Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 772/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 772/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 9448/117/2013/a10
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 8428
DECIZIA PENALĂ nr. 772/2014
Ședința publică din data de 11 decembrie 2014
Completul este constituit din:
PREȘEDINTE: M. R.
GREFIER: N. N.
MINISTERUL PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin procuror R. Kreiszer T.
Pe rol fiind soluționarea contestațiilor formulate de către inculpații – contestatori F. S., L. A. și B. C. S. împotriva încheierii penale nr. 93/I/28.11.2014, pronunțate de către Tribunalul Cluj, în dosar nr._ 3, prin care s-a menținut măsura arestului preventiv luată împotriva acestora.
La apelul nominal, se prezintă inculpata – contestatoare F. S., în stare de arest preventiv și asistată de către apărătorul desemnat din oficiu, d-na avocat Bara S., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar la acest termen de judecată, f. 27, inculpatul – contestator L. A., în stare de arest preventiv și asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, d-nul avocat B. C. B., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie existentă la dosar, f. 24 și inculpatul – contestator B. C. S., în stare de arest preventiv și asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, d-na avocat B. C., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie existentă la dosar, f. 26.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpata – contestatoare F. S. depune la dosar un memoriu prin care arată că este arestată de 12 luni și că se află la prima confruntare cu legea penală.
La interpelarea Curții, inculpații - contestatori arată că sunt de acord să fie asistați de către apărătorii desemnați din oficiu și că își mențin contestațiile formulate.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul asupra contestațiilor formulate de inculpații – contestatori F. S., L. A. și B. C. S..
Apărătorul inculpatei – contestatoare F. S., în temeiul dispozițiilor art. 4251 alin. 7 pct. 2 C.proc.pen., solicită admiterea contestației și desființarea încheierii atacate, iar în măsura în care se apreciază necesară luarea unei noi măsuri privative de libertate, aceasta să fie mai puțin restrictivă.
În susținerea poziției procesuale, apărătorul inculpatei - contestatoare F. S. arată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv au fost cu mult estompate și opinează că proporționalitatea și suficiența măsurii arestului preventiv pot fi îndeplinite și prin înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu. De asemenea,
apărătorul inculpatei solicită a se avea în vedere că faza de urmărirea penală s-a încheiat, că inculpații au fost ascultați și că inculpata are patru copii minori. Cu cheltuieli judiciare, constând în onorariu avocațial, ce urmează a fi avansat din Fondul Ministerului Justiției.
Apărătorul inculpatului - contestator L. A. solicită instanței admiterea contestației formulate, desființarea încheierii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să dispună față de inculpat o măsură preventivă mai ușoară, respectiv arestul la domiciliu sau cea a controlului judiciar, apreciind că nu mai subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv și că buna desfășurare a procesului penal se poate realiza în mod eficient și în condițiile în care s-ar dispune față de inculpat o altă măsură mai ușoară. Cu cheltuieli judiciare, constând în onorariu avocațial, ce urmează a fi avansat din Fondul Ministerului Justiției.
Apărătorul inculpatului - contestator B. C. S. solicită admiterea contestației, apreciind că nu mai subzistă temeiurile pentru care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv împotriva inculpatului, menționând, totodată, că din declarațiile date de părțile vătămate rezultă că inculpatul nu a avut nici o contribuție la exploatarea acestora și cu opțiunea de a practica prostituția. Cu cheltuieli judiciare, constând în onorariu avocațial, ce urmează a fi avansat din Fondul Ministerului Justiției.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca nefondate contestațiile formulate de către inculpați, solicitând respingerea acestora, potrivit dispozițiilor art. 4251 alin. 7 lit. b C.proc.pen și menținerea ca temeinică și legală a încheierii pronunțate de Tribunalul Cluj prin care s-a menținut starea de arest preventiv împotriva inculpaților, apreciind că nu s-a depășit durata rezonabilă în ceea ce privește arestul preventiv, având în vedere complexitatea cauzei și faptul că inculpații au încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor și a persoanelor vătămate, exercitând presiuni asupra acestora.
Inculpata – contestatoare F. S., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în starea de judecată, având în vedere că se apropie sărbătorile de iarnă și are acasă patru copii minori și că nu recunoaște fapta.
Inculpatul – contestator L. A., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a contestației.
Inculpatul – contestator B. C. S., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a contestației.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin încheierea penală nr. 93/I/ 28 noiembrie 2014 a Tribunalului Cluj în baza art.362 C.pr.pen. rap. la art.208 alin.4 C.pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpaților: F. S. – fostă B., toți deținuți în prezent în Penitenciarul G..
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în perioada 2010 – 2013 inculpatul L. A. a încheiat contracte de închiriere pentru imobilele din Cluj-N., .. Tebei nr. 18A, . ap.89, . . cu proprietarii acestora participând și inculpata F. S.. Toate aceste imobile au fost utilizate pentru a întreține relații sexuale cu clienții racolați prin anunțuri.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că începând din anul 2010 inculpata F. S., împreună cu inculpatul B. C.-S. a racolat mai multe tinere, din care o parte minore, cu scopul de a le exploata prin obligarea la practicarea prostituției. Tinerele racolate au fost găzduite de cei doi, împreună cu inculpatul L. A. și plasate ca prostituate unor clienți racolați prin anunțuri publicate de inculpații F. S. și B. C.-S. pe internet și pe fluturași tipăriți, distribuiți în oraș. Majoritatea sumelor de bani încasate de aceste tinere au fost însușite de către inculpata F. S..
Astfel, au fost identificate numitele: S. A. B., C. I. D., B. R. I., K. A. S., zisă O., M. P. L. – toate minore, care au fost racolate, găzduite și transportate în modalitatea de mai sus, în vederea practicării prostituției.
Concret, partea vătămată S. A. B. a fost racolată de către inculpatul B. C. S. în cursul anului 2010 când aceasta avea vârsta de 14 ani și era elevă în clasa a VIII-a la Școala generală O. G. din Cluj-N. unde erau elevi și frații mai mici ai inculpatului. Cei doi inculpați o cunoșteau pe partea vătămată de când aceasta avea vârsta de aproximativ 9 ani întrucât mama ei practica prostituția în zona podului N și era în relații apropiate cu inculpata F. S., vizitându-se reciproc. Partea vătămată a arătat că ambii inculpați i-au propus să devină concubina inculpatului B. C.-S. și după ce ea a acceptat și s-a mutat la domiciliul lor, inculpații i se adresau cu apelativul „noră” tratând-o ca pe un membru al familiei. Mama părții vătămate nu a fost de acord cu această relație astfel că cei doi inculpați i-au cerut minorei să îi însoțească la secția de poliție și să dea o declarație pe propria răspundere că nu mai dorește să stea cu părinții ci dorește să locuiască cu inculpatul. Partea vătămată a arătat că deși vroia să își continue școala inculpata a determinat-o să abandoneze cursurile și să practice prostituția, amenințând-o că în caz contrar o va alunga. Fiind certată cu mama ei, și datorită declarației date anterior la poliție, partea vătămată s-a simțit presată temându-se că va ajunge în stradă și din acest motiv a acceptat să practice prostituția alături de inculpată în apartamentul în care și locuiau. În urma anunțurilor, atât ziua cât și noaptea erau apelate de diverși bărbați iar inculpata o plasa pe partea vătămată acestora pentru întreținerea de relații sexuale normale și orale la tarife cuprinse între 70 și 150 de lei pe oră. Victima a arătat că în mai multe situații clienții au venit în timpul nopții iar inculpata 1-a trezit pe inculpatul B. C. S. care dormea cu partea vătămată cerându-i să se mute în altă cameră și să lase locul clientului. Mai mult, pentru a câștiga sume mai mari de bani, inculpata i-a cerut fiului ei B. C. S. să întrețină relații sexuale anale cu partea vătămată ca aceasta să se obișnuiască cu durerea și ulterior să ofere clienților și acest tip de serviciu sexual pentru care ar fi primit sume între 200 - 300 de lei pe oră. Partea vătămată a practicat prostituția în folosul inculpatei și a familiei acesteia timp de aproximativ 4 luni, toți banii erau încasați în mod direct de inculpata F. S. care apoi dădea sume de bani inculpatului și învinuitului și achita cheltuielile pentru subzistența întregii familii.
În perioada cât partea vătămată încă a mai locuit cu familia inculpaților, inculpata F. S. a găzduit-o pe învinuita Ș. I. și i-a pus la dispoziția acesteia locuința sa pentru întâlniri cu bărbați cu care practica prostituția. De asemenea atunci când bărbații cereau serviciile sexuale ale mai multor tinere inculpata F. S. o chema și pe inculpata Ș. I. pe care o plasa clienților, înlesnind în acest fel activitatea de prosituție desfășurată de aceasta.
La sfârșitul anului 2010, începutul anului 2011, martorul T. A. S. zis C., i-a rugat pe inculpata F. S. și inculpatul L. A. să îi închirieze o cameră în imobilul de pe .. 11 unde se mutaseră între timp. Cei doi au fost de acord să îl lase să locuiască o perioadă într-una din camere stabilind ca în schimb martorul să efectueze lucrări de renovare la locuință. Urmare a acestui fapt, martorul s-a mutat în locuința familiei inculpatei împreună cu partea vătămată B. R. I. în vârstă de 16 ani. Martorul muncea cu ziua și lipsea de acasă. În lipsa acestuia, inculpata F. S. a făcut presiuni asupra părții vătămate B. R. I. pentru a o determina să practice prostituția spunându-i că prietenul ei nu a plătit nici o sumă de bani ca și chirie sau contribuție la utilități. Inculpatul B. C. S. a fost prezent la această discuție. Partea vătămată datorită presiunilor făcute de inculpată, a acceptat să practice prostituția în perioadele de timp cât concubinul ei lipsea de acasă. Inculpata a plasat-o unor clienți racolați prin intermediul anunțurilor care erau chemați la adresa de pe Calea Mănăștur nr. 11 sau la diferite imobile din oraș fie închiriate, fie puse la dispoziție în acest scop de alte prostituate. După aproximativ 2 săptămâni, martorul T. A. S. a aflat că partea vătămată practică prostituția sub controlul inculpatei F. S. și a părăsit-o. Partea vătămată a rămas în locuința inculpatei care a început s o scotă și la stradă în zona podului N din cartierul G. – Mănăștur. Învinuitul L. A. le transporta pe cele două de la domiciliu în zona unde practicau prostituția cu autoturismul său. De multe ori acesta aștepta în zona din apropiere pentru a le acorda ajutor în cazul în care ar fi avut probleme cu clienții și pentru a le transporta la hoteluri când clienții solicitau acest lucru. Partea vătămată a încasat sume cuprinse între 200 – 300 de lei pe zi din activitatea pe prostituție, toți banii fiind însușiți de către inculpată care ulterior i-a împărțit cu inculpatul și cu învinuitul. Partea vătămată a practicat prostituția în folosul inculpatei timp de aproximativ 6 luni. Ulterior ea s-a împăcat cu martorul T. A. S. și s-a mutat la acesta. Inculpații și învinuitul au căutat-o de mai multe ori încercând să o aducă înapoi, dar partea vătămată a refuzat.
În toamna anului 2012, inculpatul B. C. S. a cunoscut-o pe partea vătămată M. P. L. în vârstă de 14 ani. Cei doi inculpați s-au înțeles să o racoleze pe partea vătămată pentru a o plasa ca prostituată. În acest scop, inculpatul a dus-o de mai multe ori pe partea vătămată la domiciliul mamei lui sub pretextul că vor sta la o cafea. Treptat inculpata F. S. i-a prezentat părții vătămate avantajele materiale pe care le-ar putea avea din practicarea prostituției și au încurajat-o să o vizite cât mai des pe inculpată. De mai multe ori partea vătămată a lipsit de la școală pentru a face vizite inculpatei, iar în câteva week-end-uri și-a mințit părinții că merge la bunici, pe bunici că rămâne la părinți și împreună cu sora ei mai mică martora M. Alexia a vizitat-o pe inculpata F. S.. În perioada ianuarie – februarie 2013, inculpata F. S. a avut acces la imobilul de pe . A unde practica relații sexuale cu clienții. Într-un din zilele în care partea vătămată a vizitat-o inculpata i-a cerut să o însoțească la această adresă ca să o ajute să facă curățenie. În fapt inculpata stabilise o întâlnire cu un bărbat pentru care a negociat serviciile sexuale ale părții vătămate. Când bărbatul respectiv a ajuns la locație, inculpata i-a cerut părții vătămate să întrețină relații sexuale cu el precizându-i că acesta a plătit-o. Partea vătămată a refuzat, inculpata a insistat să-i facă măcar un masaj, lucru pe care partea vătămată l-a acceptat. După ce partea vătămată a făcut masaj bărbatului, inculpata a întrețin relații sexuale cu el, iar apoi i-a dat părții vătămate suma de 100 de lei. După acest incident inculpata a reluat discuția cerându-i părții vătămate să practice prostituția, promițându-i că îi va da jumătate din banii pe care clienții îi vor plăti pentru ea. Când partea vătămată a refuzat inculpata a amenințat-o că dacă nu cedează îi va face rău familiei părții vătămate. În cele din urmă la presiunile inculpatei, partea vătămată a cedat și a practicat prostituția în folosul acesteia timp de aproximativ 3 săptămâni. La rândul său inculpatul B. C. S. ținea legătura cu diferiți bărbați cărora le promitea serviciile sexuale ale tinerelor spunându-le că „are prospături”.
La începutul lunii ianuarie 2013, inculpatul B. C. S. a racolat-o pe partea vătămată C. I. D. în vârstă de 17 ani. Inculpatul știa că partea vătămată este certată cu părinții ei și nu are unde să locuiască. El i-a comunicat inculpatei informațiile despre partea vătămată amândoi hotărând să o ducă la locuința familiei pentru a o plasa ca prostituată. În acest sens inculpatul i-a cerut părții vătămate să devină iubita lui promițându-i că se va căsători cu ea în cursul lunii august 2013 când va împlini 18 ani. Cei doi inculpați au aflat că partea vătămată avea un copil care îi fusese luat de mama ei și pe care partea vătămată vroia să-l crească. Cei doi inculpați i-au propus părții vătămate să practice prostituția promițându-i că din această activitate va câștiga suficienți bani pentru a-și recupera copilul și a-l crește singură. Mai mult, ei au promis că o vor ajuta să ia copilul de la mama ei, o vor ajuta să-l crească. În acest sens inculpata a luat toți banii pe care clienții îi plăteau pentru serviciile sexuale ale părții vătămate spunându-i că adună banii pentru copilul acesteia. În realitate inculpata F. S. a cheltuit banii împreună cu ceilalți membri ai familiei.
Timp de aproximativ trei săptămâni inculpata a plasat-o pe partea vătămată clienților pe care îi găsea, uneori aceasta le ducea pe părțile vătămate M. P. și C. I. D. împreună la imobilul de pe . practica prostituția.
Întreaga activitate infracțională era cunoscută de inculpatul B. C. S. și inculpatul L. A., cei doi discutând zilnic cu inculpata cu privire la mersul afacerilor. În perioada cât cele două tinere au fost exploatate sexual, inculpatul B. C. S. a plasat mai multe anunțuri pe internet la indicațiile inculpatei F. S. prin care se ofereau serviciile sexuale ale părților vătămate. În anunțuri nu era specificat că acestea sunt minore, iar clienților li se spunea de către inculpată că fetele au 19 ani.
Cu privire la inculpatul B. C. S. se reține că, la cererea inculpatei F. S., în perioada 5-6 martie 2013 în mod repetat a printat mai mulți fluturași cu anunțuri privind oferirea de servicii sexuale, pe care să îi distribuie prin oraș. Inculpata și inculpatul L. A. l-au instruit să posteze fluturașii în parbrizul unor mașini în zona Mc Donald s din Mărăștur și al unor parking-uri întrucât acele zone erau mai aglomerate. Lucrătorii de poliție judiciară au identificat un anunț cu conținutul „te așteptăm in cuibușorul nostru de nebunii NON-STOP programări la nr de tel:_,_ și_.” Anunțul era lipit pe balustrada de la scările de acces pietonal din parkingul suprateran de pe . și a fost ridicat ca mijloc de probă. De asemenea, cu ocazia percheziției domiciliare de la locuința inculpaților au fost ridicați mai mulți fluturași cu același conținut. De mai multe ori inculpata l-a sunat pe inculpatul B. C. S. și l-a întrebat dacă a plasat anunțurilor fiind impacientată că nu sună telefoanele.
Din convorbirile purtate de către B. C. S. mai rezultă că acesta a negociat personal prețul serviciilor sexuale cu bărbați care doreau să întrețină relații sexuale contra cost.
În cursul lunii februarie 2013, partea vătămată C. I. D. a fugit de la inculpați cu ajutorul părții vătămate B. Ranata I.. Aceasta a arătat că atât inculpata F. S. cât și inculpatul B. C. S. au căutat-o pe partea vătămată și au amenințat-o la telefon cu bătaia pentru a o determina să se întoarcă la ei.
În perioada aprilie-mai 2013 inculpatul B. C. S., în înțelegere cu inculpata F. S. a făcut demersuri pentru racolarea a două minore internate într-un centru de plasament, din care una a fost identificată în persoana numitei B. E. C., în vârstă de 17 ani, în scopul exploatării prin practicarea prostituției. În mai multe convorbiri telefonice inculpatul i-a precizat inculpatei F. S. că le-a contactat pe cele două tinere că una este prea urâtă pentru a fi plasată ca și prostituată, dar o va racola pe cealaltă, respectiv pe B. E. C..
În cursul lunii martie 2013, minora K. A. S. zisă A. a fost racolată de către inculpatul B. C. S. care a dus-o la domiciliul inculpatei pentru a fi plasată ca prostituată. Până la sfârșitul lunii aprilie 2013, minora a fost cazată la familia inculpaților și plasată ca și prostituată, în apartamentul închiriat de pe .. În baza autorizației procurorului, investigatorul sub altă identitate a stabilit o întâlnire în apartamentul respectiv cu inculpata F. S.. Aceasta a negociat cu investigatorul serviciile sexuale pentru minoră și martora Vigh-Juhos L., în prezența acestora.
În perioada martie – mai 2013, numitele B. D. V., Vigh- Juhos L., zisă L., ambele majore, au fost recrutate, îndemnate și sprijinite să practice prostituția de către inculpații F. S., B. C. S. și L. A., care au și tras direct sau indirect foloase din această activitate. Cu ocazia percheziției domiciliare, certificatul de naștere și un card bancar aparținând numitei Vigh-Juhos L. au fost găsite în dulapul folosit de inculpatul B. C. S..
În cursul lunii aprilie 2013, inculpata F. S. a reluat legăturile cu inculpata Ș. I., zisă „C.”, practicând împreună prostituția în apartamentul închiriat de învinuitul L. A. unde acesta și locuia cu familia. Aflând că partea vătămată C. I. D. intenționa să formuleze plângere la poliție, la data de 22 aprilie 2013 inculpata Ș. I. și inculpatul B. C. S. au agresat-o pe aceasta, lovind-o cu pumnii și picioarele, în scopul de a o intimida, pentru a nu depune plângere penală. În urma agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni care necesită 4-5 zile de îngrijiri medicale. În data de 27 aprilie 2013 în timp ce se deplasa pe .-N., partea vătămată a fost observată de către inculpata Ș. I. și inculpata F. S.. Fiind îndemnată de aceasta, inculpata Ș. I. a lovit-o din nou pe partea vătămată. În noaptea de 27/28 aprilie 2013 aceasta a fost internată datorită leziunilor suferite.
Măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost prelungită succesiv prin încheierile penală nr. 54/C/11.06.2013 și 64/C/10.07.2013 ale Tribunalului Cluj.
Totodată, prin încheierea penală nr. 297/11.07.2013 a Tribunalului Cluj s-a admis cererea DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj privind înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea dispusă anterior față de inculpatul L. A. cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, în temeiul art. 139, 145 al. 3, 148 lit. a/1, b și f C.p.pen., acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de. 13 al. 1, al .2 și al.3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu art. 41 al. 2 V.C.pen., trafic de persoane, prev. de art. 12 al. 1, al .2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 V.C.pen. și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2 V.C.pen. cu art. 41 al. 2 V.C.pen.
În fapt, instanța a reținut că, în perioada 2010-2013, inculpatul L. A. împreună cu inculpații F. S. și B. C. S., le-a racolat, găzduit și transportat pe S. A. B., C. I. D., B. R. I., K. A. S., zisa O., M. P. L. - toate minore - în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Aceste tinere au fost plasate unor bărbați în vederea întreținerii de relații sexuale contracost, majoritatea sumelor astfel obținute revenind inculpatei. Clienții au fost racolați prin anunțuri publicate de inculpații F. S. si B. C. S. pe internet și pe fluturași tipăriți, distribuiți în oraș. Inculpatul L. A. a beneficiat de sumele de bani obținute de către inculpata F. S. în urma infracțiunii de trafic de minori.
În cursul anului 2013, inculpata F. S. a închiriat imobilul din Cluj-N., ., . cu inculpatul L. A., în mod repetat, le-a transportat și găzduit pe tinerele racolate, plasându-le unor bărbați racolați prin intermediul anunțurilor. În perioada februarie-aprilie 2013, în mod repetat, inculpatul L. A. s-a deplasat în zona imobilului unde tinerele urmau să se întâlnească cu clienții, pentru a supraveghea zona, ținând legătura telefonic cu inculpata F. S. și a transportat clienți la și de la locație la domiciliu. În mod repetat, atunci când tinerele fugeau de la cei trei suspecți, aceștia le-au căutat pentru a le aduce înapoi.
Potrivit declarațiilor martorilor K. A. S. și M. L. rezultă că, în cursul lunii februarie 2013, inculpatul L. A. a transportat-o pe persoana vătămată K. A. S. la domiciliul ei în Cojocna. Pe drum, acesta i-a cerut să găsească și alte fete care ar accepta să practice prostituția sub supravegherea inculpatei F. S.. K. A. S. 1-a pus în legătură cu o tânără care nu a fost până în prezent identificată, iar inculpatul i-a propus acesteia să practice prostituția, a transportat-o în Cluj-N. și a predat-o inculpatei F. S., care a plasat-o ca prostituată. Martorul M. L. arată că, după înfățișare, tânăra racolată de inculpat, părea a fi minoră.
Cu privire la implicarea activă a inculpatului L. A. în activitățile de trafic de minori și persoane și proxenetism, dar și cu privire la comportamentul violent al acestuia, a dat declarații și martora L. E.. Aceasta a arătat că, pe parcursul anilor, inculpatul s-a implicat activ în exploatarea activității de prostituție a părților vătămate și a martorelor și chiar a intrat în conflict cu alte prostituate de la podul N. Astfel, în cursul lunii februarie 2013, martora L. E. a intrat în conflict cu inculpata F. S., reproșându-i acesteia că aduce alte tinere în zona respectivă și fiind prea multe, nu au suficienți clienți. În scurt timp de la aceste discuții, inculpatul L. A. a apărut în zonă cu autoturismul său, a lovit-o pe martoră în nas cu un obiect contondent, a întrebat-o ,,dacă nu încape de fetele minore" și a amenințat-o că îi va da foc cortului în care locuiește și câinilor pe care îi are. Martora i-a spus inculpatului că se va adresa poliției, iar acesta din nou a amenințat-o, spunându-i să nu îndrăznească. Acest incident este confirmat și de martorul cu identitate protejată "R. M.". De altfel, acest martor a și formulat cererea de a fi audiată sub o altă identitate, întrucât, îl cunoaște pe inculpat ca pe o persoană violentă, fiindu-i frică de acesta. Cu ocazia percheziției efectuate asupra autoturismului marca Dacia 1310, cu nr_, aparținând inculpatului L. A., acestuia i s-a cerut să pună la dispoziție bunurile, obiectele și înscrisurile care au legătură cu cauza ori pe care le deține în mod ilegal. Inculpatul a indicat organelor de cercetare penală o bâtă de baseball păstrată lângă scaunul șoferului și un briceag păstrat în torpedoul autoturismului, bunurile fiind puse la dispoziție de inculpat și ridicate. Ulterior, s-a procedat la efectuarea percheziției, fiind găsite și un levier de 50 cm în partea stângă de lângă scaunul șoferului și o sulă în sertarul portierei din stânga față, bunuri care nu au fost declarate de către inculpat.
Partea vătămată M. P. a arătat de asemenea că, datorită amenințărilor pe care inculpații L. A. și F. S. i le-au adus, îi este frică de ei. Datorită stării de temere, evaluarea psihologică a acestei părți vătămate s-a desfășurat cu o deosebită dificultate, așa cum rezultă din raportul psihologic întocmit la data de 20.06.2013. Amenințările asupra părții vătămate au avut un efect destul de puternic, determinând-o, atât să se prostitueze, cât și să treacă sub tăcere ceea ce i se întâmplă, raportat la cele mai importante persoane din viața sa.
S-a mai reținut că, împreună cu inculpații B. C. S. și F. S., le-a recrutat și îndemnat pe numitele: Ș. I., zisa ,,C.", Bile D. V., Vigh-Juhos L., zisa L., toate majore, să practice prostituția, înlesnindu-le această activitate prin recrutarea clienților în urma anunțurilor publicate pe internet și punerea la dispoziție a locațiilor în care se practica prostituția, trăgând foloase din această activitate.
De asemenea, inculpatul este cercetat pentru faptul că, în perioada 2010-2013, a obținut foloase de pe urma activității de prostituție practicată de inculpata F. S. și a sprijinit această activitate prin plasarea unor fluturași tipăriți cu anunțuri pentru racolarea clienților, prin transportarea clienților și a învinuitei în locațiile unde aceasta practica prostituția.
În același timp, s-a reținut că, în perioada 2003-2004, inculpații F. S. și L. A. au racolat-o pe partea vătămată B. D. L., în vârstă de 17 ani, au găzduit-o la domiciliul lor și, în mod repetat, au transportat-o în scopul exploatării prin practicarea prostituției. După ce partea vătămată a împlinit vârsta de 18 ani, cei doi au continuat să o exploateze, prin violență și amenințare. În mod repetat, partea vătămată B. D. L. a fugit de la cei doi, dar aceștia au căutat-o și, prin violență și amenințări au adus-o înapoi, obligând-o să continue practicarea prostituției în folosul lor.
În aceasta modalitate, cei doi suspecți au exploatat-o pe partea vătămată până în cursul anului 2011.
Totodată, s-a reținut că în cursul anului 2007, inculpata F. S. a racolat-o pe partea vătămată D. Gisella, la acea dată în vârstă de 15 ani și împreună cu inculpatul L. A. a găzduit-o și transportat-o în mod repetat în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Partea vătămată a fost exploatată de către cei doi suspecți timp de aproximativ 3 luni.
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 08.08.2013 s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpați sus-menționați, după cum urmează: inculpata F. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 V.C.pen., trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 V.C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 V.C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 V.C.pen., prostituție, prev. și ped. de art. 328 V.C.pen. și instigare la lovire, prev. de art. 25 V.C.pen. rap. la art. 180 alin. 1 V.C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a V.C.pen., inculpatul L. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 V.C.pen., trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 V.C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 V.C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 V.C.pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. și art. 33 lit. a V.C.pen.; inculpatul B. C.-S., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 V.C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 V.C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 V.C.pen. și lovire prev. de art. 180 alin. 2 V.C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a V.C.pen.
Conform art.3002 rap. la art.160b din V.C.pr.pen. din 1969 (respectiv art.362 C.pr.pen. rap. la art.208 alin.4 C.pr.pen.), măsura arestării preventive a fost verificată și menținută succesiv față de cei trei inculpați sus-menționați prin încheierile penale din datele de 13 august 2013, 8 octombrie 2013, 3 decembrie 2013, 20 ianuarie 2014, 11 martie 2014, 28 aprilie 2014, 18 iunie 2014, 6 august 2014 și 3 octombrie 2014 (încheieri rămase definitive prin respingerea recursurilor și respectiv a contestațiilor formulate de inculpați).
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispusă față de inculpații F. S., B. C.-S. și L. A., în conformitate cu dispozițiile art.362 C.pr.pen. rap. la art.208 alin.4 C.pr.pen., instanța a apreciat că luarea, prelungirea și apoi menținerea măsurii arestului preventiv s-a făcut în mod temeinic și cu respectarea cerințelor legale, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.143 V.C.pen. și art.148 lit. a1, b, e și f V.C.pr.pen., condiții (temeiuri) care subzistă și au corespondent și în legea nouă, respectiv în dispozițiile art.223 alin.1 lit.b, c și alin.2 C.pr.pen. (singurul temei de arestare care nu mai are corespondent în legea nouă fiind cel prevăzut de art.148 lit.a1 V.C.pr.pen., temei care îl privește doar pe inculpatul L. A. și care nu a mai fost reținut în sarcina acestuia).
Astfel, în primul rând, instanța a apreciat că există probe și indicii temeinice ale săvârșirii infracțiunilor ce au fost reținute în sarcina celor trei inculpați, fiind relevante sub acest aspect probele și mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei.
Concret, mijloacele de probă administrate până la acest moment susțin teza existenței unei suspiciuni rezonabile că inculpații sunt autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, fiind evidențiate legăturile infracționale ale acestora, activitatea de racolare, prin violențe și amenințare în unele situații, găzduire și transport a mai multor persoane minore, în scopul exploatării sexuale a acestora, pentru obținerea de foloase materiale de pe urma activității de prostituție a acestora și, totodată, cea de recrutare și ulterior de sprijinire a activității de prostituție desfășurată de persoane majore și faptul că au beneficiat de foloase materiale de pe urma acestei activități ilicite.
În acest sens, dincolo de plângerile și declarațiile părților vătămate și ale persoanelor vătămate audiate în calitate de martori, prezintă relevanță declarațiile martorilor, recunoașterile după planșe fotografice, procesele-verbale de investigații, datele privind situația școlară a minorei M. P.-L., documentele întocmite de Secția 7 Poliție cu ocazia depistării inculpaților în fața școlii părții vătămate, rapoartele psihologice, analiza listingurilor telefonice, procesele-verbale de identificare, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate, procesele-verbale de percheziție și chiar declarațiile inculpaților.
Instanța a apreciat că se poate reține existența unei suspiciuni rezonabile în sensul art.5 parag.1 lit.c din Convenția Europeană cu privire la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, fiind de reținut jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la Strasbourg, în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate.
Potrivit aceleiași jurisprudențe, rolul măsurii preventive este tocmai acela de a permite clarificarea, sau dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor rezonabile că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală (cauzele Murray și Brogan împ. Regatului Unit).
În egală măsură, aceste probe care conturează presupunerea rezonabilă că inculpații s-ar putea face vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcină au făcut deja obiectul analizei repetate a instanței învestite cu soluționarea cauzei și a instanței de control judiciar învestită cu soluționarea contestațiilor, iar probele administrate de la data ultimei verificări a legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv (la 03.10.2014) nu au adus elemente de natură a înlătura aceste indicii temeinice de vinovăție.
În al doilea rând, sub aspectul temeiurilor care justifică prevenția, în privința inculpaților F. S. și B. C.-S., s-a apreciat că subzistă și temeiul prevăzut de art.223 alin.1 lit.c C.pr.pen. referitor la împrejurările că inculpații exercită presiuni asupra persoanelor vătămate sau că încearcă o înțelegere frauduloasă cu acestea, deoarece din probele de la dosar rezultă că, după ce partea vătămată C. I. D. a fugit de la ei, inculpații au căutat-o și au amenințat-o pentru a se întoarce înapoi, ulterior aflând că partea vătămată C. I. D. ar intenționa să formuleze plângere penală, inculpatul B. C. S. a agresat-o împreună cu inculpata Ș. I., cauzându-i leziuni vindecabile în 4-5 zile de îngrijiri medicale. Ulterior, inculpata a însoțit-o pe Ș. I. și a instigat-o să o lovească din nou pe partea vătămată.
De asemenea, din declarațiile părților vătămate rezultă că în perioada în care au fost exploatate sexual, inculpata F. S. le-a spus că nu au nici o șansă să facă plângeri la poliție afirmând că ar avea protecție din partea unor clienți care ar fi polițiști sau procurori și care ar anunța-o dacă ele ar face plângere, astfel că și în opinia noastră aceste acțiuni constituie forme de presiune asupra părților vătămate, pentru a le determina să nu formuleze plângeri, să nu dea declarații, sens în care există temerea că lăsați în libertate cei doi inculpați și-ar continua activitățile de a determina părțile să-și schimbe declarațiile date în cauză pentru a zădărnici urmărirea penală.
Or, atâta timp cât apărarea clamează în continuare lipsa de vinovăție a inculpaților, apare cu evidență că inculpații sunt interesați în a obține declarații favorabile lor, existând riscul real de încercare de influențare a depozițiilor testimoniale sau a declarațiilor date de persoanele vătămate, cercetarea judecătorească fiind în continuare în curs de desfășurare.
În privința inculpatului L. A., subzistă temeiul prevăzut de art.223 alin.1 lit.b NCPP, în sensul că acesta încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, în mod direct și indirect, prin influențarea martorilor și a părților vătămate.
Astfel, partea vătămată K. A. S. a arătat că, după ce a plecat de la inculpați, a fost contactat în mod repetat de către aceștia, pentru a se întoarce înapoi motiv pentru care și-a schimbat numărul de telefon. După arestarea inculpaților F. S. și B. C.-S., partea vătămată a primit un mesaj pe facebook, prin care i s-a solicitat să-1 contacteze pe inculpatul L. A.. Partea vătămată 1-a contactat, iar acesta i-a reproșat că, din cauza ei au fost arestați cei doi inculpați, pentru că ar fi dat declarații împotriva lor. Partea vătămată a negat că ar fi dat declarații la dosar (la acel moment, aceasta nu fusese încă audiată) și s-a oferit să meargă la poliție pentru a clarifica situația. Inculpatul i-a cerut să nu meargă la poliție și a rugat-o să-1 mai contacteze din când în când. Ulterior, partea vătămată s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul, iar acesta din nou i-a reproșat că, din cauza ei și a altor fete, ceilalți doi inculpați au fost arestați.
Partea vătămată B. R.-E.-G. a arătat că, în data de 16.06.2013, a fost sunată de către inculpatul L. A., acesta a întrebat-o dacă a fost chemată la DIICOT sau la poliție ,,cu privire la ei". Inculpatul a întrebat-o ce a declarat, dacă a spus ceva despre inculpata F. S. și dacă a efectuat recunoașteri.
Martora C. I. a declarat că, auzind că inculpata F. S. a fost arestată, a sunat-o pe aceasta, dar având telefonul închis, 1-a sunat pe inculpatul L. A., întrebându-1 dacă este adevărat. Inculpatul i-a confirmat că inculpata a fost arestată și i-a cerut să se întâlnească cu el. Cei doi s-au întâlnit lângă localul ,,Casa Piraților", discutând aproximativ 10 minute, timp în care inculpatul i-a comunicat martorei că ceilalți doi inculpați au fost arestați, întrucât, I., A. și D. au depus plângere, i-a spus că sigur va fi chemată la poliție pentru a da declarații, sugerându-i să declare că partea vătămată B. R. I. era cea care o suna pe inculpată, cerându-i să o scoată la stradă.
Martorul M. L. a arătat că, la începutul lunii iunie 2013, a fost căutat la domiciliu de către inculpatul L. A. care, i-a relatat că, ceilalți doi inculpați au fost arestați, iar el a fost reținut pentru o durată de 24 de ore. Inculpatul i-a cerut numărul de telefon pentru a-1 mai contacta. Ulterior, 1-a apelat de 3-4 ori, însă martorul nu i-a răspuns.
Partea vătămată B. L.-D. a arătat că, după arestarea inculpaților F. și B., la sfârșitul lunii mai 2013, a fost sunată de martora P. E. I., cumnata inculpatului L. A., cu care acesta primise permisiunea de a lua legătura. Martora i-a comunicat părții vătămate că, i-a angajat un apărător inculpatului L. A. și i-a cerut că dacă va fi chemată să dea declarații, să nu spună nimic despre susnumit, să nu ,,îl înfunde" și să nu declare că acesta a transportat-o cu mașina.
În al treilea rând, în privința celor trei inculpați sus-menționați subzistă și temeiul de arestare prev. de art.223 alin.2 C.pr.pen., întrucât aceștia sunt judecați, printre altele, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și trafic de persoane, iar privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, această concluzie rezultând din natura și gravitatea deosebită a faptelor imputate, din condițiile concrete în care activitatea infracțională s-a desfășurat, ca o adevărată rețea de prostituție, asupra unor părți vătămate minore care au fost determinate, în unele situații prin amenințare și violențe fizice, să desfășoare această activitate de la o vârstă fragedă, din consecințele produse asupra dezvoltării ulterioare a minorelor, din numărul mare al persoanelor racolate și perioada mare de timp în care inculpații au acționat, toate acestea constituind împrejurări de natură a crea un impact deosebit în sens negativ asupra societății civile, precum și o stare de temere și nesiguranță, în situația în care persoane ce comit asemenea fapte antisociale, de o gravitate sporită, ar fi cercetați în stare de libertate.
În mod obișnuit, pericolul pentru ordinea publică a fost definit ca temerea că, odată pus în libertate, suspectul ar comite noi fapte penale ori ar declanșa reacții puternice în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat.
D. urmare, s-a apreciat că faptele pentru care inculpații sunt cercetați sunt de natură a tulbura grav ordinea juridică, deoarece aduc atingere unor valori sociale dintre cele mai importante, fiind încălcate grav drepturile unor persoane minore, cu scopul exploatării lor sexuale în vederea obținerii de foloase materiale, în contextul în care infracțiunile de acest gen au cunoscut o proliferare deosebită, confruntându-ne cu un adevărat fenomen infracțional, cu consecințe grave asupra dezvoltării ulterioare, fizice și psihice a victimelor.
Se constată astfel că în privința inculpaților au putut fi identificate două din cele patru riscuri acceptate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pentru a justifica detenția preventivă, respectiv riscul ca o dată lăsați în libertate inculpații să încerce să influențeze mersul procesului și riscul de a se tulbura ordinea publică. Pe cale de consecință, față de toate aceste considerente, instanța a apreciat că temeiurile de fapt și de drept ce au fost avute în vedere la luarea și menținerea măsurii preventive a arestului subzistă și în prezent (mai puțin cel prevăzut de art.148 lit.a1 V.C.pr.pen., care nu mai este prevăzut de Noul Cod de procedură penală), iar circumstanțele personale ale inculpaților, dintre care inculpatul L. A. este recidivist, și atitudinea lor după descoperirea faptelor, constituie în același timp argumente pentru menținerea măsurii arestului preventiv (neimpunându-se în prezent, față de nici unul dintre inculpați, înlocuirea acestei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate).
Referitor la susținerile apărătorilor inculpaților conform cărora, în speță, s-a depășit durata rezonabilă a măsurii arestării preventive, întrucât inculpații sunt arestați de mai mult de 1 an, acestea sunt neîntemeiate, fiind binecunoscut faptul că, potrivit jurisprudenței CEDO, la aprecierea caracterului rezonabil al duratei arestării preventive, se ia în considerare, în afară de gravitatea infracțiunilor comise și existența unor indicii serioase cu privire la vinovăția inculpatului, și alte criterii cum este cel al complexității cauzei sau al comportamentului acuzatului. Or, față de activitatea infracțională desfășurată de inculpați nu se poate nega complexitatea cauzei, necesitând administrarea unui număr mare de probe testimoniale, până în prezent instrumentarea cauzei efectuându-se cu ritmicitate, fără momente de repaus nejustificat, astfel că nu se poate reține o culpă a autorităților sub aspectul rezonabilității duratei detenției.
Față de cele menționate mai sus, în baza art.362 C.pr.pen. rap. la art.208 alin.4 C.pr.pen. instanța a menținut această măsură cu privire la toți cei trei inculpați sus-menționați, întrucât în cauză se mențin temeiurile care stat la baza luării măsurii arestării preventive, după cum s-a arătat anterior, temeiuri care impun privarea de libertate în continuare a inculpaților, pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei hotărâri au formulat contestații inculpații, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea contestației sale, inculpata F. S. a învederat faptul că se impune revocarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpată, având în vedere faptul că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza acestei măsuri și s-a depășit termenul rezonabil, definit de jurisprudența CEDO, inculpata fiind arestată de mai bine de un an, iar cercetarea judecătorească este aproape finalizată astfel că nu se mai justifică lipsirea de libertate a inculpatei.
În motivarea contestației sale, inculpatul L. A. a învederat faptul că se impune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură preventivă mai blândă, întrucât nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acesteia.
În motivarea contestației sale, inculpatul B. C. S. a învederat faptul că se impune cercetarea sa în libertate întrucât nu există probe din care să rezulte contribuția inculpatului la comiterea infracțiunii, la exploatarea părților vătămate în sensul practicării prostituției de către acestea.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de contestație formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Probele administrate până în prezent, cele care au stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților, prin rechizitoriul DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj, coroborate cu cele administrate în cursul cercetării judecătorești, această fază procesuală fiind aproape de finalizare, conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care sunt cercetați.
Este de menționat faptul că, inculpații sunt bănuiți de comiterea unor infracțiuni de un pericol social ridicat, trafic de minori și trafic de persoane, gravitatea acestui gen de infracțiuni se reflectă și din faptul că infracțiunea este enumerată de legiuitor printre cele descrise de art.223 C.p.p. pentru care se poate dispune luarea acestei măsuri.
Mai mult, instanța de fond, în considerentele hotărârii atacate, a prezentat pe scurt activitatea infracțională de care sunt bănuiți fiecare dintre inculpați, nefiind real faptul că nu ar exista probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că s-au comis infracțiuni și presupusa contribuție a fiecăruia dintre inculpați.
În ceea ce privește termenul rezonabil, este de menționat că în cauză a fost finalizată urmărirea penală, s-a demarat cercetarea judecătorească, aceasta la rândul său apropiindu-se de finalizare.
În aceste condiții, și raportat la dificultatea cauzei, la numărul mare de persoane care au trebuit a fi audiate, este evident că autoritățile naționale au arătat o diligență specială în conducerea procedurilor, neputându-li-se imputa nimic.
După cum se cunoaște, potrivit jurisprudenței CEDO, persistența unei suspiciuni rezonabile că persoana arestată a comis o infracțiune este o condiție sine qua non pentru legalitatea menținerii stării de detenție.
În plus, măsura preventivă este justificată și necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, această concluzie rezultând mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate acestora, raportat la întreaga activitate infracțională pretins a fi fost desfășurată de inculpați, dar și la faptul că existe probe potrivit cărora inculpații F. și B. au încercat să exercite presiuni asupra persoanelor vătămate sau să încheie înțelegeri frauduloase cu acestea iar inculpatul L. a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea martorilor și a părților vătămate, toate aceste aspecte fiind descrise pe larg în considerentele hotărârii atacate.
Așa fiind, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în baza art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b, art.206 C.pr.pen. va respinge ca nefondate contestațiile formulate.
În baza art.272 C.pr.pen. va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de câte 100 lei ( în total 300 lei), onorariu apărător din oficiu av. B. C., av.Bara S. și av.B. C., sumă ce se va plăti din FMJ.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. va obliga inculpații contestatori să plătească câte 300 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b, art.206 C.pr.pen. respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații F. S. (fiica lui M. și I., născută la data de 17.02.1975 în G., jud. Cluj, CNP_, B. C.-S., (fiul lui C. și S., născut la data de 31 august 1991 în G., jud. Cluj, CNP_) și L. A., (fiul lui I. și S., născut la data de 16.08.1977 în Cluj-N., jud. Cluj, CNP_), împotriva încheierii penale nr. 93/I/ 28 noiembrie 2014 a Tribunalului Cluj.
În baza art.272 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de câte 100 lei ( în total 300 lei), onorariu apărător din oficiu av. B. C., av.Bara S. și av.B. C., sumă ce se va plăti din FMJ.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă inculpații contestatori să plătească câte 300 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11 decembrie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. R. N. N.
red.MR/SMD
3 ex./15.12.2014
| ← Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 8/2014. Curtea... | Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi... → |
|---|
