Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 465/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 465/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 04-07-2014 în dosarul nr. 8264/327/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 465/P

Ședința publică de la 4 iulie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE E. C. M.

Judecător M. U.

Grefier I. C.

cu participarea Ministerului Public prin procuror D. I.

Pe rol judecarea apelurilor penale declarate de D.N.A.-Serviciul Teritorial C., și de inculpații S. L. – domiciliat în București, ., ., sect. 6 și M. V. L. – domiciliată în .. C., împotriva sentinței penale nr. 391/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr._, având ca obiect infracțiuni de corupție (Legea nr. 78/2000).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.06.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare la data de 4.07.2014, când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA,

Asupra apelului de față,

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr. 391/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:

”În baza art. 386 Noul Cod procedură penală în referire la art. 5 alin. 1 Noul Cod penal schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpatul S. L. din infracțiunea prevăzută de art. 25 Cod penal anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în referire la art. 290 Cod penal anterior și infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal anterior raportat la art. 20 Cod penal anterior în referire la art. 18^1 alin. 1 și 3 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal anterior în infracțiunea prevăzută de art. 47 Noul Cod penal raportat la art. 290 alin. 1 Cod penal anterior și infracțiunea prevăzută de art. 52 alin. 3 Noul Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Noul Cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Noul Cod penal.

În baza art. 47 Noul Cod penal raportat la art. 290 alin. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, condamnă pe inculpatul S. L., la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 52 alin. 3 Noul Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Noul Cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, condamnă pe inculpatul S. L. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în modalitatea participației improprii.

În baza art. 66 Noul Cod penal raportat la art. 18^1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) Noul Cod penal, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 38 alin. 1 Noul Cod penal raportat la art. 39 alin. 1 lit. b) Noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, contopește pedeapsa de 6 luni închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicate inculpatului S. L. prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 1 Noul Cod penal se aplică alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) Noul Cod penal, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. 1 Noul Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) Noul Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 81 alin. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale rezultante de 2 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 2 luni, stabilit potrivit art. 82 alin. 1 Cod penal anterior și care se va socoti de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, după trecerea căruia condamnatul va fi reabilitat de drept, în baza art. 86 Cod penal anterior, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune și nu s-a pronunțat revocarea suspendării executării pedepsei.

Suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale rezultante.

În baza art. 404 alin. 2 Noul Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra consecințelor săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 386 Noul Cod procedură penală în referire la art. 5 alin. 1 Noul Cod penal schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpata M. V. L. din infracțiunea prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 290 Cod penal anterior și infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal anterior raportat la art. 20 Cod penal anterior în referire la art. 18^1 alin. 1 și 3 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal anterior în infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal anterior și infracțiunea prevăzută de art. 52 alin. 3 Noul Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Noul Cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Noul Cod penal.

În baza art. 290 alin. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, condamnă pe inculpata M. V. L., la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 52 alin. 3 Noul Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Noul Cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, condamnă pe inculpata M. V. L., la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în modalitatea participației improprii.

În baza art. 66 Noul Cod penal raportat la art. 18^1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) Noul Cod penal, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 38 alin. 1 Noul Cod penal raportat la art. 39 alin. 1 lit. b) Noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, contopește pedeapsa de 3 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, aplicate inculpatei M. V. L. prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 1 lună închisoare, urmând ca inculpata să execute în final o pedeapsă rezultantă de 1 an și 5 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. 1 Noul Cod penal interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) Noul Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 81 alin. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale rezultante de 1 an și 5 luni închisoare aplicată inculpatei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 5 luni, stabilit potrivit art. 82 alin. 1 Cod penal anterior și care se va socoti de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, după trecerea căruia condamnata va fi reabilitată de drept, în baza art. 86 Cod penal anterior, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune și nu s-a pronunțat revocarea suspendării executării pedepsei.

Suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale rezultante.

În baza art. 404 alin. 2 Noul Cod procedură penală atrage atenția inculpatei asupra consecințelor săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.”

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 115/P/2012 / 04.11.2013 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - D. – Serviciul Teritorial C. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului S. L. pentru comiterea infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în scopul de a ascunde comiterea unei infracțiuni de corupție prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 290 Cod penal și participație improprie sub forma complicității la tentativa de obținere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și 3 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal, precum și a inculpatei M. V. L. pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în scopul de a ascunde comiterea unei infracțiuni de corupție prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 290 Cod penal și participație improprie sub forma complicității la tentativa de obținere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și 3 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.

Din conținutul actului de sesizare rezultă că prin nota de control nr. 7/160/30.05.2012, având ca obiect Proiectul C313M_ "Construire Piscină și Terasă Bar", finanțat prin Programul FEADR întocmită de Departamentul pentru Lupta Antifraudă la solicitarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, s-a efectuat o verificare ca urmare a constatării împrejurării conform căreia reprezentanții S.C. deltastil tatanir S.R.L. au atașat la cererea de finanțare din fonduri FEADR, în scopul îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și a obținerii finanțării, bilanțul contabil aferent anului 2009 care înregistra un profit net în valoare de 29.005 lei, în timp ce, conform bilanțului contabil prezentat echipei de control a Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Sud Est C., aceeași societate înregistra, în aceeași perioadă, o pierdere netă în valoare de 30.995 lei (fila 8, vol. 1 dosar urmărire penală).

Potrivit notei de control susmenționate, proiectul accesat de S.C. Deltastil Tatanir S.R.L. a fost finanțat prin Programul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) Măsura 313 – "Încurajarea activităților turistice" și își propunea construirea unei piscine cu terase și achiziționarea de bărci cu vâsle pentru pescuit (fila 9, vol. 1 dosar urmărire penală).

Măsura 313 "Încurajarea activităților turistice" se încadrează în Axa III – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale și are ca obiectiv general, dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

Finanțarea Măsurii 313 se realizează din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), instrument creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea politicii agricole comune. Funcționarea acestui fond este reglementată, în principal, prin două norme comunitare, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei din 15 septembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Fondurile europene pentru agricultură pot fi accesate pe baza documentului de programare, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3831 din 16.07.2008, de aprobare a programului de dezvoltare rurală a României pentru perioada de programare 2007 – 2013.

În cadrul S.C. deltastil tatanir S.R.L., structura acționariatului este repartizată în proporție de 82% inculpatului S. L., 18% numitului P. R. I. iar în funcția de administrator a fost numită S. I., mama inculpatului S. L., care deținea și calitatea de responsabil legal al proiectului (fila 9, vol. 1 dosar urmărire penală).

Prin procura specială de administrare autentificată sub nr. 254/21.04.2010 de B.N.P. Ivanca Riba, administratorul firmei, numita S. I., l-a împuternicit pe numitul O. V. să îndeplinească toate formalitățile necesare funcționării în bune condiții a societății comerciale menționate (fila 44-45 vol. 1 dosar urmărire penală).

În acest context, la data de 30.07.2010, numitul O. V. a depus la Oficiul Județean de Plăți pentru dezvoltare Rurală și Pescuit Tulcea, cererea de finanțare nr. F31M_ însoțită de toate documentele necesare, printre care și bilanțul contabil prescurtat la data de 31.12.2009 al S.C. Deltastil Tatanir S.R.L., pentru anul 2009 (fila 26-36, vol. 1 dosar urmărire penală) în care era evidențiat un profit în valoare de 29.005 lei.

La data de 20.06.2011, a fost încheiat contractul de finanțare nr. C313M_ (fila 16-22, vol. 1 dosar urmărire penală) între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitate de autoritate contractantă, și S.C. Deltastil Tatanir S.R.L., în calitate de beneficiar, pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil, beneficiarul fiind reprezentat de către numitul O. V..

Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 840.510 lei (echivalentul a 201.079 Euro), din care autoritatea contractantă se angaja să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 420.253 lei (echivalentul a 100.539 Euro).

Beneficiarul S.C. Deltastil Tatanir S.R.L. a anexat la cererea de finanțare următoarele documente: bilanțul prescurtat la data de 31.12.2009 care menționa un profit net în valoare de 29.005 lei, document semnat de inculpata M. V. L. în calitate de contabil, de numitul O. V. împuternicit al reprezentantului legal și de inculpatul S. L. în calitate de asociat majoritar al firmei (fila 26-36, vol. 1 dosar urmărire penală); declarația pe propria răspundere a solicitantului din data de 26.07.2010, semnată de numitul O. V. în care se menționa că toate informațiile din cererea de finanțare și documentele anexate sunt corecte și că beneficiarul întrunește condițiile de eligibilitate prevăzute în fișa măsurii din Ghidul solicitantului (fila 23-24, vol. 1 dosar urmărire penală); anexa 4.1. – Declarația privind încadrarea întreprinderii în categoria microîntreprinderi din data de 26.07.2010 (fila 37, vol. 1 dosar urmărire penală), semnată de numitul O. V. care menționa o cifră de afaceri inexactă, respectiv 125.000 lei în loc de 64.874 lei; anexa 4.3. – Declarație pe propria răspundere cu privire la neîncadrarea în categorii firme în dificultate din data de 28.07.2010, semnată de numitul O. V. care la secțiunea 3 "Date economico – financiare ale solicitantului" menționa, pentru perioada anului 2009, date inexacte în ceea ce privește o parte din indicatorii economici, respectiv creanțe 48.506 lei în loc de 43.907 lei, datorii curente sub un an 35.984 lei în loc de 40.101 lei, cifra de afaceri 124.874 lei în loc de 64.878 lei, total venituri 169.856 lei în loc de 109.841 lei, rezultatul brut al bilanțului financiar profit 32.642 lei în loc de pierdere de 27.358 lei, rezultatul net al exercițiului financiar profit de 29.005 lei în loc de pierdere 1.995 lei (fila 38-41, vol. 1 dosar urmărire penală); anexa 1.8. – Declarație pe propria răspundere cu privire la respectarea regulii cuantumului ajutoarelor de stat din data de 28.07.2010, semnată de numitul O. V. care menționa, printre altele, o cifră afaceri inexactă 124.874 lei în loc de 64.878 lei, conform ultimului bilanț contabil anual aprobat, precum și declarația pe propria răspundere că informațiile furnizate în cererea susmenționată sunt corecte și complete (fila 42-43 vol. 1 dosar urmărire penală).

În nota de control a Departamentului pentru Luptă Antifraudă se arată că Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Sud Est C. a evaluat cererea de finanțare pe baza documentelor depuse de beneficiar care conțineau date inexacte pentru anul 2009, concluzionând, în considerarea acestor date eronate, că proiectul respectă criteriile de eligibilitate de ordin financiar și că îndeplinește obiectivul de creștere a viabilității economice, aspect care rezultă din Fișa de verificare a criteriilor de eligibilitate E 3.1. (fila 78, vol. 2 dosar urmărire penală).

Prin adresa nr. 7/160/14.03.2012, Departamentul pentru Luptă Antifraudă a solicitat Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea situația financiară depusă de S.C. Deltastil Tatanir S.R.L. pentru exercițiul financiar al anului 2009.

Prin adresa nr._/14.03.2012, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea (fila 64-93, vol. 1 dosar urmărire penală) a transmis bilanțul prescurtat la data de 31.12.2009 depus de către S.C. Deltastil Tatanir S.R.L. din care rezultă că societatea a înregistrat în anul 2009 o pierdere netă în valoare de 30.995 lei, documentul fiind semnat de inculpații S. L. și M. V. L..

La data de 16.02.2012, numita S. I., administrator al S.C. Deltastil Tatanir S.R.L., a solicitat rezilierea contractului de finanțare invocând motive de natură economică dar și starea sa precară de sănătate (fila 47, vol. 1 dosar urmărire penală), cererea fiind înregistrată la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit la data de 20.02.2012.

Data solicitării rezilierii contractului susmenționat coincide cu cea a cererii Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit nr. 3749/16.02.2012 adresată Departamentului pentru Luptă Antifraudă, referitoare la efectuarea de verificări privind suspiciunea de fraudă în cadrul proiectului care face obiectul prezentului dosar (fila 48, vol. 1 dosar urmărire penală).

În urma solicitării reprezentantului legal al S.C. Deltastil Tatanir S.R.L., contractul de finanțare a încetat în conformitate cu acordul părților.

Pe parcursul cercetării judecătorești, s-a procedat la audierea inculpaților S. L. și M. V. L..

Inculpata M. V. L., acesta a declarat că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Inculpatul S. L. a negat orice implicare în legătură cu faptele reținute în sarcina sa, declarând în fața instanței de judecată că nu s-a ocupat personal de accesarea fondurilor europene în vederea demarării proiectului de investiții, că nu știa despre înregistrarea vreunei pierderi de către societate și, de asemenea, că nu are cunoștință despre documentele contabile depuse în susținerea cererii de finanțare.

În primăvara anului 2010, martorul O. V. l-a contactat pe inculpatul S. L., acționar majoritar al S.C. Deltastil Tatanir S.R.L. în vederea unei colaborări în cadrul pensiunii turistice pe care firma susmenționată o administra în localitatea Tatanir, județul Tulcea, situată pe brațul C. al Dunării.

Martorul a declarat în cursul urmării penale faptul că la întâlnirea pe care a avut-o cu inculpatul, acesta i-a spus că are nevoie de o persoană care să reprezinte o interfață între el și activitatea pensiunii, să țină legătura cu potențialii clienți și să coordoneze administrarea pensiunii (fila 99-102, vol. 1 dosar urmărire penală).

Tot cu prilejul aceleiași întâlniri, martorul a aflat că S.C. Deltastil Tatanir S.R.L. era administrată de mama inculpatului S. L., numita S. I., o persoană în vârstă de aproximativ 80 de ani, care nu se mai putea ocupa la acel moment de activitatea curentă a societății, acesta fiind motivul pentru care inculpatul dorea angajarea unei alte persoane.

În consecință, martorul O. V. a fost împuternicit de administratorul S. I. prin procura specială de administrare autentificată sub nr. 254/21.04.2010 de B.N.P. Ivanca Riba (fila 44-45, vol. 1 dosar urmărire penală), conferindu-i-se cele mai largi împuterniciri în scopul executării mandatului, respectiv îndeplinirea tuturor formalităților necesare pentru funcționarea în bune condiții a S.C. Deltastil Tatanir S.R.L..

Tot din declarația martorului reiese că în anul 2010 inculpatul S. L. a luat inițiativa accesării unui proiect cu fonduri europene care avea ca obiect construirea unei piscine și a unei terase bar în perimetrul pensiunii solicitându-i, în acest sens, sprijinul.

Inculpatul S. L. a angajat o firmă de consultanță pentru a se ocupa de pregătirea dosarului pentru accesarea proiectului, S.C. M. Infocons S.R.L. Tulcea (fila 389, vol. 2 dosar urmărire penală), atribuțiile martorului O. V. fiind limitate la obținerea și furnizarea către firma de consultanță a avizelor și a altor documente necesare întocmirii dosarului.

Martorul a mai arătat că, după ce dosarul atașat cererii de finanțare a fost finalizat de firma de consultanță, în calitatea sa împuternicit al S.C. deltastil tatanir S.R.L., a fost invitat la sediul acesteia unde i s-a solicitat să semneze toate documentele, întrucât în ziua următoare expira termenul de depunere a cererii. Această procedură nu i-a oferit posibilitatea de a verifica corectitudinea documentației respective, semnând, în mod formal, în partea de jos a fiecărei file.

Cu privire la documentele financiar-contabile depuse la dosarul de finanțare, martorul a arătat că responsabilitatea întocmirii lor îi aparținea contabilei S.C. Deltastil Tatanir S.R.L., respectiv inculpatei M. V. L., care ținea evidența contabilă și facea raportările către A.N.A.F., astfel că verificarea exactității întocmirii bilanțului nu intra în atribuțiile sale.

La data de 26.07.2010, împreună cu consultantul de specialitate, martorul O. V. a depus dosarul de finanțare la Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Sud C. – Biroul Tulcea, contractul de finanțare fiind semnat la data de 20.06.2011 de către el, în calitate de reprezentant al beneficiarului.

Martorul a mai declarat că a încetat colaborarea cu S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. la finalul lunii octombrie 2011 iar în vara anului 2012 a aflat de la vărul inculpatului S. L. că acesta din urmă a renunțat la finanțarea respectivă din fondurile comunitare.

Din declarația inculpatei M. V. L. rezultă că din luna aprilie sau mai 2009, a fost angajată la S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L., în baza unui contract pe perioadă determinată cu timp parțial, respectiv 2 ore pe zi. Societatea avea doi asociați, unul fiind inculpatul S. L., iar administrator era mama acestuia, numita S. I., o persoană în vârstă de aproximativ 80 de ani care nu se ocupa în fapt de activitatea firmei (fila 109-113, vol. 1 dosar urmărire penală).

A mai declarat inculpata că S. L. locuia în Olanda și venea în Romania de aproximativ trei ori pe an, motiv pentru care activitatea de administrare a S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. era transmisă unei persoane alese de inculpat. Persoana cu putere de decizie în S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. a rămas însă inculpatul S. L., dispozițiile acestuia fiind aduse la îndeplinire de către mandatar, dar și de către ea, în ceea ce privește activitatea de contabilitate a firmei.

Legătura dintre mandatar și inculpata M. V. L., pe de o parte și inculpatul S. L., pe de altă parte, se ținea prin intermediul telefonului sau a mesajelor electronice prin internet.

A arătat inculpata M. V. L. că numitul O. V., în calitate de mandatar al administratorului S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L., îi preda o dată pe lună, direct sau prin interpuși, documentele de contabilitate primară emise de pensiune, respectiv chitanțe și facturi.

La începutul anului 2010, inculpatul S. L. i-a comunicat intenția sa de a construi în cadrul pensiunii din localitatea Tatanir, o piscină și o terasă cu bar în scopul a spori atractivitatea complexului, pentru finanțarea proiectului urmând a fi accesate fonduri europene.

Cu privire la situația financiar-contabilă a S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L., inculpata a declarat că, în calitatea sa de contabil al firmei încheia și depunea la A.N.A.F. bilanțul contabil al societății comerciale care, de la înființare înregistrase pierderi în fiecare an, aspect care se reflecta în bilanțul contabil anual și care era cunoscut de către inculpatul S. L. chiar de la ea, căci îi comunica principalele cifre din bilanț.

S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. a înregistrat pierderi și în anul 2009, motiv pentru care inculpata M. V. L. a întocmit și depus la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea contul de profit și pierdere la data de 31.12.2009, ce înregistra o pierdere în valoare de 30.995 lei. Pe acest document există și semnătura inculpatului S. L., la rubrica administrator.

Inculpata a mai declarat în cursul urmăririi penale că, în vara anului 2010, inculpatul S. L. i-a solicitat să întocmească un cont de profit și pierderi pentru anul 2009 din care să rezulte, contrar adevărului, că S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. a înregistrat profit în anul respectiv, motivația oferită fiind aceea că, numai astfel, firma ar putea obține finanțare din fondurile europene pentru proiectul care face obiectul prezentului dosar.

A susținut inculpata că i-a explicat lui S. L. că nu poate întocmi un astfel de document care nu reflectă realitatea, însă acesta a insistat întocmirea respectivului document. Inculpata M. V. L. a cedat în cele din urmă insistențelor inculpatului S. L., acceptând să întocmească documentul în fals, în acest sens, mărind artificial veniturile pentru a putea rezulta un profit de 29.005 lei.

Documentul respectiv a fost semnat de către inculpatul S. L. la rubrica administrator, fiindu-i înmânat acestuia din urmă spre a fi depus la autoritatea contractantă pentru finanțare.

Ulterior, în completare, inculpata M. V. L. a mai declarat tot în cursul urmăririi penale că inculpatul S. L. i-a spus că, în situația în care trebuie să depună la organele fiscale documentele contabile ale firmei, să semneze pentru el la rubrica administrator întrucât nu se putea deplasa din Olanda în România de fiecare dată când era necesar, și anume la întocmirea raportărilor financiar-contabile lunare, trimestriale și anuale.

În cursul urmăririi penale inculpatul S. L. a declarat că mama sa, S. I., a devenit administrator al S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. din anul 2010, însă aceasta s-a ocupat efectiv de administrarea firmei pentru o perioadă de doar câteva luni ca urmare a problemelor de sănătate pe care le-a avut, motiv pentru care și-a delegat atribuțiile de administrator către alte persoane, printre care și numitului O. V. (fila 120-123, vol. 1 dosar urmărire penală).

A mai declarat inculpatul că atribuțiile lui O. V. vizau exploatarea pensiunii turistice a S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L, îndeplinirea tuturor activităților curente ale acesteia precum întocmirea de facturi, chitanțe, precum și predarea documentelor de evidență fiscală primară către contabila firmei, inculpata M. V. L., angajată din anul 2009.

Totodată, inculpatul a precizat că își petrecea o mare parte din timp în străinătate, lucrând în Olanda, motiv pentru care nu se putea ocupa de activitățile curente ale firmei, menționând că pe el îl interesau obiectivele importante ale firmei, direcția de dezvoltare a acesteia, implicându-se în găsirea administratorului și, ulterior, a persoanelor împuternicite de către administratorul statutar S. I..

Pe direcțiile prioritare ale societății comerciale, ținea legătura cu persoanele împuternicite ale firmei, însă nu ar fi ținut legătura în mod constant cu contabila pentru a i se comunica situația financiară a acesteia.

A arătat inculpatul că știa că firma înregistra profit, ajungând personal la această concluzie, câtă vreme veniturile din exploatarea pensiunii erau mai mari decât cheltuielile efective cu aceasta, impozitele și salariilor angajaților.

Tot inculpatul S. L. a declarat în cursul urmăririi penale că a întrebat-o pe inculpata M. V. L. dacă îi poate furniza documentele contabile necesare depunerii proiectului, însă a negat faptul că ar fi exercitat presiuni asupra acesteia pentru a-i furniza documente care să fie în contradicție cu realitatea financiar-contabilă a societății.

Inculpatul S. L. a mai arătat că nu a semnat bugetul de profit și pierdere la data de 31.12.2009 depus la dosarul de obținere a finanțării comunitare, aceeași fiind și situația documentului similar care poartă ștampila Oficiului Registrului Comerțului de lângă Tribunalul Tulcea, aspect ce se coroborează cu declarația inculpatei M. V. L., potrivit căreia acestea au fost semnate de ea, însă la solicitarea expresă și cu știința inculpatului S. L., având în vedere imposibilitatea obiectivă a acestuia de a se deplasa din Olanda.

Din declarația martorei R. D., reprezentant în perioada 27.02._10 al S.C. M. INFOCONS S.R.L. Tulcea (firma de consultanță care a oferit sprijin S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. în realizarea proiectului), rezultă că în luna februarie 2010, a fost contactată de inculpatul S. L. cu care a discutat telefonic, întrucât acesta se afla în Olanda, împrejurare în care i s-a adus la cunoștință că intenționează să construiască o piscină la un complex turistic pe care firma sa îl administra.

Acesta i-a solicitat martorei ajutorul pentru întocmirea dosarului de accesare a fondurilor europene.

Martora a declarat că inculpatul S. L. i-a comunicat că S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L., va fi reprezentată în fapt de O. V. care deținea o procură de reprezentare acordată de administratorul statuar al firmei, S. I. (fila 143-145, vol. 1 dosar urmărire penală).

La dosarul pe care l-a întocmit pentru cererea de finanțare a depus studiul de fezabilitate întocmit de S.C. ARHITECTURE LINE S.R.L. Tulcea, firmă cu care inculpatul S. L. îi spusese să colaboreze, documentele de proprietate asupra terenului, bilanțul contabil cu un an înaintea formulării cererii de finanțare, precum și alte documente, toate acestea fiindu-i furnizate de O. V. care le-a și semnat.

Martora a mai declarat că în luna decembrie 2010 ori ianuarie 2011, rezentantul S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L., O. V., a semnat contractul de finanțare iar în toamna anului 2011 a fost apelată telefonic de S. L. care i-a comunicat că renunță la proiectul respectiv.

Din declarația martorului R. F., reprezentant al S.C. ARHITECTURE LINE S.R.L. rezultă că în anul 2010 a fost contactat de O. V., în calitate de reprezentant al S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L., care dorea să acceseze un proiect cu finanțare europeană pentru construcția unei terase cu piscină și bar la o pensiune din Delta Dunării.

Acesta a afirmat că patronul societății în cauză este S. L. (fila 132, vol. 1 dosar urmărire penală).

Coroborând toate declarațiile mai sus enunțate, rezultă cu certitudine că inculpatul S. L., acționarul majoritar al S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. conducea în fapt activitatea societății comerciale prin intermediul angajaților săi, O. V. și inculpata M. V. L., care erau în situația de simplii executanți ai dispozițiilor acestuia.

Aceeași situație s-a evidențiat și în ceea ce privește decizia și, ulterior, punerea în aplicare a hotărârii de a accesa fonduri comunitare pentru S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. în cadrul Proiectului FEADR – C313M_ "Construire Piscină și Terasă Bar", inculpatul S. L. fiind cel a luat decizia respectivă și i-a delegat pe ceilalți să realizeze documentația necesară.

De asemenea, inculpatul S. L. este cel care a ales firma de consultanță și pe cea care a realizat proiectul tehnic.

În acest context, cunoscând de la inculpata M. V. L. că S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L. înregistrase pierderi în anul 2009, i-a impus acesteia întocmirea și depunerea la autoritatea contractantă, prin intermediul lui O. V., a unui bilanț contabil fals, care să acrediteze ideea că firma înregistrase profit și nu pierderi în perioada relevantă pentru accesarea finanțării europene.

Instanța nu poate primi susținerile inculpatului S. L. potrivit cărora nu i-a cerut inculpatei M. V. L. să falsifice bilanțul pe anul 2009, câtă vreme aceasta din urmă nu putea și nu avea niciun interes să ia hotărârea respectivă pe cont propriu, în calitatea sa de simplu angajat al S.C. DELTASTIL TATANIR S.R.L..

De reținut este și faptul că rămânerea în faza de tentativă a infracțiunii împotriva bugetului Comunităților Europene este extrinsecă voinței inculpaților, datorându-se verificărilor realizate de autoritatea contractantă, ulterior încheierii contractului de finanțare dar anterior efectuării plăților, care au relevat existența documentelor false privind situația financiară a beneficiarului. Abia după această descoperire, forțat de împrejurări, inculpatul S. L. a solicitat rezilierea contractului de finanțare.

Instanța constată că din momentul săvârșirii faptei și până la soluționarea cauzei, au intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal precum și Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Totodată, a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală iar potrivit art. 7 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cauzele aflate în curs de judecată în primă instanță în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competența aceleiași instanțe, judecata urmând a se desfășura potrivit legii noi.

Conform art. 79 pct. 10 și art. 247 din Legea nr. 187/2012, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, articolul 17 din Legea nr. 78/2000 s-a abrogat.

Cu toate acestea, nu ne aflăm în situația unei dezincriminări, aprecierea făcându-se in concreto, în sensul că se poate vorbi de o dezincriminare numai atunci când, în raport de legea nouă, fapta concretă comisă de inculpat nu mai atrage răspunderea penală. Din contra, nu va exista o dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai găsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de o altă normă din Codul penal sau din legislația specială sau este acoperit de o incriminare generală existentă.

Potrivit art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, anterior abrogării, sunt în legătură directă cu infracțiunile de corupție, cu infracțiunile asimilate acestora sau cu infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene falsul și uzul de fals săvârșite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a sau săvârșite în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracțiune.

Infracțiunile de falsuri în înscrisuri au fost și sunt incriminate în Codul penal, urmând să atragă răspunderea penală.

Cât privește trimiterea art. 18^1 alin. 3 din Legea nr. 78/200 la noțiunea de consecințe deosebit de grave, este de menționat faptul că art. 183 Noul Cod penal încadrează în această categorie orice pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei, aspect care nu se mai verifică în cauză.

Potrivit art. 5 alin. 1 Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. Acest text reia fără modificări dispozițiile art. 13 alin. 1 Cod penal anterior, regimul aplicabil în acestă materie rămânând același.

În cazul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată se constată că, sub aspectul pedepsei principale, este mai favorabil art. 290 Cod penal anterior (3 luni-2 ani sau amendă), întrucât prevede un minim și un maxim aplicabile mai mici. Cum pedeapsa se va orienta spre minim, iar acesta în legea veche este mai mic, evident Codul penal anterior va fi lege mai favorabilă.

Și art. 18^1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 a suferit modificări sub aspectul pedepsei principale, atât minimul aplicabil, cât și maximul aplicabil, fiind reduse prin legea nouă (2-7 ani) care se identifică ca lege mai favorabilă.

Art. 18^1 alin. l din Legea nr. 78/2000 incriminează activitățile ilegale referitoare la modalitatea de accesare a fondurilor externe, sub următoarea definiție: "folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei".

Din redactarea textului de incriminare se observă că infracțiunea prevăzută la art. 18^1 alin. 1 este prin natura sa o infracțiune de uz de fals specifică domeniului infracțional analizat, care are ca rezultat obținerea ilegală a unor avantaje financiare de către o persoană fizică sau juridică în detrimentul bugetelor comunitare. Acest uz de fals este în mod evident o infracțiune subsecventă unor infracțiuni de fals în înscrisuri oficiale sau sub semnătură privată, utilizate tocmai în scopul de a fi obținute fonduri externe în condiții de nelegalitate.

Obiectul material al infracțiunii este constituit din fondurile alocate de la bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei și care au fost obținute pe nedrept de către un beneficiar care a recurs la activități de inducere în eroare prin utilizarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.

Cât privește latura obiectivă, modalitățile normative de comitere a infracțiunii împotriva intereselor financiare ale U.E. sunt reprezentate prin două acțiuni distincte, constând în folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.

Acțiunile de folosire sau prezentare care constituie elementul material al laturii obiective presupun utilizarea sau folosirea efectivă a unor înscrisuri sau declarații, în cadrul procedurilor de accesare a fondurilor alocate de U.E., al căror conținut să fie nereal prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare ori mistificate prin alterarea lor în orice mod. De asemenea, textul de lege incriminează și situația utilizării unor documente sau declarații cu un conținut inexact sau incomplet care, în contextul dat, generează același rezultat fraudulos de obținere pe nedrept de fonduri externe.

Pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii, este necesară producerea unui rezultat material, constând în obținerea, pe nedrept, de fonduri de la bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor iar infracțiunea prevăzută de art. 18^1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 se consumă prin obținerea efectivă a acestora, în baza documentelor false sau inexacte utilizate.

Între elementul material al laturii obiective, reprezentat prin acțiunile de folosire sau prezentare de documente, declarații cu un conținut fals, inexact sau incomplet și rezultatul socialmente periculos, obținerea pe nedrept de fonduri, trebuie să existe o legătură de cauzalitate care conturează consumarea infracțiunii atât în plan material cât și subiectiv.

Potrivit art. 18^4 din același act normativ, tentativa infracțiunii prevăzute la art. 18^1 alin. 1 se pedepsește.

Conform art. 47 Noul Cod penal instigator este persoana care, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală. Datorită conținutului psihic al instigării, instigatorul este denumit și autor moral al infracțiunii, ca unul care face să se nască și să se realizeze latura subiectivă a infracțiunii.

Potrivit art. 52 alin. 3 Noul Cod penal, determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune.

În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile cu privire la concursul de infracțiuni se reține modificarea tratamentului sancționator prevăzut de noua lege care instituie obligativitatea aplicării la pedeapsa de bază a unui spor egal cu 1/3 din suma celorlalte pedepse, în cazul închisorii, respectiv al amenzii.

Instanța apreciază că principul legii penale mai favorabile trebuie aplicat atât cu ocazia stabilirii pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte, cât și cu prilejul aplicării pedepsei rezultante pentru concurs, în sensul că se va stabili pedeapsa pentru fiecare infracțiune concurentă în baza acestui principiu, apoi se va aplica pedeapsa pentru concurs pe temeiul aceluiași principiu, respectându-se în acest mod mecanismul de determinare a pedepsei rezultante pentru concursul de infracțiuni. Concluzionând, cu privire la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni se va aplica legea penală mai favorabilă independent de legea determinată ca fiind mai favorabilă în raport de fiecare dintre infracțiunile concurente.

Astfel, se apreciază că legea penală mai favorabilă este legea nouă întrucât, deși obligatoriu, sporul este limitat la 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, iar în cauză acesta se impune, având în vedere perseverența infracțională a inculpaților.

Față de aceste aspecte, s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru ambii inculpați.

Vinovăția inculpaților a fost probată cu următoarele mijloace de probă: înscrisuri, declarații de martori, coroborate cu declarațiile inculpaților date în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată.

La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Noul Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru fiecare infracțiune în parte de legea penală reținută ca fiind mai favorabilă, dispozițiile art. 49 Noul Cod penal cu referire la pedeapsa în cazul participanților – în cazul inculpatului S. L., dispozițiile art. 52 alin. 3 Noul Cod penal cu referire la pedeapsa în cazul participației improprii, prevederile art. 33 Noul Cod penal cu referire la pedepsirea tentativei.

S-a reținut în beneficiul inculpatei M. V. L. circumstanța atenuantă legală a recunoașterii în totalitate a faptelor comise, dându-se eficiență art. 396 alin. 10 Noul Cod procedură penală.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile în cazul modalităților de individualizare a executării pedepsei, instanța a avut de comparat dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată din reglementarea anterioară și cele privitoare la amânarea aplicării pedepsei. S-a apreciat că legea veche este mai favorabilă prin prisma condițiilor de acordare, singurul element prin prisma căruia ar fi mai favorabilă reglementarea nouă fiind durata termenului de încercare, insuficient însă a califica legea nouă ca fiind mai favorabilă. În plus, potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Cod penal, măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal anterior se menține și după . Noului Cod penal, prin urmare, legiuitorul prezumând că vechea modalitate de individualizare este mai favorabilă, nefiind necesară modificarea acesteia ca efect al intrării în vigoare a dispozițiilor privind amânarea. De asemenea, art. 16 alin. 2 din același act normativ prevede că pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 Noul Cod penal, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere. Deși textul de referă la suspendarea sub supraveghere, principiul instituit, prevalența conținutului față de durata termenului de încercare se aplică și situației analizate.

Împotriva susmenționatei sentințe au formulat apel Parchetului de pe lângă ÎCCJ - D. – Serviciul Teritorial C. și inculpații S. L. și M. V. L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivele fiind evidențiate pe larg în cererile scrise și în practicaua prezentei decizii, astfel încât facem trimitere la acestea.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.417 alin.2 cod procedură penală, Curtea constată:

Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt, în acord cu materialul probator administrat în cauză, reținând în mod corect vinovăția celor doi inculpați în comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Reținem că, în cadrul S.C. Deltastil Tatanir S.R.L., structura acționariatului este repartizată în proporție de 82% inculpatului S. L., 18% numitului P. R. I..

Totodată, evidențiem că funcția de administrator a fost deținută de numita S. I., mama inculpatului S. L..

Funcția de contabil era ocupată de inculpata M. V. L., din anul 2009.

Numirea administratorului societății și a împuternicitului administratorului societății s-a realizat din inițiativa și cu știința inculpatului S. L..

Astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului S. L., acesta a avut inițiativa de a accesa fonduri europene prin Programul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) Măsura 313 – "Încurajarea activităților turistice" pentru construirea unei piscine cu terase și achiziționarea de bărci cu vâsle pentru pescuit.

În vederea realizării acestui proiect, inculpatul S. L., astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului și ale martorului O. V., l-a rugat pe martor să se ocupe de demersurile legale, respectiv de a se deplasa la sediul diferitelor instituții care urmau să furnizeze avize și alte documente necesare și pe care să le remită unei firme de consultanță și a uneia de arhitectură care urmau să se ocupe de proiect.

Reținem că, pentru accesarea fondurilor europene pentru proiectul "Construire Piscină și Terasă Bar", inculpatul S. L. a angajat o firmă de consultanță și o firmă de arhitectură, cu mențiunea că, firma de consultanță a primit documentele necesare de la contabilitate, respectiv de la inculpata M. V. L., de la firma de arhitectură și de la celelalte instituții ale statului implicate, numai acestea din urmă fiind furnizate de către martorul O. V..

Este esențial de reținut că inculpatul S. L. avea cunoștință de toate condițiile pe care trebuia să le îndeplinească societatea pentru a accesa fonduri europene, acest aspect rezultând din toate demersurile pe care le-a efectuat pentru inițierea proiectului și angajarea unor firme specializate, fiind cert că avea cunoștință și de faptul că, societatea nu putea accesa fonduri europene dacă înregistra pierderi.

Relevant este și faptul că, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, inculpatul a ținut permanent legătura cu persoanele angajate în derularea proiectului.

În acest context, la data de 30.07.2010, martorul O. V. a depus la Oficiul Județean de Plăți pentru dezvoltare Rurală și Pescuit Tulcea, cererea de finanțare nr. F31M_ însoțită de toate documentele necesare, printre care și bilanțul contabil prescurtat la data de 31.12.2009 al S.C. Deltastil Tatanir S.R.L., pentru anul 2009 (fila 26-36, vol. 1 dosar urmărire penală) în care era evidențiat un profit în valoare de 29.005 lei.

Apărarea inculpatului S. L. a constat în aceea că nu a avut cunoștință că bilanțul contabil folosit pentru obținerea fondurilor europene este fals, respectiv faptul că, s-ar fi menționat în mod fals că societatea realiza profit, inculpatul cunoscând că societatea realiza profit.

Referitor la acest aspect, în declarațiile date, inculpatul S. L. a menționat că, deși nu a ținut legătura, în mod constant, cu contabila firmei pentru a i se comunica situația financiară, știa că aceasta înregistra profit, concluzie la care a ajuns din faptul că, știa de la administrator că veniturile din exploatarea pensiunii sunt mai mari decât cheltuielile efectuate cu aceasta, cu impozitele și cu salariile angajaților precum și cu alte cheltuieli de exploatare.

Nu menționează inculpatul despre ce administrator era vorba, dar o asemenea informare, cu un asemenea conținut nu era posibilă în condițiile în care de la înființare și până la momentul întocmirii acelui bilanț, societatea inculpatului a înregistrat doar pierderi, fiind imposibil să nu cunoască acest aspect.

Nu precizează inculpatul la ce se referă când a menționat ” din cunoștințele sale ” ca sursă a informației sale că societatea nu ar fi fost în pierdere operațională.

Mai mult, inculpatul a creditat societatea din banii personali, aspect care nu ar fi fost necesar dacă aceasta ar fi realizat profit, fiind cert că, în momentul în care iei hotărârea de a credita societatea cunoști exact situația financiară a acesteia, nevoile acesteia ți indiscutabil și pierderile pe care le înregistra.

Totodată, a susținut inculpatul că ar fi creditat societatea în vederea realizării unor investiții și pentru eficientizare, nu raportat la pierderile pe care le înregistra, ori nu s-a făcut dovada că, în perioada respectivă s-ar fi realizat astfel de investiții sau că sumelor de bani li s-a dat o anumită destinație pentru creșterea eficienței activității societății.

Este de neconceput să nu cunoști situația reală a propriei firme, dacă aceasta realizează profit sau pierderi, cu atât mai mult cu cât în situația de pierdere se ridică problema plății salariilor, a taxelor, impozitelor și a celorlalte cheltuieli pentru desfășurarea activității societății, iar în caz de profit se pune problema încasării de dividende sau de redirecționare a profitului.

Mai mult, documentele sunt publice și pot fi consultate.

Fiind inițiatorul proiectului, cunoscând condițiile de finanțare și procedura ce trebuia să fie urmată, acționând personal și efectiv pentru crearea condițiilor de realizare a proiectului, inclusiv discuții personale cu firmele și persoanele angajate, având în vedere și celelalte argumente prezentate, Curtea și-a format convingerea că inculpatul avea cunoștință că societatea sa, din punct de vedere financiar nu îndeplinea condițiile, înregistrând pierderi, însă, pentru a obține astfel de fonduri i-a solicitat inculpatei M. V. L. să falsifice bilanțul contabil cu parametrii care să permită accesarea fondurilor europene, astfel cum aceasta din urmă a și susținut în toate declarațiile date.

Implicarea directă și efectivă a inculpatului în derularea proiectului rezultă și din declarația martorului O. V., care, aducându-i la cunoștință inculpatului faptul că nu lucrase niciodată în domeniul fondurilor europene, inculpatul i-a precizat că a angajat o firmă de consultanță și că atribuțiile sale sunt limitate în a se deplasa la sediul diferitelor instituții care urmau să furnizeze documentele necesare pentru a fi puse la dispoziția firmei de consultanță, astfel încât, este cert că pentru celelalte aspecte legate de obținerea finanțării, inculpatul ținea legătura direct cu cei care acordau consultanța.

Un alt argument îl constituie și faptul că, data solicitării rezilierii contractului coincide cu cea a cererii Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit nr. 3749/16.02.2012 adresată Departamentului pentru Luptă Antifraudă, referitoare la efectuarea de verificări privind suspiciunea de fraudă în cadrul proiectului care face obiectul prezentului dosar, aspect ce conduce la concluzia că, inculpatul avea cunoștință că nu îndeplinește condițiile de eligibilitate din perspectiva situației financiare a societății, inculpatul vrând să preîntâmpine o eventuală inculpare pentru obținerea, în mod ilegal de fonduri europene.

Reținem că cererea de reziliere a contractului a fost făcută de către administratorul societății, numita S. I., mama inculpatului, însă, în realitate, aceasta a avut la bază propria voință a inculpatului, aspect recunoscut de acesta, de altfel, niciodată numita S. I. nu a administrat efectiv societatea, invocându-se starea de sănătate a administratorului, deși aceasta nu desfășura nici o activitate, situația economică care nu ar mai permite, cu certitudine, îndeplinirea parametrilor financiari ai proiectului și incertitudinea asigurării cofinanțării proiectului datorită condițiilor actuale.

Motivele invocate pentru rezilierea contractului sunt evident nereale, neavând nici o fundamentare, aspect dedus de instanță și din faptul că, întrebat cu privire la aceste motive, inculpatul a menționat problemele de sănătate ale administratorului, care în mod efectiv nu desfășura nici o activitate, problemele de sănătate ale delegatului împuternicit cu implementarea proiectului, fără a se preciza despre cine este vorba și a se dovedi acest aspect, probleme la serviciul contabilitate, de asemenea fără să se menționeze ce probleme ar fi existat și cu atât mai mult cu cât singura angajată era inculpata M. V. L..

Tot într-o manieră generală se referă inculpatul și la situația economică și condițiile de la vremea respectivă.

Este de remarcat că de abia în luna februarie 2012, după rezilierea contractului, inculpata M. V. L. a încetat contractul de muncă cu societatea inculpatului.

În sprijinul aceleiași concluzii este și faptul că nu a fost identificat nici un motiv pentru care inculpata M. V. L., din proprie inițiativă ar fi falsificat bilanțul contabil prescurtat al societății pe anul 2009 care a fost depus pentru obținerea finanțării, în condițiile în care, tot ea a depus, pentru același an, la o altă autoritate, un bilanț din care rezulta că societatea are pierderi, și totodată, nu ar fi avut nici un avantaj, folos dacă proiectul ar fi fost admis și s-ar fi acordat aceste fonduri.

Apărările inculpatului cu privire la nerespectarea condițiilor de formă la întocmirea actelor financiare nu au legătură cu cauza întrucât, este evident că, fiind un document fals, ce a fost întocmit în fals pentru a produce consecințele juridice urmărite, nu mai are nici o importanță dacă la întocmirea lui au fost respectate sau nu condițiile formale.

Nu prezintă relevanță nici faptul că, primul bilanț contabil nu ar respecta nici el condițiile de formă și ar cuprinde alte date nereale, esențial fiind că, situația financiară reală a societății nu permitea accesarea de fonduri europene iar inculpatul avea cunoștință de acest aspect.

Referitor la critica inculpatului S. L. potrivit cu care s-ar impune încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000, în considerarea dispozițiilor art.16 alin.1 lit.h cod procedură penală, o apreciem ca neîntemeiată având în vedere următoarele considerente:

Împiedicarea producerii rezultatului constă într-o acțiune a făptuitorului, care după terminarea executării infracțiunii acționează pentru înlăturarea producerii rezultatului periculos

Împiedicarea producerii rezultatului intervine după ce executarea a avut loc, dar mai înainte de producerea consecințelor vătămătoare

Pentru a se reține împiedicarea producerii rezultatului, ca o cauză de nepedepsire, aceasta trebuie să fie voluntară, de bună voie, să fie expresia voinței libere a făptuitorului.

Dacă se constată că împiedicarea se datorează unei cauze externe, care l-a obligat pe făptuitor la un asemenea comportament, cum ar fi descoperirea activității efectuate, nu poate fi vorba de împiedicarea rezultatului în sensul legii penale .

O altă condiție este aceea că împiedicarea să aibă loc înainte de producerea urmărilor periculoase.

Este necesar ca acțiunea de împiedicare a rezultatului să se fi realizat mai înainte de descoperirea faptei, cerință firească întrucât după descoperirea faptei este greu de acceptat că făptuitorul a acționat de bună voie.

Apreciem că inculpatul nu a renunțat la activitatea infracțională de bunăvoie și totodată aceasta s-a realizat ulterior descoperirii faptei.

Astfel, data solicitării rezilierii contractului coincide cu cea a cererii Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit nr. 3749/16.02.2012 adresată Departamentului pentru Luptă Antifraudă, referitoare la efectuarea de verificări privind suspiciunea de fraudă în cadrul proiectului care face obiectul prezentului dosar, aspect ce conduce la concluzia că, inculpatul avea cunoștință că nu îndeplinește condițiile de eligibilitate din perspectiva situației financiare a societății, că falsul privind datele din bilanțul contabil fusese descoperit, inculpatul vrând să preîntâmpine o eventuală inculpare pentru obținerea, în mod ilegal de fonduri europene.

Dacă la data de 16.02.2012 Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit cunoștea deja caracterul fals al bilanțului contabil prescurtat, deci fapta fusese deja descoperită, fiind sesizat, la data menționată și Departamentului pentru Luptă Antifraudă.

Tot într-o manieră generală se referă inculpatul și la situația economică și condițiile de la vremea respectivă.

Este de remarcat că de abia în luna februarie 2012, după rezilierea contractului, inculpata M. V. L. a încetat contractul de muncă cu societatea inculpatului.

În consecință, înlăturând, în totalitate apărările inculpatului, Curtea va reține săvârșirea infracțiunii de participație improprie sub forma complicității la tentativa de obținere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene și a infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În mod corect instanța de fond a dispus condamnarea inculpatei M. V. L. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.290 cod penal reținând în mod corect că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Potrivit art.290 cod penal constituie infracțiune falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art.288 cod penal dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice.

Elementul material al infracțiunii este constituit din două acțiuni care sunt executate succesiv, în primul rând falsificarea înscrisului sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, urmată de folosirea înscrisului falsificat ori încredințarea sa spre folosire altei persoane.

Reținem că, inculpata M. V. L. a întocmit în fals bilanțul contabil prescurtat, prin aceea că a redactat și a semnat acest bilanț cu un alt conținut decât cel pe care trebuia să îl aibă în realitate.

Facem trimitere în acest sens la decizia nr.853/13.11.2001 pronunțată de Curtea de Apel Iași prin care s-a stabilit că întocmirea în fals a două ordine de deplasare urmată de folosirea lor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.290 cod penal.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor comise de cei doi inculpați din perspectiva dispozițiilor art.5 cod penal, Curtea constată:

Inculpatul S. L. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.25 cod penal rap. la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 în ref. la art.290 cod penal și de art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și 3 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000.

Inculpata M. V. L. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 în ref. la art.290 cod penal și de art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și 3 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000.

În aplicarea legii penale mai favorabile, instanța de fond a dispus pentru inculpatul S. L. schimbarea încadrării juridice în infracțiunile prev. de art. 47 Noul Cod penal rap. la art. 290 alin. 1 Cod penal anterior, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal și art. 52 alin. 3 Noul Cod penal rap. la art. 32 alin. 1 Noul Cod penal în ref. la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare iar pentru inculpata M. V. L. în infracțiunile prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal anterior și de art. 52 alin. 3 Noul Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Noul Cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000.

Se poate constata că instanța de fond nu a făcut o aplicare unitară a legii penale mai favorabile ci a combinat dispozițiile din legea penală nouă cu cele din vechea lege penală, creând o lex terția, situație inadmisibilă astfel cum s-a statuat prin Decizia Curții Constituționale nr.265/06.05.2014 publicată în Monitorul Oficial din 20.05.2014.

Față de această situație, se impune determinarea legii penale mai favorabile din perspectiva următoarelor criterii: deosebiri sub aspectul condițiilor de incriminare, criteriu, în raport de acest criteriu legile succesive comparându-se sub aspectul conținutului infracțiunii forma de bază sau calificată, urmând să fie considerată mai favorabilă legea care prevede unele condiții pentru existența faptei ca infracțiune deoarece în lipsa acestor condiții fapta nu există ca infracțiune; deosebiri sub aspectul condițiilor de urmărire și judecată, de tragere la răspundere penală; deosebiri sub aspectul sancțiunilor, criteriu în raport de care, compararea legilor se va face prin observarea limitelor de pedeapsă, urmând a se avea în vedere atât pedeapsa principală cât și pedepsele accesorii și complementare, natura pedepsei principale, conținutul pedepselor accesorii și complementare, condiții de aplicare a acestora, examinarea tuturor reglementărilor privitoare la pedeapsă și la mijloacele legale de individualizare.

Totodată, se vor avea în vedere și modificările intervenite în ceea ce privește Legea nr.78/2000.

În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în vechiul cod penal este reglementată prin dispozițiile art.290 cod penal fiind sancționată cu pedeapsa cuprinsă între 3 luni și 2 ani închisoare iar în noul cod penal este reglementată prin dispozițiile art.322 cod penal, fiind sancționată cu pedeapsa cuprinsă între 6 luni și 3 ani.

Este evident că din perspectiva sancțiunilor, legea penală mai favorabilă este codul penal din 1968.

Ambilor inculpați li s-a reținut concursul de infracțiuni, acesta fiind reglementat în vechiul cod penal prin dispozițiile art.33 – art.34 cod penal iar în noul cod penal prin dispozițiile art.38 – art.39 cod penal.

Dispozițiile legi penale vechi, din punctul de vedere al modului de sancționare al concursului de infracțiuni sunt mai favorabile întrucât deși prevăd un spor, acesta nu este obligatoriu, spre deosebire de legea penală nouă care reglementează, în mod obligatoriu, aplicarea unui spor de pedeapsă, sens în care facem trimitere la dispozițiile art.39 alin.1 lit.b cod penal.

În raport de aceste două criterii, Curtea va stabili, pentru ambii inculpați ca lege penală mai favorabilă, codul penal nou.

Referitor la Legea nr.78/2000, este mai favorabilă reglementarea ce este în vigoare de la data de 01.02.2014, întrucât, pe de o parte s-au abrogat dispozițiile art.17 lit.c a căror aplicabilitate ridica limitele de pedeapsă iar pe de altă parte, sancțiunea prevăzută pentru infracțiunea reglementată prin dispozițiile art.18 ind.1 alin.1 și 3 a fost micșorată.

Raportat la argumentele prezentate, Curtea, în baza art.421 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală, va admite apelurile formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C. și de apelanții inculpați S. L. și M. V. L. împotriva sentinței penale nr.391/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosar nr._, în baza art.423 alin.2 cod procedură penală, va desființa, în parte sentința penală nr.391/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosar nr._ și rejudecând, în baza art. 386 cod procedură penală, cu aplic. art.5 cod penal, va dispune schimbarea încadrării juridice privind pe inculpatul S. L. din infracțiunile prev. de art. 47 cod penal rap. la art. 290 alin. 1 cod penal și de art. 52 alin. 3 cod penal rap. la art. 32 alin. 1 cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art.25 cod penal rap. la art.290 cod penal și de art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000 iar pentru inculpata M. V. L. din infracțiunile prev. de art. 290 alin. 1 cod penal și de art. 52 alin. 3 cod penal rap. la art. 32 alin. 1 cod penal în ref. la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art.290 cod penal și de art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000.

Întrucât instanța a dispus schimbarea încadrării juridice, va proceda la o nouă individualizare a pedepselor în raport de noile încadrări juridice reținute pentru ambii inculpați.

La individualizarea pedepselor pentru ambii inculpați se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art.74 cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, periculozitatea infractorului determinate de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Apreciem că faptele comise de inculpați prezintă un grad relativ ridicat de pericol social, având în vedere împrejurările și modalitatea de comitere, astfel cum au fost reliefate, comiterea faptelor prin cooperarea a două persoane, scopul propus, obținerea, în mod ilegal a unor fonduri, falsificarea de înscrisuri care au fost prezentate ulterior autorităților competente, valoarea ridicată a prejudiciului ce s-ar fi putut crea în bugetul general al Comunităților Europene.

Se va avea în vedere contribuția efectivă a inculpaților la comiterea faptelor, împrejurarea că inculpatul S. L. a avut inițiativa în comiterea infracțiunilor.

Se vor lua în considerare circumstanțele personale inculpaților, legate de vârstă, lipsa antecedentelor penale dar și atitudinea ne sinceră a inculpatului S. L. și recunoașterea faptelor de către inculpata M. V. L..

În ceea ce privește incidența dispozițiilor art.320 ind.1 alin.7 cod procedură penală, întrucât, inculpata M. V. L. a fost judecată în procedura reglementată de aceste dispoziții legale, care le sunt favorabile, instanța de apel le va menține aplicabilitatea.

În consecință, Curtea, în baza art.25 cod penal rap. la art.290 cod penal, va condamna pe inculpatul S. L. la pedeapsa de 6 luni închisoare iar în baza art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000, va condamna pe același inculpat la pedeapsa la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II –a și b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art.33 lit.a – art.34 lit.b și art.35 alin.1 cod penal, se vor contopi pedepsele stabilite și se va aplica inculpatului S. L. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II –a și b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art.71 alin.2 cod penal, se va aplica inculpatului S. L. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II –a și b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În ceea ce privește modalitatea de executare, apreciem că, pentru inculpatul S. L. sunt îndeplinite condițiile impuse de art.81 cod penal pentru a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere atât circumstanțele reale în care s-au comis faptele, împrejurarea că acesta a stopat activitatea infracțională înainte de a obține fondurile, solicitând rezilierea contractului, nivelul instrucției școlare, desfășurarea unei activități licite, integrarea socială și familială, lipsa antecedentelor penale, aspecte care au format convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia.

În consecință, în baza art. 81 alin. 1 cod penal, se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului S. L..

În baza art.82 cod penal, se va stabili termen de încercare de 4 ani, termen compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de 2 ani.

În baza art.359 cod procedură penală, se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 cod penal referitor la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.71 alin.5 cod penal, se va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

Referitor la inculpata M. V. L., Curtea, în baza art. art.290 cod penal cu aplic. art.320 ind.1 alin.7 cod procedură penală, o va condamna la pedeapsa de 3 luni închisoare iar în baza art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.320 ind.1 alin.7 cod procedură penală, va condamna pe aceiași inculpată la pedeapsa la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art.65 alin.1 și 3 cod penal nu se va aplică inculpatei pedeapsa complementară.

În baza art.33 lit.a – art.34 lit.b cod penal, se vor contopi pedepsele stabilite și se va aplica inculpatei M. V. L. pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art.71 alin.2 cod penal, se va aplica inculpatei M. V. L. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II –a și b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În ceea ce privește modalitatea de executare, apreciem că, pentru inculpata M. V. L. sunt îndeplinite condițiile impuse de art.81 cod penal pentru a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere atât circumstanțele reale în care s-au comis faptele cât și circumstanțele personale favorabile constând în nivelul instrucției școlare, desfășurarea unei activități licite, integrarea socială și familială, lipsa antecedentelor penale și nu în ultimul rând atitudinea sinceră adoptată în tot cursul procesului penal, aspecte care au format convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia.

În consecință, în baza art. 81 alin. 1 cod penal, se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatei M. V. L. .

În baza art.82 cod penal, se va stabili termen de încercare de 3 ani și 4 luni termen compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de 2 ani.

În baza art.359 cod procedură penală, se va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 cod penal referitor la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.71 alin.5 cod penal, se va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art.348 cod procedură penală, se va dispune anularea înscrisului falsificat intitulat Bilanțul prescurtat din data de 31.12.2009.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului

În baza art.272 alin.1 cod procedură penală, onorariile parțiale avocați oficiu, în sumă de câte 100 lei se vor avansa din fondurile MJ, în favoarea avocați S. A. și C. I..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.421 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală,

Admite apelurile formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C. și de apelanții inculpați S. L. și M. V. L. împotriva sentinței penale nr.391/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosar nr._,

În baza art.423 alin.2 cod procedură penală,

Desființează în parte sentința penală nr.391/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosar nr._ și rejudecând dispune:

În baza art. 386 cod procedură penală, cu aplic. art.5 cod penal,

Dispune schimbarea încadrării juridice privind pe inculpatul S. L. din infracțiunile prev. de art. 47 cod penal rap. la art. 290 alin. 1 cod penal și de art. 52 alin. 3 cod penal rap. la art. 32 alin. 1 cod penal în referire la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art.25 cod penal rap. la art.290 cod penal și de art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000.

Dispune schimbarea încadrării juridice privind pe inculpata M. V. L. din infracțiunile prev. de art. 290 alin. 1 cod penal și de art. 52 alin. 3 cod penal rap. la art. 32 alin. 1 cod penal în ref. la art. 18^1 alin. 1 și art. 18^4 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art.290 cod penal și de art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000.

În baza art.25 cod penal rap. la art.290 cod penal,

Condamnă pe inculpatul S. L. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000,

Condamnă pe inculpatul S. L. la pedeapsa la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II –a și b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art.33 lit.a – art.34 lit.b și art.35 alin.1 cod penal,

Contopește pedepsele stabilite și aplică inculpatului S. L. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II –a și b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art.71 alin.2 cod penal,

Aplică inculpatului S. L. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II –a și b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 81 alin. 1 cod penal,

Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului S. L..

În baza art.82 cod penal,

Stabilește termen de încercare de 4 ani, termen compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de 2 ani.

În baza art.359 cod procedură penală,

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 cod penal referitor la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.71 alin.5 cod penal,

Suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. art.290 cod penal cu aplic. art.320 ind.1 alin.7 cod procedură penală,

Condamnă pe inculpata M. V. L. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art.31 alin.2 cod penal rap. la art.20 cod penal în ref. la art.18 ind.1 alin.1 și art.18 ind.4 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.320 ind.1 alin.7 cod procedură penală,

Condamnă pe inculpata M. V. L. la pedeapsa la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art.65 alin.1 și 3 cod penal nu se aplică inculpatei pedeapsa complementară.

În baza art.33 lit.a – art.34 lit.b cod penal,

Contopește pedepsele stabilite și aplică inculpatei M. V. L. pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art.71 alin.2 cod penal,

Aplică inculpatei M. V. L. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II –a și b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 81 alin. 1 cod penal,

Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatei M. V. L. .

În baza art.82 cod penal,

Stabilește termen de încercare de 3 ani și 4 luni termen compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de 2 ani.

În baza art.359 cod procedură penală,

Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 cod penal referitor la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.71 alin.5 cod penal,

Suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art.348 cod procedură penală,

Dispune anularea înscrisului falsificat intitulat Bilanțul prescurtat din data de 31.12.2009.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală,

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului

În baza art.272 alin.1 cod procedură penală,

Onorariile parțiale avocați oficiu, în sumă de câte 100 lei se vor avansa din fondurile MJ, în favoarea avocați S. A. și C. I..

Definitivă,

Pronunțată în ședință publică, azi 04.07.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

E. C. M. M. U.

GREFIER,

I. C.

Jud. fond. I.S.

Tehnored.jud.dec. E.C.M.

7 ex/30.09.2014

← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 36/2014. Curtea de Apel...		Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... →

Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 465/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 465/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA