți se găsesc la sediul S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. și că aceeași persoană, respectiv suspecta D. V. este contabila ambelor societăți. Totodată, din discuția acestuia cu administratorul P. D. P. rezultă că acesta nu avea cunoștință de aspectele privind creanța societății în care este asociat și pe care o administrează față de S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., discuția purtându-se pe această temă doar cu inculpatul G. I..

Mai mult, din aceeași declarație și documentele ridicate de inspector, rezultă că, deși creanța totală de 7.538.269 lei este înregistrată în dosarul de faliment de către lichidator, aceasta nu se regăsește în documentele contabile a S.C.PRACTIC OIL S.R.L. și S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. Deși cesiunile de creanță respective nu erau înregistrate în evidența contabilă a S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., lichidatorul a luat ca fiind valabile aceste cesiuni și le-a înregistrat în buletinul procedurilor de insolvență (vol.17 f.137).

Referitor la aceste cesiuni, trebuie reținute și declarațiile administratorilor societăților cedente, respectiv ale suspecților H. F., pentru S.C. IMPACT TRACK S.R.L., care a arătat nu are cunoștință de o asemenea cesiune, în fapt firma fiind folosită de tatăl său, inculpatul H. I., iar de contabilitate ocupându-se suspecta D. V. (vol.56 f.36-38) și, respectiv D. D. P. (vol.56 f.48-50), pentru S.C.XS SUD COMPANY S.R.L., care a arătat că a cesionat creanța la propunerea inculpatului H. I., fără a avea cunoștință despre cesionar și fără a avea vreun contact cu acesta. În ceea ce îl privește pe suspectul P. D. P., administratorul cesionarului S.C.PRACTIC OIL S.R.L., acesta a arătat în declarația sa (vol.56 f.41-45) că nu are cunoștință despre cesiunile respective, nu a intrat în legătură cu administratorii societăților cedente și a încheiat acele contracte de cesiune la solicitarea inculpaților G. I. și H. I., la momentul la care i-au fost prezentate spre semnare acestea fiind deja semnate de către cedenți.

Toate aceste aspecte denotă fictivitatea respectivelor cesiuni de creanțe, prin intermediul acestora S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. sporindu-și în mod artificial cheltuielile și beneficiind pentru aceste sume de TVA deductibil în sumă de 1.459.020 lei.

Potrivit rapoartelor întocmite de către organele fiscale, S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. a efectuat achiziții fictive de la mai multe societăți fantomă.

Către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., S.C. EURO CARD 2007 S.R.L. a efectuat plăți fictive în valoare totală de 1.071.000 lei (150.000 lei prin Banca Românească, 42.000 lei prin Raiffeisen Bank și 879.000 lei prin Banca Transilvania). Raportat la această sumă, 257.000 lei constituie TVA dedus pe nedrept, iar restul de 814.000 lei reprezintă bani delapidați prin intermediul S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L din S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. de către cei doi inculpați, G. I. și H. I..

Situația este similară și în privința sumei de 420.000 lei rulată de către S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. prin contul de la Banca Transilvania aparținând S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., 100.800 lei fiind TVA, iar diferența de 319.200 lei fiind însușită prin delapidare.

Transferul sumelor bani menționate de către inculpații H. I. și G. I. prin conturile S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L sub aparența unor plăți reprezintă acțiuni specifice infracțiunii de spălarea banilor.

Analizând transferurile bancare, acestea apar făcute după același șablon ca în cazul societăților analizate anterior, respectiv banii sunt depuși în conturile S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L și retrași în aceeași zi în numerar de la ghișeu, aparent de către N. P., sub justificarea unor plăți fictive, sau de la ATM-uri (aflate cu preponderență în Z.).

O altă societate fantomă folosită de către inculpații H. I. și G. I. este S.C.SAVI SPECIAL S.R.L., în care asociat și administrator este suspectul P. I. care, așa cum am arătat mai sus, a introdus-o ca asociat pe mama sa în cadrul S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L, folosită de asemenea, inclusiv în folosul S.C.EURO CARD 2007 S.R.L.la astfel de fapte. S.C.SAVI SPECIAL S.R.L. a efectuat livrări fictive în sumă de 3.334.068 lei către S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., cauzând astfel un prejudiciu constând în TVA dedus în suma de 800.176 lei. P. I. se află în relație de prietenie cu suspecții G. I. și H. I., aspect ce rezultă din convorbirile telefonice purtate în cauză și supravegherile în mediul ambiental din care rezultă că aceștia s-au întâlnit în Oradea împreună și cu inculpatul B. V.-V., administrator la S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L., dar și din declarațiile suspectului P. I..

O altă societate fără activitate economică folosită doar pentru emiterea de facturi fictive este S.C.MABO OIL S.R.L., în care asociați sunt suspecții C. M. și C. I. B., administrator fiind suspecta C. M., societatea fiind înființată la inițiativa și solicitarea inculpatului B. V.-V.. Din procesul verbal întocmit de către organele fiscale (vol.17 f.60), rezultă că folosind aceeași metodă descrisă anterior, S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. a „achiziționat” de la S.C.MABO OIL S.R.L. motorină, în valoare de 1.934.703,91 lei, în perioada 01.11._12, pentru care a prezentat extrase de cont de la B.C.R. și Banca Transilvania. Prejudiciul adus bugetului de stat în urma acestor achiziții fictive este de 249.639 lei impozit pe profit și 374.459 lei TVA.

De asemenea, S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. a înregistrat facturi fictive de la S.C.ELECTRO METAL SISTEM S.R.L., în valoare de 293.737,80 lei, cauzând un prejudiciu în valoare de 46.940 lei impozit pe profit și 130.805 lei TVA.

În cadrul relațiilor comerciale desfășurate, S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. a folosit și facturi fictive de la .., administrată de suspectul B. E., valoarea achizițiilor ridicându-se la suma de 1.378.336 lei, deducând în acest mod TVA ilegal în suma de 330.801 lei.

Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză de către specialiștii din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura centrală și care constituie vol.131 al dosarului de urmărire penală, au rezultat date și cu privire la alte relații ale S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. cu societăți de tip fantomă, respectiv S.C.PETROMAR IMPEX S.R.L., S.C.NAPLAK OIL S.R.L., S.C.WTT PRODUCTION S.R.L., .., S.C.CEREAL BOMA S.R.L., S.C.NES GRAND OIL S.R.L., .., acestea urmând să facă obiectul anchetei în continuare.

b) S.C.EURO TRANS MOL S.R.L.

În privința acestei societăți, înființată și de administrată tot de către inculpații H. I. și G. I., s-a reținut până la acest moment efectuarea de achiziții fictive de la S.C.MABO OIL S.R.L., S.C.FINE OIL MARKET S.R.L., S.C.TITAN TRANS SPEDITION S.R.L. și ..

Potrivit actelor întocmite de către organele fiscale, S.C.EURO TRANS MOL S.R.L. a declarat prin declarația informativă D 394 achiziții fictive de la S.C.MABO OIL S.R.L. C., administrată de către suspecta C. M., în valoare de 1.856.335 lei, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 445.520 lei TVA, 297.013 lei impozit pe profit, 519.070 lei accize și 124.577 lei TVA aferent accizelor.

Administratorul acestei societăți, suspecta C. M., a arătat în declarația sa din data de 07.05.2014 (vol.82 f.8-16) că în perioada iunie 2011-martie 2012, activitatea sa a constat exclusiv în scrierea de facturi și rularea de bani din conturile societății sale și restituirea sumelor respective către inculpatul B. V.-B.. Prin intermediul acestuia, l-a cunoscut și pe inculpatul H. I., B. cerându-i să îi întocmească și lui H. I. facturi de motorină, urmând să primească un comision similar celui primit de la inculpatul B.. Suspecta a mai arătat că și anterior momentului în care l-a cunoscut pe H. I., a facturat pentru S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. și S.C.EURO TRANS MOL S.R.L. și, de asemenea, la solicitarea lui H. I., a emis facturi și pentru S.C.EURO TRANS UNIVERSAL S.R.L., crezând că și această societate aparține aceluiași inculpat, dar și pentru S.C.GENERAL DJU CONSTRUCT S.R.L. totodată, în declarația din data de 26.06.2014 (vol.93 f.196-200), suspecta a arătat că în perioada în care inculpatul B. V.-V. a fost internat în spital, timp de o săptămână sau două, a ridicat sumele de bani care intraseră în cont și i le-a restituit personal inculpatului H. I., de fiecare dată restituind sume cuprinse între 150.000 și 300.000 lei. În privința societăților de pe numele cărora a emis facturile, S.C.CEREAL BOMA S.R.L. și S.C.MABO OIL S.R.L., suspecta a arătat expres că acestea nu au avut activitate, angajați sau mijloace fixe sau mobile.

De la S.C.FINE OIL MARKET S.R.L., administrată de către suspectul S. N., au fost declarate prin același document achiziții fictive în sumă totală de 875.884 lei, cu un prejudiciu calculat la suma de 210.212 lei reprezentând TVA.

Relevantă sub aspectul relațiilor dintre societăți este declarația suspectului S. N. (vol.49 f.47-50), din care rezultă faptul că prin intermediul lui P. Ș. l-a cunoscut pe inculpatul H. I., convenind cu acesta să îl sprijine cu facturi fictive ori de câte ori va avea nevoie, astfel că a emis pentru acesta un număr cuprins între 50 și 100 de facturi pentru combustibil și motorină, cu diferite sume, urmate de ridicarea banilor virați din cont și restituirea lor către inculpatul H. I.. De asemenea, a mai arătat suspectul că s-a înțeles cu inculpatul H. I. ca acesta să achiziționeze prin intermediul său un număr de opt capete tractor, virându-i sumele necesare, pe care suspectul le-a transformat în euro și a făcut plata către societatea din Germania cu care legătura era stabilită anterior de către inculpatul H. I., tranzacția în sine fiind făcută exclusiv cu banii acestuia și în interesul său, societatea suspectului fiind interpusă în scopul de a nu plăti TVA și de deduce ulterior TVA. În continuare, P. Ș. a întocmit o factură fictivă pe S.C.FINE OIL MARKET S.R.L. pentru achiziționarea de către S.C. EURO TRANS MOL S.R.L. a celor 8 capete de tractor din Germania.

În perioada iunie-septembrie 2013, S.C.EURO TRANS MOL S.R.L. a declarat achiziții fictive de la S.C.TITAN TRANS SPEDITION S.R.L., administrată de către suspectele I. E. și Z. A. în valoare totală de 3.274.183 lei, prejudiciind bugetul statului cu suma de 785.804 lei, reprezentând TVA.

S.C.EURO TRANS MOL S.R.L. a declarat prin declarația informativă D 394 achiziții fictive și de la .., administrată de către suspectul B. E., în sumă totală de 521.891 lei, pentru care s-a stabilit un prejudiciu de 125.254 lei reprezentând TVA.

Suspectul S. N. a mai arătat în declarația sa din data de 07.05.2014 că a emis facturi către firmele administrate de H. I., G. I. și B. V.-V. și de pe S.C.NESGRAND OIL S.R.L., în perioada ianuarie 2010-iunie 2012, retrăgând din cont și restituind deponenților suma totală de 19.280.000 lei în această perioadă.

Același suspect a dat detalii și despre modul de derulare a tranzacțiilor S.C.EURO TRANS MOL S.R.L. cu S.C.TITAN TRANS SPEDITION S.R.L., arătând că firma sa, S.C.ATLANTIC PETROLEUM S.R.L. importa bitum rutier de la firma ORLEN din Polonia, pe care îl vindea către S.C.TRANS SPEDITION S.R.L., iar de la această ultimă societate nu cunoaște cui era vândut bitumul, însă transportul bitumului din Polonia se făcea cu mașinile inculpaților G. I. și H. I. direct la destinatarul final. În declarația din 25.06.2014 (vol.93 f.190-194), suspectul a adăugat că S.C.ATLANTIC PETROLEUM S.R.L. era singura firmă care era înscrisă în registrul operatorilor intracomunitari și, prin intermediul acesteia a cumpărat bitum din Polonia, l-a vândut către S.C.NES GRAND OIL S.R.L., iar de aici către S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., în acest mod S.C.ATLANTIC PETROLEUM S.R.L. încărcându-se cu TVA de plată.

Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză de către specialiștii din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura centrală și care constituie vol.131 al dosarului de urmărire penală, au rezultat date și cu privire la alte relații ale S.C.EURO TRANS MOL S.R.L. cu societăți de tip fantomă, respectiv S.C.AGRO HERMANNSTADT S.R.L., S.C.SAVI SPECIAL S.R.L., S.C.NES GRAND OIL S.R.L., S.C.ELECTRO METAL SISTEM S.R.L., .., S.C.D. ENTERPRISE S.R.L., acestea urmând să facă obiectul cercetărilor în continuare.

c) S.C.EURO CARD 2000 S.R.L.

Și această societate a fost administrată tot de către inculpații H. I. și G. I., însă nu a avut activități economice reale, din actele fiscale rezultând că a declarat achiziții fictive de la S.C.SAVI SPECIAL S.R.L., administrată de către suspectul P. I., în sumă de 1.680.824 lei, pentru care a fost stabilit TVA aferent în suma de 403.398 lei.

Și în privința acestei societăți au rezultat date cu privire la alte relații, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică și care vor fi cercetate în continuare, respectiv, cu S.C.WTT PRODUCTION S.R.L., S.C.NAPLAK OIL S.R.L, S.C.PETROMAR IMPEX S.R.L., .., S.C.NES GRAND OIL S.R.L.

5. În sarcina inculpatului B. V.-V. s-a reținut, în esență, că prin intermediul societății pe care o administrează, S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L., împreună cu societățile comerciale administrate de inculpații G. I. și H. I., S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., S.C.EURO CARD 2000 S.R.L. și S.C.EURO TRANS MOL S.R.L, s-au sprijinit reciproc în derularea de activități infracționale, prin folosirea mai multor societăți cu activitate fictivă, făcând plăți fictive către acestea, însoțite de facturi fictive, interpunându-și totodată societatea, alături de S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. în achiziționarea de către S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. a unui număr de 14 capete tractor din Germania și Olanda.

Activitatea infracțională a inculpatului B. V.-V. este reținută în legătură cu S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L., societatea pe care acesta o administrează și care are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazoși și al produselor derivate, similar cu cele trei societăți unde sunt administratori inculpații H. I. și G. I., cu care inculpatul B. V.-V. este prieten, desfășurând afaceri împreună și sprijinindu-se reciproc totodată și în activitatea infracțională, așa cum a rezultat și din descrierea operațiunilor legate de achiziția celor 16 autoutilitare de către S.C.EURO CARD 2007 S.R.L. și cum rezultă și din convorbirile telefonice purtate în cauză (vol.19 f.33-36).

Potrivit rapoartelor fiscale de la dosar, această societate a declarat achiziții de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., în cuantum de 2.256.460 lei, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 541.550 lei constând în TVA.

Și această societate a rulat prin conturile S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. sume importante de bani, respectiv un total de 2.886.250 lei (186.000 lei prin Banca Românească, 379.250 lei prin Raiffeisen Bank și 2.321.000 lei prin Banca Transilvania). Mișcările financiare s-au făcut în același mod ca și în cazul S.C.EURO CARD 2007 S.R.L., respectiv banii au fost depuși și ridicați în aceeași zi, fie numerar de către N. P., fie prin intermediul ATM-urilor.

Referiri la tranzacțiile efectuate de către S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L. prin administratorul său, B. V.-V. prin intermediul S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și la relația acestuia cu inculpatul N. P., pe de o parte și cu inculpații G. I. și H. I., pe de altă parte, au făcut în declarațiile lor, menționate și anterior, suspecții F. A. și S. N., apreciind inutil a se relua depozițiile acestora care se regăsesc oricum la dosarul cauzei la filele indicate anterior. Se vor reține doar aspectele din declarația suspectului S. N. care nu au fost menționate anterior, referitor la modul în care cei doi s-au cunoscut, în cursul anului 2012, prin intermediul lui P. Ș., ocazie cu care inculpatul a aflat că suspectul deține mai multe societăți comerciale „curate”, respectiv care nu desfășoară activități comerciale, astfel că i-a propus ca în perioada următoare să îi emită facturi fictive prin care, în mod fals, societatea achiziționa bunuri de la societatea lui B. V., respectiv facturi fictive din care rezulta că societățile sale vând către S.C.OIL SERV TOTAL S.R.L. diferite bunuri (cauciucuri și diferite combustibile), facturile fiind cuprinse între 100.000 și 150.000 lei. Astfel, B. V. se deplasa la București, S. N. îi emitea o factură fictivă, acesta vira banii prin Raifeissen Bank, se deplasau împreună la bancă, suspectul ridica în numerar sumele de bani, după care le preda inculpatului, primind pentru serviciile oferite acestuia și inculpatului H. I. un autoturism marca BMW X6, an fabricație 2010, având o valoare de aproximativ 30 000 euro, de la cel din urmă inculpat. Suspectul a arătat totodată că în cursul anului 2012, precum și în perioada ianuarie-martie 2013, a întocmit pentru B. V. un număr de aproximativ 20-25 facturi fictive reprezentând anvelope și combustibil de tip M, în valoare totală de aproximativ 30 miliarde lei vechi, sumă pe care B. V. a încasat-o prin intermediul său în perioada menționată, de fiecare dată predându-i acestuia sumele plătite de el prin bancă reprezentând contravaloarea facturilor fiscale fictive.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză, „S.C.OILSERV TOTAL S.R.L. a achitat către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., prin conturile deschise la bănci de către acesta, suma de 2.985.814 lei, sumă din care respectându-se ponderea calculată pe total încasări, 1.626.074,34 lei au fost ridicați în numerar de către N. P. sau de la ATM, 406.070,70 lei au fost transferați către S.C._, 309.628,91 lei au fost transferați către S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. și 601.342,93 lei au fost utilizați pentru schimburi valutare.”

6. În sarcina inculpatului B. M. s-a reținut, în esență, că, în calitate de administrator al S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L., a întocmit facturi fictive, ce prezintă operațiuni nereale avute cu S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., având ca finalitate însușirea unor sume de bani și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.

Activitatea infracțională reținută în sarcina acestui inculpat s-a derulat prin intermediul S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L., societate în care au calitatea de asociați inculpatul B. M. și B. D., soția acestuia, administrator fiind inculpatul B. M..

Potrivit datelor comunicate de către Administrația Județeană a Finanțelor Publice S., această societate a declarat achiziții de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. în valoare de 415.000 lei, iar de la S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. în valoare de 1.002.809 lei, achiziții care sunt însă fictive, astfel că organele fiscale au stabilit un prejudiciu adus bugetului de stat reprezentând TVA aferent acestei sume în valoare de 340.274 lei.

Din analiza extraselor de cont ridicate de la unitățile bancare rezultă că și în acest caz, cu ajutorul inculpatului N. P. și a societăților pe care acesta le controla, au fost depuse cu titlu de plățisume foarte mari de bani, urmate de retragerea lor în numerar de către N. P. sau la ATM-uri în mare parte din S.. Și în acest caz, mișcările financiare au fost făcute doar pentru a întări credibilitatea raporturilor dintre S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L., care în realitate nu au avut loc. Astfel, rezultă că S.C. ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L. a rulat prin contul S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L de la Banca Transilvania suma de 514.700 lei, iar prin contul S.C.MED AMB IMPEX S.R.L. de la Banca Transilvania suma de 390.000 lei, prin cel de la Banca Românească suma de 713.700 lei, iar prin cel de la Banca Comercială Română suma de 195.000 lei. În total, această societate a rulat prin contul celor două societăți fantomă suma de 1.813.400 lei, valoare mai mare decât achizițiile declarate de către S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L. și reținută de către organele fiscale.

S-a reținut în cuprinsul referatului procurorului că astfel de inadvertențe apar într-o evidență contabilă „aranjată” doar pentru organele fiscale. Este posibil ca într-o evidență contabilă „aranjată perfect”, aceste plăți fictive să corespundă pe deplin cu declarațiile privind achizițiile, așa cum rezultă din harta relațională de la fila 77 din vol.12 în relațiile S.C.EURO CARD 2007 – S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L, S.C.RITORSA TRANS S.R.L. – S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. sau S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L. – S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. În cazul S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L. există discrepanță în raporturile cu S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L.

În raport de aceste aspecte, în măsura în care achizițiile sunt mai mari ca urmare a plăților prin conturi decât cele declarate se vor reține cele efectiv plătite chiar dacă nu au fost declarate în întregime, fiind tot operațiuni comerciale fictive.

În aceste împrejurări, s-a stabilit că inculpatul B. M. a prejudiciat statul prin intermediul S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L. cu suma de 435.216 lei reprezentând TVA aferent sumei de 1.813.400 lei.

Ca și în cazul celorlalți suspecți, și în acest caz rularea acestor sume a avut ca principal scop pe de o parte ascunderea sub pretextul acestor plăți a achizițiilor fictive făcute de la societatea fantomă, iar pe de altă parte delapidarea diferenței dintre procentul de 24% din suma respectivă reprezentând TVA și totalul sumei rulate sub aceeași aparență a unor plăți fictive.

De asemenea, în cauză există indicii privind săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor, ca urmare a trecerii acestora prin conturile societăților fantomă, întorcându-se uneori sub formă de împrumut asociat în S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L., respectiv ca o oportunitate cu aparență de legalitate de a retrage ulterior suma cu titlu de aport asociat.

Aceste aspecte rezultă din analiza comparativă a extraselor de cont. Astfel, în data de 31.10.2011, S.C.ROLYDAN CONSTRUCT SRL face două plăți din contul său la Alpha Bank în contul S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L.la Banca Românească, în sumă de 60.000 lei prima și 100.000 lei a doua. Din contul S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., aceste sume sunt ridicate cu titlul fictiv ,,restituire aport asociat 1” de către N. P. (asociații S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. nu au cunoștință de astfel de aporturi sau de alte activități), iar în aceeași zi, inculpatul B. M. creditează societatea cu aceleași sume ridicate din contul său. Situația se repetă și în acest caz și în cazul altor societăți. Din aceste mișcări financiare se poate observa cum banii societății sunt scoși sub aparență de legalitate (plata unor facturi) și introduși ca împrumut societate, retragerea ulterioară fiind pe deplin legală și bani obținuți „curățați” de infracțiunile din care provin (evaziune fiscală și delapidare).

În declarația dată în fața organului de urmărire penală (vol.53 f.10-12), inculpatul B. M. a arătat că în cursul anului 2011 în timp ce executa lucrări de restaurare la o biserică de pe raza județului Bistrița Năsăud l-a cunoscut pe N. P. administrator la . SRL, care l-a ajutat în executarea lucrării respective, iar pentru serviciile executate a efectuat mai multe plăți către această societate între 20.000 – 50.000 lei. De asemenea, la începutul anului 2012 a efectuat o lucrare pentru inculpatul B. E., respectiv a construit o hală pentru reciclarea apaturii electronice și electrocasnice. Întrucât și în acest caz a rămas în urmă cu lucrările, l-a cunoscut pe F. A., care s-a prezentat ca fiind administrator la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. căruia i-a solicitat să ajute în efectuarea lucrării, acesta fiind de acord, astfel că în perioada următoare un număr de 5 sau 6 oameni aparținând S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. l-au ajutat pe inculpat în construirea acestei hale, societatea inculpatului virând lunar către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. sume cuprinse între 20.000 – 30.000 lei. De asemenea, a mai susținut inculpatul că F. A. a venit de două ori în . vedea stadiul lucrării.

Din declarația suspectului F. A. rezultă că acesta locuiește în condiții precare, într-un garaj fără apă curentă și electricitate, având un ajutor lunar în sumă de 127 lei, fiind convins de către inculpatul N. P. să semneze mai multe acte fără să cunoască că a devenit administrator la . S.R.L. De asemenea din declarația aceluiași suspect rezultă faptul că nu a desfășurat niciodată activități comerciale de genul menționate anterior, având în vedere situația materială a acestuia. Mai mult, așa cum s-a arătat și anterior, din fotografiile existente la dosar se observă că F. A. este o persoană în vârstă, cu un aspect neîngrijit, probabil datorită condițiilor precare în care trăiește, având nevoie de cârjă pentru deplasare.

Aspectele redate anterior reliefează atitudinea total nesinceră a inculpatului B. M. și încercarea sa evidentă de a scăpa de răspundere penală.

Din cuprinsul raportului de constatare tehnico-științifică rezultă că au fost descoperite legături ale societății administrate de inculpat și cu alte societăți tip fantomă, respectiv S.C.WTT PRODUCTION S.R.L., .. și S.C.FLAV KALUPIGUX S.R.L., acestea urmând a fi avute în vedere în continuarea anchetei aflate în derulare.

În cadrul aceluiași raport se arată că S.C.ROLYDAN CONSTRUCT S.R.L., prin administratorul sau în relația cu S.C.WTT PRODUCTION S.R.L., a creat un prejudiciu în sumă de 84.846 lei, iar în relația cu .. în sumă de 286.000 lei.

7. În sarcina inculpatului B. Găvril s-a reținut, în esență, că, în calitate de administrator al S.C.RITORSA TRANS S.R.L., începând cu anul 2010 și până în prezent, a aderat la un grup infracțional constituit în scopul,săvârșirii infracțiunilor de delapidare, evaziune fiscală și spălarea banilor și a întocmit facturi fictive, ce prezintă operațiuni nereale avute cu S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. și S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., având ca finalitate însușirea unor sume de bani și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.

Activitatea infracțională reținută în sarcina acestui inculpat s-a derulat prin intermediul S.C.RITORSA TRANS S.R.L., societate în care au calitatea de asociați inculpatul B. Găvril și suspecta P. M., administrator fiind inculpatul Birițș Găvril.

Obiectul principal de activitate al societății este extracția pietrișului și nisipului și extracția argilei și caolinului, aceste activități intersectându-se cu cele desfășurate de către inculpații B. V.-V., D. G.-D., H. I. și G. I. prin intermediul societăților administrate de ei. De altfel, așa cum rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între acești inculpați, aceștia desfășoară afaceri împreună. Potrivit datelor comunicate de către organele fiscale, S.C.RITORSA TRANS S.R.L. a declarat achiziții de la S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., în valoare totală de 434.785 lei, fără a mai declara achizițiile de la S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., care, așa acum rezultă din extrasele de cont existente la dosar au fost în valoare de 150.000 lei prin Raiffeisen Bank și 333.500 lei prin Banca Transilvania, în total 483.500 lei. Două facturi emise de către S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L. către S.C.RITORSA TRANS S.R.L. se găsesc la filele 129, 130 din vol.2. Față de aceste sume, prejudiciul reprezentând TVA dedus în mod ilegal a fost stabilit la valoarea de 220.388,4 lei. Așa cum s-a procedat și în cazul celorlalte situații, și în acest caz sumele au fost ridicate în numerar sau la ATM-uri, fapt ce denotă alături de celelalte probe existența unor indicii privind săvârșirea alături de infracțiunea de evaziune fiscală și a infracțiunilor de delapidare și spălarea banilor cu privire la suma de 918.285 lei obținută cu aparență de legalitate prin mijlocirea celor două societăți fantomă.Din declarația inculpatului B. Găvril (vol.53 f.54-59) rezultă faptul că în perioada 2010-2013 a avut relații comerciale cu S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L și S.C.NEW AMEDEEA IMPEX S.R.L., fără să poată oferi detalii însă cu privire la numele reprezentaților acestora, datele de contact ale acestor reprezentanți, mărfurile achiziționate sau mărfurile vândute. De asemenea, din declarația aceluiași inculpat rezultă faptul că acesta nu cunoaște nici măcar mijloacele de transport închiriate pentru aceste mărfuri sau persoanele care au făcut aceste transporturi.

Din cuprinsul raportului de constatare tehnico-științifică rezultă că au fost descoperite legături ale societății administrate de inculpat și cu alte societăți tip fantomă, respectiv S.C.WTT PRODUCTION S.R.L., S.C.SAVI SPECIAL S.R.L., S.C.OIL BEST TEAM S.R.L., .., S.C.OIL ARIL S.R.L., S.C.TREBOR &SAMAT VIVI S.R.L. ȘI .., acestea urmând a fi avute în vedere în continuarea anchetei aflate în derulare.

În cuprinsul aceluiași raport se arată că prejudiciul cauzat de S.C.RITORSA TRANS S.R.L., prin administratorul sau în relația cu S.C.WTT PRODUCTION S.R.L. este în sumă de 95.925 lei, în relația cu .. de 593.974,46 lei, în relația cu S.C.SAVI SPECIAL S.R.L. de 602.720,24 lei, existând așadar indicii că sumele reținute până la acest moment în sarcina acestui inculpat vor fi mult majorate.

8. În sarcina inculpatului B. E. vizează în principal activitatea derulată prin intermediul a două societăți, respectiv S.C.E. GEO INVEST S.R.L. și S.C.BED-AUTO S.R.L.

a) S.C.E. GEO INVEST S.R.L.

Societatea are ca administrator și asociat unic pe B. Gerogiana-M., fiica inculpatului B. E., activitatea acestei societăți fiind administrată și condusă însă în mod efectiv de către inculpat, acesta fiind împuternicit în acest sens prin procura autentificată sub nr._ din data de 11.12.2009 al Biroului Notarilor Publici Asociați C. (vol.22 f.7).

Fiind în legătură cu liderii societăților fantomă S.C.MED-AMB IMEX S.R.L., S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L și S.C.M 76 S.R.L., inculpații N. P. și C. S., inculpatul B. E. a declarat și înregistrat achiziții fictive în valoare de 4.107.119 lei de la S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., față de care s-a calculat de către organele fiscale un prejudiciu preliminar de 985.709 lei constând în TVA aferent.

Din extrasele de cont ale S.C.MED AMB IMEX SRL aflate în volumele 9 și 12, rezultă că S.C.E. GEOINVEST S.R.L. a rulat prin conturile acestei societăți sume importante de bani, respectiv 793.500 lei prin Banca Românească, 2.638.500 lei prin Banca Transilvania și 1.323.000 lei prin Banca Comercială Română, acestea totalizând 4.755.000 lei.

Din schema relațională existentă la fila 78 din vol.17 rezultă că sumele virate prin conturile S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. și cele rezultate din declarațiile 394 sunt apropiate, diferența fiind mică.

Analizând extrasele de cont menționate, se observă că sumele depuse sunt imediat ridicat în numerar sau prin ATM-uri, ceea ce, coroborat cu celelalte probe din dosar, conduce la concluzia că prin aceste depuneri și ridicări succesive de numerar nu s-a urmărit altceva decât săvârșirea infracțiunilor menționate, evaziune fiscală, spălarea banilor și delapidare.

Caracterul fictiv al acestor operațiuni rezultă și din analiza comparativă a extraselor de cont ale S.C.E. GEO INVEST S.R.L. și S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. Astfel, spre exemplu, în data de 09.02.2011, S.C.E. GEOINVEST S.R.L. încasează de la S.C.ATOLO MADRIFERA S.R.L. suma de 50.000 de lei (vol.12 f.34). Din această sumă, 20.000 lei sunt transferați în contul S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. și apoi ridicați de la ATM- uri din Z., iar diferența de 30.000 lei sunt ridicați în numerar și de la ATM-uri de către B. E.. Este de observat că toate aceste ridicări în numele celor două societăți au loc de la același ATM, ATM 061 Z., S.. În această modalitate, toți banii obținuți din activitățile comerciale sunt trecuți cu titlu fictiv prin conturile S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. și ulterior ridicați în numerar.

Față de aceste aspecte, s-a reținut de procuror că există indicii privind săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, cu un prejudiciu în cuantum de 1.141.200 lei, reprezentând TVA (4.755.000 lei x 24%), delapidare a sumei de 3.613.800 lei (4.755.000 lei-1.141.200 lei) și spălarea banilor, pentru întreaga sumă de 4.755.000 lei.

b) S.C.BED-AUTO S.R.L.

Această societate are ca asociați pe inculpatul B. E. și pe soția acestuia B. D. S., administrator fiind inculpatul B. E.. Această societate a înregistrat achiziții fictive de la două societăți fantomă, S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. și ..

Această din urmă societate a fost constituită în același scop ca și celelalte societăți fantomă, în spatele acestuia aflându-se inculpatul N. P. (vol.30). Administratorul și asociatul acestei societăți, suspectul Ersek Jozsef Z. (vol.30 f.57), asemeni celorlalți administratori și asociați ai societăților fantomă, F. A., Ț. M.-F. și M. I.-M., a fost folosit de către inculpatul N. P. pentru a constitui această societate. Ulterior acesta l-a împuternicit pe cont pe inculpatul N. P. pentru a desfășura activități, documentele fiind întocmite la agenția Băncii Transilvania din incinta complexului comercial de materiale de construcții Multicom (vol.30 f.57).

Ca în cazul celorlalte societăți fantomă, s-au făcut plăți de către diferite societăți în contul societății fantomă, inclusiv de către S.C.BED-AUTO S.R.L., iar banii au fost retrași imediat în numerar, aparent de către N. P., iar restul de la ATM-uri (vol.30 f.58).

Folosind aceeași metodă ca în cazul celor trei societăți fantomă, S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L., S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., S.C.UNIQUE PRESTIGE CSD S.R.L., și în acest caz părțile sociale și calitatea de administrator au fost transmise pentru a ascunde activitățile comerciale și bancare desfășurate prin intermediul acestor societăți de cu totul alte persoane fizice și juridice decât cele care figurau în actele contabile.

Prin intermediul .., S.C.BED AUTO S.R.L., administrată de către inculpatul B. E. a înregistrat achiziții fictive în suma de 247.748 lei, iar prin intermediul S.C.MED-AMB IMPEX S.R.L. a înregistrat achiziții în sumă de 631.178 lei, în total 878.926 lei, cauzând un prejudiciu calculat de organele fiscale de 210.942 lei (vol.17 f.46).

Din declarația dată de către inculpatul B. E. rezultă faptul că acesta a achiziționat în cursul anului 2011 bunuri în valoare de 9 miliarde de lei vechi de la .., fără să își aducă aminte ce reprezentau aceste bunuri sau cui a vândut ulterior aceste bunuri, cu precizarea că această societate comercială are un număr de 5 angajați ce se ocupă cu paza societății, respectiv efectuarea unor reparații mecanice.

Din cuprinsul raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză de către specialiștii din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura centrală, au reieșit privind relațiile societăților administrate de inculpatul B. E. și cu alte societăți de tip fantomă, respectiv S.C.BED AUTO S.R.L. cu S.C.BLUE IRIS S.R.L., S.C.PAPI CRIS S.R.L., S.C.WTT PRODUCTION S.R.L., PF N. P., S.C.NEW AMEDEEA S.R.L., iar S.C.E. GEOINVEST S.R.L. cu PF N. P., S.C.NEW AMEDEEA CREATIV LINE S.R.L. (fostă S.C.NEW AMEDEEA S.R.L.).

Prin Ordonanța din data de 05.02.2014 din dosar nr.43/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă I.C.C.J. – D.I.I.C.OT. – Serviciul Teritorial S., s-a dispus începerea urmăririi penale față de făptuitorii: N. P., C. S. D., G. I., H. I., D. G.-D., D. B., B. V.-V., B. E., B. M., B. G., P. M., P. I., M. I. M., Ț. M. F., T. O. R., S. Arnold A., F. A. și alte persoane, pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzut de art.7 din Legea 39/2003, evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.1 lit.b) și c) din Legea 141/2005 și spălare de bani, prevăzută de art.23 alin.1 lit.a) din Legea nr.656/2002.

Prin ordonanța din data de 25.03.2014, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un număr de 32 de persoane în calitate de suspecți: N. P., C. S. D., G. I., H. I., D. G.-D., D. B., B. V.-V., B. E., B. M., B. G., P. M., D. M., H. A., P. I., Țireac M. D., Ț. M. F., F. A., Hâș M.-C., M. I. M., S. Arnold-A., T. O. R., Varan D., C. M., B. E., I. E., Z. A., S. N., Ersek Jozsef Z., D. V., H. F., D. D. P. și P. D. P..

Prin Ordonanța din data de 29.03.2014, în urma perchezițiilor domiciliare efectuate în 32 de locații și audierea unui număr de 25 de suspecți, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspecții N. P., C. S. D., G. I., H. I., D. G.-D., B. V.-V., B. E., B. M. și B. Găvril, pentru săvârșirea infracțiunilor menționate.

Totodată, prin Ordonanța din aceeași dată, 29.03.2014, s-a dispus reținerea pe o durată de 24 de ore a celor nouă inculpați, după cum urmează: a inculpatului B. E. de la data de 29.03.2014, ora 00:05 până la data de 30.03.2014, ora 00:05; a inculpatului B. Găvril de la data de 29.03.2014, ora 00:50 până la data de 30.03.2014, ora 00:50; a inculpatului C. S. D. de la data de 29.03.2014, ora 02:30 până la data de 30.03.2014, ora 02:30; a inculpatului B. M. de la data de 29.03.2014, ora 03:00 până la data de 30.03.2014, ora 03:00; a inculpatului D. G.-D. de la data de 29.03.2014, ora 04:50 până la data de 30.03.2014, ora 04:50; a inculpatului N. P. de la data de 29.03.2014, ora 04:50 până la data de 30.03.2014, ora 04:50; a inculpatului H. I. de la data de 29.03.2014, ora 07:58 până la data de 30.03.2014, ora 07:58; a inculpatului B. V. V. de la data de 29.03.2014, ora 10:00 până la data de 30.03.2014, ora 10:00; a inculpatului G. I. de la data de 29.03.2014, ora 12:40 până la data de 30.03.2014, ora 12:40, în vederea prezentării lor în fața judecătorului de drepturi și libertăți cu propunere de arestare preventivă.

Toți cei nouă inculpați au fost arestați preventiv prin încheierea penală nr.20/A din data de 29.03.2014 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._, pentru o durată de 30 de zile, de la 30.03.2014 la 28.04.2014, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.6-14/UP/30.03.2014.

În cauză s-a constatat că sunt incidente dispozițiile art.223 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.202 alin.1 și 3 Cod procedură penală, considerându-se la acel moment că există probe și indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabilă că toți cei nouă inculpați au săvârșit faptele grave de care sunt acuzați, iar gravitatea sporită a faptelor, modul de săvârșire a acestora, prin profitarea de persoane vulnerabile și luarea de măsuri pentru ascunderea urmelor săvârșirii infracțiunilor, amploarea faptelor și numărul mare de persoane atrase în cadrul grupului probează pericolul concret pentru ordinea publică a acestora.

În urma contestației formulate de către toți cei nouă inculpați, Curtea de Apel Cluj, prin încheierea penală nr.32/08.04.2014, a apreciat că se impune respingerea propunerii D.I.I.C.O.T. – B.T.S. în privința inculpaților B. E., B. M., D. G.-D. și B. Găvril, față de aceștia măsura preventivă a arestului la domiciliu fiind suficientă, având în vedere participația lor mai puțin gravă, atitudinea de recunoaștere a inculpatului D. G.-D., disponibilitatea inculpaților B. Găvril și B. M. de recuperare a prejudiciului care a fot stabilit pe baza unei expertize contabile și situația lor personală, respectiv împrejurarea că toți sunt bine integrați în familie și societate, având domicilii stabile. Măsura preventivă a arestului la domiciliu a fost luată față de acești inculpați pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 08.04.2014 până la data de 07.05.2014 inclusiv.

Ulterior, prin încheierea penală nr.27/A din data de 22.04.2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S., a fost prelungită măsura arestării preventive a inculpaților N. P., C. S.-D., G. I., H. I. și B. V.-V. pe o perioadă de 30 de zile, de la 29.04.2014 până la 28.05.2014, contestațiile inculpaților fiind respinse prin încheierea penală nr.41/30.04.2014 a Curții de Apel Cluj. În urma disjungerii propunerii de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu față de inculpații B. E., B. M., D. G.-D. și B. Găvril, datorită lipsei încheierii în care erau consemnate motivele care au justificat, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Cluj, această măsură preventivă tot privativă de libertate, însă mai ușoară, s-a format dosarul nr._, în care prin încheierea penală nr.28/A din data de 28.04.2014, a fost prelungită această măsură preventivă pe o perioadă de 30 de zile, de la 08.05.2014 la 06.06.2014. Contestațiile formulate de inculpați au fost respinse prin Încheierea penală nr.45/07.05.2014 a Curții de Apel Cluj.

Prin Încheierea penală nr.43/A din data de 27.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., a fost prelungită din nou măsura arestării preventive a inculpaților N. P., C. S.-D., G. I., H. I. și B. V.-V. pe o perioadă de 30 de zile, de la 29.05.2014 până la 27.06.2014, contestațiile inculpaților fiind respinse prin încheierea penală nr.57/04.06.2014 a Curții de Apel Cluj.

Prin Încheierea penală nr.42/A din data de 27.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., a fost prelungită măsura preventivă a arestului la domiciliu a inculpaților B. E., B. M., D. G.-D. și B. Găvril pe o perioadă de 21 de zile, de la 07.06.2014 la 27.06.2014, pentru înlăturarea decalajului între datele de expirare a celor două categorii de măsuri preventive privative de libertate luate în cauză față de inculpați și soluționarea unitară a eventualei următoare propuneri. Și de această dată, contestațiile inculpaților au fost respinse prin Încheierea penală nr.61/06.06.2014 a Curții de Apel Cluj.

La data de 24.06.2014, prin Încheierea penală nr.52/A, pronunțată în dosar nr._, astfel cum a fost ea îndreptată în privința erorilor materiale legate de durata măsurilor preventive, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului S., a admis propunerea D.I.I.C.O.T. – B.T.S. și a dispus prelungirea măsurilor preventive luate în cauză față de toți cei nouă inculpați pentru o perioadă de 30 de zile, de la 28.06.2014 la 27.07.2014. În urma soluționării contestațiilor declarate de inculpați, Curtea de Apel Cluj, prin Încheierea penală nr.91/04.07.2014, a admis contestațiile și a dispus prelungirea măsurilor preventive pe o perioadă de 20 de zile, de la 28.06.2014 la 17.07.2014 inclusiv.

La soluționarea tuturor propunerilor de prelungire a arestărilor preventive, s-a considerat că sunt întrunite cerințele prevăzute de art.234 alin.1 și, respectiv art.222 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că temeiurile care au determinat luarea măsurilor preventive inițiale subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a celor nouă inculpați, iar Curtea de Apel Cluj a apreciat, în ultima încheiere pronunțată, că un termen de 20 de zile este suficient pentru realizarea scopului prevăzut de art.202 Cod procedură penală, întrucât urmărirea penală este aproape de finalizare.

La data de 08.08.2014 a fost înaintat instanței rechizitoriul parchetului nr.43/D/P/2012 fiind înregistrat la instanță sub nr._ 14 urmând a se urma faza procedurii de cameră preliminară.

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că măsura arestării preventive a inculpaților N. P., G. I., H. I., B. V. V. și măsura arestului la domiciliu a inculpaților C. S. D., B. E., B. M. și B. Găvril este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse, astfel: H. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.367 alin.1 CP și 29 de infracțiuni prev. art.9 lit.c din L.241/2005, 7 infracțiuni de complicitate prev. de art.48 rap. la art.9 lit.c din L.241/2005, art.29 alin.1 lit.a din L.656/2002, totul cu aplicarea art.38 alin.1 cu aplicarea art.5 CP, G. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.367 alin.1 CP și 29 de infracțiuni prev. art.9 lit.c din L.241/2005, 7 infracțiuni de complicitate prev. de art.48 rap. la art.9 lit.c din L.241/2005, art.29 alin.1 lit.a din L.656/2002, totul cu aplicarea art.38 alin.1 cu aplicarea art.5 CP, B. V. V. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.367 alin.1 CP, 7 infracțiuni de complicitate prev. de art.48 rap. la art.9 lit.c din L.241/2005, art.29 alin.1 lit.a din L.656/2002, totul cu aplicarea art.38 alin.1 cu aplicarea art.5 CP, N. P. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.367 alin.1 CP, 19 infracțiuni de complicitate prev. de art.48 rap. la art.9 lit.c din L.241/2005, art.29 alin.1 lit.a din L.656/2002, 5 infracțiuni prev. de art.47 CP rap. la art.280 ind.1 din L.31/1990, totul cu aplicarea art.38 alin.1 cu aplicarea art.5 CP, toți deținuți în Arestul I.P.J. S. și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpații B. E. trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art.367 alin.1 CP, 10 infracțiuni prev. de art.9 lit.c din L.241/2005, o infracțiune prev. de art.29 alin.1 lit.a din L.656/2002, totul cu aplicarea art.38 alin.1 cu aplicarea art.5 CP, B. M. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.367 alin.1 CP, 5 infracțiuni prev. de art.9 lit.c din L.241/2005, o infracțiune prev. de art.29 alin.1 lit.a din L.656/2002, totul cu aplicarea art.5 CP, C. S. D. trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art.367 alin.1 CP, 12 infracțiuni de complicitate prev. de art.48 rap. la art.9 lit.c din L.241/2005, o infracțiune prev. de art-29 alin.1 lit.a din L.656/2002 rap. la art.35 alin.1 CP, o infracțiune prev. de art.280 ind.1 din L.31/1990, 3 infracțiuni prev. de art.48 Cp rap. la art.280 ind.1 din L.31/1990, totul cu aplicarea art.38 alin.1 cu art.5 CP, B. G. trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art.367 alin.1 CP, 10 infracțiuni prev. de art.9 lit.c din L.241/2005, o infracțiune prev. de art.29 alin.1 lit.a L.656/2002, totul cu aplicarea art.38 alin.1 cu art.5 CP.

De asemenea, măsura este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, astfel că sunt îndeplinite, în continuare și condițiile prevăzute de art.202 alin.3 Cod procedură penală.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Lettellier c. Franței, că în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp.

Așadar, pentru a putea afla adevărul în prezenta cauză și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, se impune privarea de libertate a inculpaților și în continuare, cu atât mai mult cu cât și la acest moment procesual subzistă temeiurile avute la momentul emiterii mandatelor de arestare preventivă.

Se apreciază că o măsură preventivă mai puțin restrictivă, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar, așa cum au solicitat inculpații la acest termen de judecată, nu este suficientă la acest moment procesual pentru a asigura scopul prev. de art.202 C.pr.pen. - buna desfășurare a procesului penal, în special, în condițiile în care, așa cum rezultă din probele dosarului, inculpații poat avea comportamente și reacții imprevizibile. Pe de altă parte, la acest moment, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestării la domiciliu sau măsura controlului judiciar a inculpaților ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare și ar crea în rândul membrilor comunității un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social.

Cu privire la cererea formulată de inculpatul C. S. D. de modificare a măsurii arestului la domiciliu în sensul de a înlătura obligația de a nu lua legătura cu concubina sa numita Hâș M. C. – față de care cauza fost clasată, instanța consideră că în acest moment această cerere nu este justificată.

În conformitate cu disp.art.207 alin.4 Cod procedură penală, în baza actelor dosarului, pentru considerentele avute în vedere atât la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpaților în arest și la domiciliu, cât și pentru considerentele de mai sus, vizând analiza legalității și temeiniciei arestării preventive, judecătorul de cameră preliminară constată că se mențin temeiurile de drept prevăzute de art.223 alin.2 Cod procedură penală.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că subzistența acestor temeiuri impune în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru realizarea scopului avut în vedere la dispunerea acestei măsuri, scop constând în asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, astfel încât va dispune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților H. I., G. I., B. V. V. și N. P. și măsura arestului la domiciliu a inculpaților B. E., B. M., C. S. D. și B. G., luată față de aceștia prin încheierea penală nr.20/A din 29.03.2014 pronunțată de Tribunalul S., în dosarul nr._ .

Prin cererea sa inculpatul B. G. a solicitat instanței încuviințarea părăsirii domiciliului situat în orașul Șimleu Silvaniei, ., jud. S. în vederea deplasării la arhiva Tribunalului S. pentru studierea dosarului nr._ 14 al acestei instanțe, motivat de faptul că a luat cunoștință de existența mai multor dosare de urmărire penală din actul de sesizare a instanței.

Instanța a reținut că inculpatul B. G. nu a avut posibilitatea efectivă de a studia dosarul cauzei, deoarece acesta s-a aflat la judecătorul de cameră preliminară pentru motivarea încheierii penale din data de 13.08.2014 și ținând cont de faptul că dosarul are 142 de volume de urmărire penală plus dosarul instanței de judecată, este justificată cererea inculpatului B. G. pentru a se deplasa 2 zile la sediul Tribunalul S. în vederea studierii la arhivă a întreg dosarului cauzei.

În baza art.275 alin.3 CPP cheltuielile judiciare au fost avansate de stat rămân în sarcina.

Toți cei nouă inculpați au fost arestați preventiv prin încheierea penală nr.20/A din data de 29.03.2014 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._, pentru o durată de 30 de zile, de la 30.03.2014 la 28.04.2014, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.6-14/UP/30.03.2014.

În cauză s-a constatat că sunt incidente dispozițiile art.223 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.202 alin.1 și 3 Cod procedură penală, considerându-se la acel moment că există probe și indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabilă că toți cei nouă inculpați au săvârșit faptele grave de care sunt acuzați, iar gravitatea sporită a faptelor, modul de săvârșire a acestora, prin profitarea de persoane vulnerabile și luarea de măsuri pentru ascunderea urmelor săvârșirii infracțiunilor, amploarea faptelor și numărul mare de persoane atrase în cadrul grupului probează pericolul concret pentru ordinea publică a acestora.

În urma contestației formulate de către toți cei nouă inculpați, Curtea de Apel Cluj, prin încheierea penală nr.32/08.04.2014, a apreciat că se impune respingerea propunerii D.I.I.C.O.T. – B.T.S. în privința inculpaților B. E., B. M., D. G.-D. și B. Găvril, față de aceștia măsura preventivă a arestului la domiciliu fiind suficientă, având în vedere participația lor mai puțin gravă, atitudinea de recunoaștere a inculpatului D. G.-D., disponibilitatea inculpaților B. Găvril și B. M. de recuperare a prejudiciului care a fot stabilit pe baza unei expertize contabile și situația lor personală, respectiv împrejurarea că toți sunt bine integrați în familie și societate, având domicilii stabile. Măsura preventivă a arestului la domiciliu a fost luată față de acești inculpați pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 08.04.2014 până la data de 07.05.2014 inclusiv.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestații inculpații H. I., G. I.B. V. V., N. P. și B. G..

În motivarea contestațiilor inculpaților H. I. și G. I. se arată că aceștia se află în stare de arest preventiv de aproximativ 6 luni deși sunt nevinovați și nu este îndeplinită condiția necesității luării măsurii arestului preventiv. Se învederează intervalul de timp scurs de la momentul sesizării organelor judiciare de către ANAF, mai exact iunie 2012, dată la care, din perspectiva tulburării ordinii publice, nu s-a întâmplat nimic și nu s-a pus discutat luarea unor măsuri preventive sau asiguratorii. Astfel, timp de un an și jumătate s-a considerat că nu există o tulburare a ordinii publice, ca ulterior, în toamna anului 2013, după efectuarea intempestivă a unor interceptări care sunt irelevante din punct de vedere al infracțiunilor ce fac obiectul cauzei, să se treacă la o . rețineri și arestări în martie 2014. Astfel, dacă la momentul sesizării organelor judiciare, dată mai apropiată de momentul comiterii faptelor, nu s-a apreciat că există o tulburare a ordinii publice, cu atât mai mult nu se poate susține că acea tulburare ar exista în prezent. Inițial s-a dispus arestarea preventivă pentru efectuarea unei tranzacții privind capete de tractor despre care s-a susținut că nu există și care după 3 zile au fost descoperite în curtea firmelor inculpaților G. și H. când s-a modificat acuzația în sensul că fictivitatea provine din interpunerea fictivă a unei firme comerciale. Ulterior, s-a dispus prelungirea măsurii pentru efectuarea actelor de urmărire penală, astfel că la una dintre prelungiri judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de control judiciar a apreciat că pentru finalizarea actelor ar mai fi necesare 20 de zile, interval argumentat și acceptat.Referitor la condiția necesității măsurii, face trimitere la dispozițiile art.202 C.proc.pen. potrivit cărora scopul unic al măsurii este buna desfășurare a procesului penal, și nu liniștirea ordinii publice sau preîntâmpinarea săvârșirii de noi infracțiuni, condiție care nu mai este îndeplinită în prezent. Actualmente, în dosar nu se întâmplă nimic, însă inculpații stau în arest preventiv pentru că s-au depus excepții, astfel că va trece un interval de timp până la citirea actului de sesizare și audierea inculpaților. Referitor la încheierea atacată, apreciază că nu este motivată și nu se arată în cuprinsul acesteia motivele pentru care s-ar impieta buna desfășurare a procesului penal dacă inculpații ar fi eliberați din penitenciar.

În ceea ce privește condiția proporționalității măsurii preventive, făcând referire la dispozițiile art. 223 C.proc.pen., criteriile care trebuie reținute de către judecător sunt gravitatea faptei și a acuzațiilor aduse, dar și alte aspecte care au fost ignorate de către judecătorul de la instanța de fond. Noul Cod de procedură penală a adus modificări majore în materia măsurilor preventive, introducând măsura arestului la domiciliu și înlocuind vechiul art.148 lit. f cu art.223 al.2, însă, cu toate acestea, deși textul de lege este mult schimbat, jurisprudența a rămas aceeași.

Ca atare se solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu

În motivarea contestațiilorinculpaților B. V. V. și N. P. se arată că aceștia se află în stare de arest preventiv de 185 zile, perioadă în care urmărirea penală desfășurată în cauză a fost una complexă și s-a finalizat prin întocmirea actului de trimitere în judecată, în prezent dosarul aflându-se în procedura camerei preliminare. Din punct de vedere statistic, măsura arestului preventiv nu se dispune pentru fapte de evaziune fiscală. Nu contestă și existența infracțiunii de spălare de bani, însă învederează soluția de clasare întemeiată pe art.16 lit. a C.p.p. (fapta nu există) dispusă cu privire la infracțiunea de delapidare, în cazul căreia s-a reținut cel mai mare prejudiciu. Această soluție trebuie avută în vedere deoarece în cuprinsul încheierilor atacate se arată că se menține măsura arestului preventiv deoarece subzistă temeiurile de la luarea măsurii, or, din punct de vedere al faptelor reținute în cauză au avut loc schimbări. Astfel, pe lângă soluția de clasare pentru infracțiunea de delapidare, face referire și la situația capetelor de tractor care în final s-a constatat că există, condiții în care temeiurile reținute cu ocazia luării măsurii preventive nu mai subzistă de aproximativ 4 luni, iar în prezent nu există niciun motiv concret care să justifice scopul măsurii preventive. Dacă la început s-a reținut ca scop necesitatea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică, iar ulterior necesitatea desfășurării anchetei, în prezent, scopul pentru care este necesară menținerea măsurii arestului preventiv nu rezultă din cuprinsul încheierii atacate. În condițiile în care inculpații se află în stare de arest preventiv de aproximativ 6 luni pentru comiterea unor infracțiuni economice, apreciază că în mod obiectiv, în nicio formă, aceștia nu pot prejudicia buna desfășurare a procesului penal dacă ar fi puși în libertate. Urmărirea penală însumează 142 de volume, fază procesuală în care s-a întocmit un raport de constatare nelegal și care va fi criticat la fond, însă în tot acest timp al administrării probelor orice solicitare în apărare a fost ignorată, nu respinsă, de către organele judiciare.Referitor la pericolul pentru ordinea publică, se opinează că acesta scade odată cu trecerea timpului, însă, cu toate acestea, inculpații sunt ținuți în stare de arest preventiv din cauza unei anchete deficitare și în condițiile în care scopul măsurii nu există.

Ca atare se solicită a se revoca măsura arestului preventiv și a se dispune punerea inculpaților în libertate, iar în subsidiar, se solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

În motivarea contestației inculpatului B. G. se apreciază ca fiind nulă încheierea contestată din perspectiva motivării judecătorului de cameră preliminară cu privire la soluția dată, motivare în cuprinsul căreia se arată că măsura arestului preventiv este proporțională, apoi că este necesară și, în final, că arestul la domiciliu nu ar fi o măsură suficientă pentru că inculpații ar putea avea un comportament sau reacții imprevizibile. Prin urmare, solicită a se sancționa enumerarea formală și pur enunțiativă a celor patru elemente (condiționalitate, necesitate, proporționalitate, suficiență) analizate de judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond, enumerare prin care se încerca a se da aparența unui act deliberat, fără a face vreo referire particulară la situația vreunui inculpat nici pe cele patru elemente, nici pe schimbările intervenite de la sesizarea inițială.Pe lângă lipsa unei analize particulare a situației fiecărui inculpat, sesizează și lipsa răspunsului judecătorului de cameră preliminară la aspectele invocate de către inculpați, lipsuri care echivalează cu o încălcare majoră a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare.Referitor la pericolul pentru ordinea publică, apreciază că acesta s-a diminuat întrucât în prezent opinia publică are o altă preocupare majoră cu privire la alte fapte actuale, precum cauza a celor nouă miniștrii acuzați de infracțiuni de corupție cu un prejudiciu de aproximativ un miliard de lei.În ceea ce privește solicitarea formulată in terto, arată că încă de la început în calea de atac a contestației, în cazul inculpatului B. s-a apreciat ca fiind suficientă măsura arestului la domiciliu, măsură în privința căreia a încercat să vadă beneficiile, precum scăderea perioadei arestului la domiciliu din pedeapsa. Însă, o prelungire a măsurii generează riscuri care au efecte negative asupra societății inculpatului, iar contractele cu partenerii de afaceri nu mai sunt aceleași. Învederează nu doar persoana inculpatului care dorește să lucreze, dar și temeiurile reținute în privința sa, respectiv art.223 al. 2 C.p.p., precum și perioada de 6 luni de arest la domiciliu, timp în care nu a existat niciun incident în respectarea măsurii.

Ca atare se soliciăt, în principal, a se constata nulitatea încheierii atacate, în subsidiar, a se revoca măsura arestului preventiv, iar in terto, a se dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

Examinând actele dosarului judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj va reține următoarele:

În prealabil se impune a se preciza că în raport cu art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituția României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

În jurisprudența sa, CEDO (cauza C. contra României Hotărârea nr._-02 din data de 10.06.2008 ), a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracțiune: pericolul ca acuzatul să fugă ( Stogmuller împotriva Austriei, Hotărârea din 10.11.1969), riscul ca acuzatul odată repus în libertate, să împiedice aplicarea justiției ( Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27.06.1968) ,să comită noi infracțiuni ( Matzenetter împotriva Austriei, hotărârea din 10.11.1969 ) sau să tulbure liniștea publică (Letellier împotriva Franței, Hotărârea nr._-04, din 05.07.2007).

Aceste motive au fost preluate și în legislația română, cu ocazia reglementării cazurilor de arestare preventivă prevăzute de art. 223 alin.1 Cod procedură penală, mai exact în cuprinsul art. 223 alin.1 lit. a), art. 223 alin.1 lit. b),c ) art. 223 alin.1 lit.d) și 223 alin.2 Cod procedură penală.

Pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la suspiciunea rezonabilă că s-a săvârșit o infracțiune. Acest aspect presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării (cauzele Brogan și Murray c/a Regatului Unit) tocmai pentru ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franței), iar faza de urmărire penală a fost finalizată prin întocmirea rechizitoriului fundamentat pe probele administrate și trimiterea în judecată a inculpaților menționați mai sus.

Având în vedere dinamismul procesului penal și faptul că măsurile preventive au drept scop desfășurarea procesului penal și a activității procesuale, este firesc ca acestea să fie adaptate în funcție de temeiurile de fapt și de drept ale cauzei, asigurându-se astfel o flexibilitate a acestora, în raport de anumite împrejurări concrete, legate de cauza penală precum și de persoana făptuitorului.

Prin încheierea penală nr.20/A din data de 29.03.2014 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._, iar toți cei nouă inculpați au fost arestați preventiv pentru o durată de 30 de zile, de la 30.03.2014 la 28.04.2014, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.6-14/UP/30.03.2014.

În urma contestației formulate de către toți cei nouă inculpați, Curtea de Apel Cluj, prin încheierea penală nr.32/08.04.2014, a apreciat că se impune respingerea propunerii D.I.I.C.O.T. – B.T.S. în privința inculpaților B. E., B. M., D. G.-D. și B. Găvril, față de aceștia măsura preventivă a arestului la domiciliu fiind suficientă, având în vedere participația lor mai puțin gravă, atitudinea de recunoaștere a inculpatului D. G.-D., disponibilitatea inculpaților B. Găvril și B. M. de recuperare a prejudiciului care a fot stabilit pe baza unei expertize contabile și situația lor personală, respectiv împrejurarea că toți sunt bine integrați în familie și societate, având domicilii stabile. Măsura preventivă a arestului la domiciliu a fost luată față de acești inculpați pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 08.04.2014 până la data de 07.05.2014 inclusiv.

Ulterior, prin încheierea penală nr.27/A din data de 22.04.2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S., a fost prelungită măsura arestării preventive a inculpaților N. P., C. S.-D., G. I., H. I. și B. V.-V. pe o perioadă de 30 de zile, de la 29.04.2014 până la 28.05.2014, contestațiile inculpaților fiind respinse prin încheierea penală nr.41/30.04.2014 a Curții de Apel Cluj. În urma disjungerii propunerii de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu față de inculpații B. E., B. M., D. G.-D. și B. Găvril, datorită lipsei încheierii în care erau consemnate motivele care au justificat, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Cluj, această măsură preventivă tot privativă de libertate, însă mai ușoară, s-a format dosarul nr._, în care prin încheierea penală nr.28/A din data de 28.04.2014, a fost prelungită această măsură preventivă pe o perioadă de 30 de zile, de la 08.05.2014 la 06.06.2014. Contestațiile formulate de inculpați au fost respinse prin Încheierea penală nr.45/07.05.2014 a Curții de Apel Cluj.

Prin Încheierea penală nr.43/A din data de 27.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., a fost prelungită din nou măsura arestării preventive a inculpaților N. P., C. S.-D., G. I., H. I. și B. V.-V. pe o perioadă de 30 de zile, de la 29.05.2014 până la 27.06.2014, contestațiile inculpaților fiind respinse prin încheierea penală nr.57/04.06.2014 a Curții de Apel Cluj.

Prin Încheierea penală nr.42/A din data de 27.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., a fost prelungită măsura preventivă a arestului la domiciliu a inculpaților B. E., B. M., D. G.-D. și B. Găvril pe o perioadă de 21 de zile, de la 07.06.2014 la 27.06.2014, pentru înlăturarea decalajului între datele de expirare a celor două categorii de măsuri preventive privative de libertate luate în cauză față de inculpați și soluționarea unitară a eventualei următoare propuneri. Și de această dată, contestațiile inculpaților au fost respinse prin Încheierea penală nr.61/06.06.2014 a Curții de Apel Cluj.

La data de 24.06.2014, prin Încheierea penală nr.52/A, pronunțată în dosar nr._, astfel cum a fost ea îndreptată în privința erorilor materiale legate de durata măsurilor preventive, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului S., a admis propunerea D.I.I.C.O.T. – B.T.S. și a dispus prelungirea măsurilor preventive luate în cauză față de toți cei nouă inculpați pentru o perioadă de 30 de zile, de la 28.06.2014 la 27.07.2014. În urma soluționării contestațiilor declarate de inculpați, Curtea de Apel Cluj, prin Încheierea penală nr.91/04.07.2014, a admis contestațiile și a dispus prelungirea măsurilor preventive pe o perioadă de 20 de zile, de la 28.06.2014 la 17.07.2014 inclusiv.

La soluționarea tuturor propunerilor de prelungire a arestărilor preventive, s-a considerat că sunt întrunite cerințele prevăzute de art.234 alin.1 și, respectiv art.222 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că temeiurile care au determinat luarea măsurilor preventive inițiale subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a celor nouă inculpați, iar Curtea de Apel Cluj a apreciat, în ultima încheiere pronunțată, că un termen de 20 de zile este suficient pentru realizarea scopului prevăzut de art.202 Cod procedură penală, întrucât urmărirea penală este aproape de finalizare.

La data de 08.08.2014 a fost înaintat instanței rechizitoriul parchetului nr.43/D/P/2012 fiind înregistrat la instanță sub nr._ 14 pentru a se derula faza procedurii de cameră preliminară., iar măsura arestării preventive a fost menținută în continuare

De la verificarea anterioară a menținerii măsurii arestării preventive, nu au intervenit, în principiu, modificări ale temeiurilor arestării preventive a celor patru inculpați, decât sub aspectul duratei termenului rezonabil pe de o parte și a obiectului procedurii camerei preliminare pe de altă parte.

Reglementând procedura în camera preliminară legiuitorul a fixat obiectul acesteia, astfel potrivit art. 342 C.pr.pen. obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea după trimiterea în judecată a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

De asemenea, conform art. 343 C.pr.pen. durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei în instanță, fiind vorba de un termen de recomandare, a cărui depășire în absența unei sancțiuni exprese nu atrage vreo consecință procesuală.

Prin limitarea obiectului procedurii în camera preliminară este evident că aceasta este o procedură „statică”, în cursul căreia nu se pot administra probe în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate, în ceea ce privește faptele reținute sau încadrările juridice, care ar putea conduce la o schimbare a situației juridice a inculpaților care beneficiază de prezumția de nevinovăție în virtutea art.4 Cod procedură penală până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare

Așa cum ÎCCJ s-a pronunțat prin Dec.pen.nr.4284/2009, în cursul procesului penal, forța prezumției de nevinovăție scade sau crește în funcție de probatoriul efectuat, ajungând în final, la stadiul de certitudine a nevinovăției sau, dimpotrivă, la negarea sa completă, iar art. 5 lit, c) din CEDO, condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni.

În acest context, raportat și la complexitatea dosarului cauzei, ce implică un număr mare de inculpați și de infracțiuni, într-un anumit stadiu al procedurii camerei preliminare se poate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în speță a arestului la domiciliu.

De asemenea, prin obligațiile care li se vor impune de a nu lua legătura cu părțile implicate, precum și cu martorii menționați în rechizitoriu nu ar mai exista pericolul ca inculpatul să săvârșească infracțiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată.

Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpaților cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.

În ceea ce privește caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de câteva luni, judecătorul de cameră preliminară al curții de Apel Cluj a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzațiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluționată cu celeritate.

Apărarea ordinii publice este pertinentă și suficientă numai dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului din prezenta cauză ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menținerea stării de arest preventiv ar putea fi justificată numai dacă ar exista indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public, care în pofida prezumției de nevinovăție să prevaleze asupra regulilor privind libertatea individuală.

De asemenea, prin obligațiile care i se vor impune de a nu lua legătura cu părțile implicate, precum și cu martorii menționați în rechizitoriu nu ar mai exista pericolul ca iși în judecată.

În conformitate cu jurisprudența constantă a CEDO existența unor motive plauzibile pentru a suspecta că persoana arestată a săvârșit o infracțiune este o condiție sine qua non a legalității menținerii detenției, însă totuși după un anumit timp acest lucru nu mai este suficient, iar autoritățile trebuie să ofere motive concrete pentru a justifica necesitatea menținerii unei persoane în arest ( cauza Zimin c/a Rusiei, Hot. din 06.02.2014)

De asemenea, continuarea detenției nu se justifică într-o anumită speță decât dacă indicii concrete demonstrează o cerință veritabilă de interes public care prevalează în pofida prezumției de nevinovăție, asupra regulii respectării libertății individuale, iar prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor anumite infracțiuni pot genera tulburări sociale care să justifice arestarea preventivă cel puțin o perioadă de timp și prin urmare autoritățile judiciare trebuie să prezinte motive mai specifice care să justifice persistența motivelor detenției ( cauza T. c/a României, Hot. din 7 aprilie 2009 ).

Referitor la existența unor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situație juridice a inculpaților respectiv absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația lor profesională, socială și familială urmează să fie relevante și într-un moment procesual ulterior.

Astfel ,judecătorul de cameră preliminară apreciază al Curții de Apel Cluj că în acest moment procesual ,măsura preventivă a controlului judiciar răspunde cerinței de proporționalitate între gravitatea faptelor și măsura luată și, necesitatea bunei desfășurări a procesului penal și pentru aflarea adevărului în cauză fiind îndeplinite condițiile legale în acest sens și fiind în concordanță și cu jurisprudența CEDO și ca atare, în baza art. 425¹ al.7 pct.2 lit. a C.p.p. se vor admite contestațiile formulate de către inculpații H. I., G. I., B. V. V. și N. P. (cu datele personale de la dosar) aflați în prezent în Penitenciarul G., împotriva încheierii penale nr.27/P a ședinței camerei de consiliu din data de 11.09.2014 a Tribunalului S., pe care o va desființa numai cu privire la menținerea măsurii arestării preventive față de acești inculpați și omisiunea înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu și, soluționând cauza, în baza art. 348 alin. (1) rap. la art. 242 al.2, art. 218 al.1 C.p.p. și art.202 al.4 lit. d C.p.p., va înlocui măsura arestării preventive a inculpaților H. I., G. I., B. V. V. și N. P. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 29 septembrie 2014, până la data de 28 octombrie 2014.

În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., va impune inculpaților obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc.

În baza art. 221 al.1 și 2 lit. a și b C.p.p. va dispune ca pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu inculpații H. I., G. I., B. V. V. și N. P. să respecte următoarele obligații:

a) Să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b) Să nu comunice inculpații între ei, precum și să nu comunice cu ceilalți inculpați sau martori din prezenta cauză.

În baza art.221 al. 4 va atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin sau a măsurii, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive.

Inculpații, cu respectarea art. 221 al.6 și 7 C.p.p., vor putea proceda potrivit dispozițiilor acestor texte de lege procedural penale.

Se vor desemna organele de poliție de la domiciliile inculpaților H. I., G. I., B. V. V. și N. P. să supravegheze executarea măsurii dispuse prin prezenta încheiere.

În baza art. 204 al. 12 C.p.p. se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților H. I., G. I., B. V. V. și N. P.,dacă nu sunt arestați în altă cauză.

În mod corect judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului S. a apreciat că măsura arestului la domiciliu este proporțională, raportat la gravitatea faptelor și necesară în continuare față de inculpatul B. G., iar acesta dacă dorește să lucreze se poate prevala de dips. art. 223 al. 5,6,7 C.p.p.

Ca atare nu se impune nici revocarea măsurii arestului la domiciliu a inculpatului B. G. și nici înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

În baza art.421 pct. 1 lit. b C.p.p., va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. G. împotriva încheierii penale nr. 27/P a ședinței camerei de consiliu din data de 11.10.2014 a Tribunalului S..

Cheltuielile judiciare în calea contestației vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 425¹ al.7 pct.2 lit. a C.p.p. admite contestațiile formulate de către inculpații H. I., G. I., B. V. V. și N. P. (cu datele personale de la dosar) aflați în prezent în Penitenciarul G., împotriva încheierii penale nr.27/P a ședinței camerei de consiliu din data de 11.09.2014 a Tribunalului S., pe care o desființează numai cu privire la menținerea măsurii arestării preventive față de acești inculpați și omisiunea înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

Soluționând cauza, în baza art. 348 alin. (1) rap. la art. 242 al.2, art. 218 al.1 C.p.p. și art.202 al.4 lit. d C.p.p., înlocuiește măsura arestării preventive a inculpaților:

-H. I. fiul lui C. și al lui F., născut la data de 7.05.1969, în localitatea Sîg, jud. S., CNP_, domiciliat în Z., ..58, jud. S.;

-G. I. fiul lui T. și al lui A., născut la data de 10.04.1965, în localitatea Crasna, jud. S., CNP_, domiciliat în Z., ..32, jud. S.;

-B. V. V. fiul lui M. și al lui F., născut la data de 21.11.1963, în localitatea Șimleul Silvaniei, jud. S., CNP_, domiciliat în Șimleul Silvaniei, ., jud. S.;

-N. P. fiul lui I. și al lui T., născut la data de 11.02.1960, în localitatea București, CNP_, domiciliat în Tășnad, ..5B, . M.;

cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 29 septembrie 2014, până la data de 28 octombrie 2014.

În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., impune inculpaților obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc, respectiv cele ale domiciliilor menționate mai sus.

În baza art. 221 al.1 și 2 lit. a și b C.p.p. dispune ca pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu inculpații H. I., G. I., B. V. V. și N. P. să respecte următoarele obligații:

c) Să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori sunt chemați;

d) Să nu comunice inculpații între ei, precum și să nu comunice cu ceilalți inculpați sau martori din prezenta cauză.

În baza art.221 al. 4 atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin sau a măsurii, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive.

Inculpații, cu respectarea art. 221 al.6 și 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispozițiilor acestor texte de lege procedural penale.

Desemnează organele de poliție de la domiciliile inculpaților H. I., G. I., B. V. V. și N. P. să supravegheze executarea măsurii dispuse prin prezenta încheiere.

În baza art. 204 al. 12 C.p.p. dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților H. I., G. I., B. V. V. și N. P.,dacă nu sunt arestați în altă cauză.

În baza art.421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. G. împotriva încheierii penale nr.27/P a ședinței camerei de consiliu din data de 11.10.2014 a Tribunalului S..

Cheltuielile judiciare în calea contestației rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi 29 septembrie 2014.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER

I. - C. M. A. -B. H.

Red. ICM/ICM

20.05. 2015

← Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră...		Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 45/2014. Curtea de Apel CLUJ →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 510/2014. Curtea de Apel CLUJ Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 273/2014. Curtea de Apel CLUJ Verificare măsura preventivă. Art.207 NCPP. Încheierea nr. 57/2014. Curtea de Apel CLUJ Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Încheierea nr. 741/2014. Curtea de Apel CLUJ Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 45/2014. Curtea de Apel CLUJ Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Încheierea nr. 635/2014. Curtea de Apel CLUJ Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 88/2014. Curtea de Apel CLUJ Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 771/2014. Curtea de Apel CLUJ