Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 118/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 118/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 14100/212/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 118/P

Ședința publică din 13 martie 2014

Completul compus din:

Președinte –A. I.

Judecător –V. L.

Grefier – I. C.

Cu participarea Ministerului Public prin procuror R. C.

Pe rol judecarea apelurilor penale declarate de P. de pe lângă Judecătoria C. și de inculpații M. A. și ȘERBEA A. – deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 963/22.08.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, având ca obiect infracțiunea de tâlhărie (art.211 cod penal).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.02.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.02.2014 și 13.03.2014, când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.963/22.08.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:

În baza art. 334 c.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a infracțiunii pentru care inculpatul M. A. a fost trimis in judecată, din infracțiunea tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2¹ lit. a și b C.pen. în infracțiunea de complicitate la tâlhărie, prev. de art. 26 raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2 ¹ lit. a și b C.pen.

Respinge cererea formulată de avocatul inculpatului Șerbea A. privind schimbarea încadrării juridice a infracțiunii.

În baza art. 26 rap. la art. 211 alin.1, alin.2 lit. c și alin. 2¹ lit. a și b c.pen cu aplicarea art. 74 alin. 2 c.pen. și art. 76 lit. b c.pen. condamnă inculpatul M. A., fiul lui I. și M.-E., născut la data de 16.10.1986 în mun. Constanta, jud. C., domiciliat în Năvodari, ., ., CNP_, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, la pedeapsa de 5 ani închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenție.

În baza art 71 c.pen interzice inculpatului drepturile prevăzute de art 64 lit a teza a II-a și lit b c.pen .

În baza art 350 c.pr.pen menține arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art 88 c.pen deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării de la 5.05.2013 la zi.

În baza art. 211 alin.1, alin.2 lit. c și alin. 2¹ lit. a și b c.pen condamnă inculpatul Șerbea A., fiul lui G. și C., născut la data de 29.04.1990 în mun. C., jud. C., domiciliat în Năvodari, ., Sălciei, nr. 5, fără forme legale în Năvodari, ., ., ., CNP_, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 83 c.pen. revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 90/27.02.2012 a Tribunalului C., pe care o adaugă prezentei pedepse, în final inculpatul executând pedeapsa rezultată în urma cumulului aritmetic, de 7 ani și 4 luni închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenție.

În baza art 71 c.pen interzice inculpatului drepturile prevăzute de art 64 lit a teza a II-a și lit b c.pen .

În baza art 350 c.pr.pen menține arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art 88 c.pen deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării de la 5.05.2013 la zi.

Respinge cererile privind înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de către avocații inculpaților.

Ia act că partea vătămată N. C. A. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 118 alin. 4 c.pen confiscă de la fiecare inculpat suma de 1182,5 lei (fila 55 dup), reprezentând echivalentul în lei până la concurența valorii telefonului mobil marca Apple Iphone 5, sustras de inculpați.

În baza art 191 alin. 2 c.pr.pen obligă fiecare inculpat la plata sumei de 1550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

1. Situația de fapt reținută de instanță

Prin rechizitoriul nr. 7568/P/2013 din data de 29.05.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. A. și Șerbea A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2 indice 1 lit. a și b C. pen.

S-a reținut în sarcina inculpaților că la data de 04.05.2013, în jurul orei 14.00, s-au întâlnit cu partea vătămată N. C. A. pentru a cumpăra de la acesta un telefon mobil marca Iphone 5 și, în timp ce partea vătămată se afla în mașina marca VW Jetta condusă de inculpatul M. A., inculpatul Șerbea A. ar fi deposedat-o pe partea vătămată N. C. A. de telefonul mobil prin amenințarea cu un pistol; în continuare se susține prin rechizitoriu că M. A. ar fi oprit mașina pentru ca partea vătămată să coboare din mașină, iar Șerbea A. ar fi împușcat-o pe partea vătămată cu pistolul pentru a păstra telefonul, după care inculpatul M. A. a pornit mașina, cei doi inculpați fugind de la fața locului.

2. Probațiune

2.1. Mijloace de probă administrate în faza urmăririi penale

În cursul urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile părții vătămate N. C. A., declarații martori Picioc G. și E. I., procese verbale de cercetare la fața locului, de recunoaștere din fotografii, raport de constatare tehnico-științifică nr._/2013, raport de constatare medico-legală, declarații inculpați.

2.2. Poziția procesuală a inculpaților

În cursul urmăririi penale, inculpații nu au recunoscut comiterea infracțiunii.

3. Procedura în fața instanței

În cursul judecății, inculpații au beneficiat de asistență juridică obligatorie.

A fost urmată procedura de drept comun, fiind audiați în faza judecății cei doi inculpați, partea vătămată N. C. A. și martorul E. I.; inculpații au depus înscrisuri în circumstanțiere, s-au prevalat de disp. art. 70 alin. 2 c.pr.pen.

4. Situația de fapt reținută de instanță

La data de 04.05.2013 partea vătămată N. C. A. se plimba prin stațiunea Mamaia, împreună cu un prieten, martorul E. I., și, în dreptul vilei Sky, cei doi au găsit un telefon mobil marca Iphone 5, prevăzut cu o husă de culoare roz, pe care 1-au ridicat de jos și au mers mai departe.

În continuare cei doi s-au deplasat către City Park Mall, și, pe drum, partea vătămată 1-a sunat pe un prieten, martorul Picioc G., căruia i-a spus că are un telefon mobil de vânzare, întrebându-1 dacă poate să-i găsească un cumpărător pentru telefon.

După aproximativ 10-15 minute martorul Picioc G. 1-a sunat înapoi pe N. C. A. și i-a spus că are un posibil cumpărător interesat de acel telefon, client care dorește a se întâlni cu partea vătămată pentru efectuarea tranzacției. Martorul Picioc G. i-a dat părții vătămate numărul de telefon al potențialului client.

Partea vătămată a sunat la acel număr de telefon și a răspuns un băiat cu care a stabilit să se vadă în aproximativ o jumătate de oră, la băncile din fața City Park Mall.

Conform înțelegerii, partea vătămată, care era însoțită de martorul E. I., s-a întâlnit cu potențialul client, inculpatul Șerbea A..

Potrivit declarațiilor părții vătămate N. C. A. și martorului E. I., întrucât partea vătămată i-a spus inculpatului că telefonul mobil pe care voia să-l vândă l-a găsit, inculpatul Șerbea A. le-a propus părții vătămate și martorului E. I., să meargă la Carrefour, la un magazin de telefoane mobile, pentru a verifica dacă era sau nu în stare de funcționare telefonul și, dacă era nevoie, să fie decodat.

In acest scop au mers în parcarea complexului comercial, unde inculpatul le-a spus să urce într-un autoturism VW Jetta, de culoare argintie, la volan fiind o altă persoană, identificată ulterior în persoana inculpatului M. A. (mașina aparținând tatălui inculpatului M.).

Inculpatul Șerbea A. s-a urcat pe scaunul din față-dreapta, partea vătămată N. C. A. în spate-dreapta, iar martorul E. I. pe bancheta din spate-stânga, în spatele șoferului.

Cei patru s-au deplasat pe . zona Hotel Oxford, au intrat în sensul giratoriu, și de aici s-au îndreptat spre .>

Până să ajungă în dreptul Campusului Universitar Ovidius, inculpatul Șerbea A., care se afla pe scaunul din față-dreapta, i-a cerut telefonul mobil ce urma să facă obiectul tranzacției pentru a se uita la el. Partea vătămată i-a scos husa și i 1-a înmânat inculpatului Șerbea A..

Potrivit declarațiilor părții vătămate N. C. A. și martorului E. I., deși pe drum partea vătămată i-a cerut inculpatului Șerbea să-i restituie telefonul, acesta a refuzat spunând că vrea să-l mai țină pentru a se uita la el; ajunși pe . zona campusului universitar, inculpatul Șerbea A. i-a făcut un semn din cap inculpatului M. A., moment în care acesta din urmă a oprit autoturismul, iar inculpatul Șerbea A. a scos de sub scaun un pistol, pe care l-a îndreptat spre martor și spre partea vătămată și i-a amenințat că îi împușcă, solicitându-le să coboare din autoturism. Partea vătămată a declarat că inculpatul M. A. râdea în timp ce partea vătămată și martorul E. erau amenințați cu pistolul de inculpatul Șerbea A..

Cei doi s-au speriat și au coborât din autoturismul care a demarat în viteză, mai întâi coborând martorul E. I., iar apoi și partea vătămată, care potrivit propriei declarații, în momentul în care cobora din autoturism, a simțit o usturime la nivelul fesei stângi, constatând ulterior că a fost împușcată.

Apoi mașina condusă de inculpatul M. A. a demarat, cei doi inculpați plecând de la fața locului.

Pentru că telefonul mobil a rămas la inculpatul Șerbea A., iar husa acestuia în posesia părții vătămate, martorul E. I. a reușit să rețină marca și numărul de înmatriculare al autoturismului (_ ), cu care au plecat cei doi inculpați, în vederea identificării ulterioare a acestora, după care cei doi au anunțat poliția.

La percheziția autoturismului marca VW Jetta, de culoare argintie, cu nr. de înmatriculare_, care fusese conduse de către M. A., în timpul incidentului, nu a fost găsit telefonul mobil.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 156/A1 agresiuni/2013/13.05.2013 întocmit de SML C., partea vătămată N. C.-A. a prezentat la nivelul fesei stângi, o leziune traumatică care a putut fi produsă prin lovire cu sau de un corp dur, posibil sferic, ovoid, fără a necesita îngrijiri medicale.

Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, s-a ridicat de la locul incidentului un fragment din material plastic, de formă rotundă, cu diametrul de 0,5 cm, de culoare verde. Potrivit procesului-verbal din data de 05.05.2013, întocmit de polițiștii specializați din cadrul IPJ C. - Serviciul, Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase, bila din material plastic ridicată cu ocazia cercetării la fața locului este folosită de replicile de arme tip Airsoft, a căror deținere nu necesită autorizare sau notificare prealabilă. S-au efectuat verificări însă cei doi inculpați nu sunt deținători legali de permis de armă.

S-a procedat la recunoaștere după fotografie, ocazie cu care atât partea vătămată cât și martorul E. I. i-au recunoscut pe fiecare dintre cei doi inculpați ca fiind cei care au sustras telefonul mobil.

Martorul Picioc G. a confirmat că el a fost cel care i-a pus în legătură, telefonic, pe partea vătămată și pe inculpatul Șerbea A..

Audiat fiind în cauză, inculpatul M. A. a confirmat faptul că Șerbea A. s-a întâlnit, în zona City Park Mall, cu două persoane pentru a efectua o tranzacție cu privire la un telefon mobil marca Iphone, iar când s-a urcat în autoturism, inculpatul Șerbea A. deja avea asupra sa un telefon Iphone, despre care, a susținut inculpatul M. A., credea că inculpatul Șerbea A. îl plătise celor doi tineri care intraseră în autoturism. Mai mult decât atât, inculpatul a negat faptul că partea vătămată a fost amenințată cu pistolul, precizând că aceasta și martorul au coborât din autoturism de bunăvoie.

Fiind audiat, inculpatul Șerbea A. a confirmat că s-a întâlnit în zona City Park Mall cu două persoane, partea vătămată și martorul, și împreună cu aceștia, a plecat cu autoturismul marca VW Jetta, de culoare argintie, cu nr. de înmatriculare_, condus de M. A., la un service pentru a verifica telefonul. A susținut inculpatul că în autoturism au avut loc negocieri privind prețul telefonului și a fost și plătită contravaloarea acestuia, spre deosebire de inculpatul M. A., care a susținut contrariul, că în autoturism nu au avut loc niciun fel de discuții privind achiziția bunului. Potrivit declarațiilor inculpatului Șerbea A., acesta i-a dat părții vătămate suma de 600 lei în schimbul telefonului și acesta, împreună cu martorul E. I., au coborât în zona Campusului Universitar Ovidius. Cei doi inculpați și-au continuat drumul către zona Tomis III din municipiul C., cu intenția de merge la service de telefoane, idee însă abandonată întrucât nu mai aveau bani.

Mai susține inculpatul Șerbea A. că i-a lăsat telefonul mobil lui M. A., într-un lăcaș al autoturismului, deoarece M. A. și-a luat angajamentul că se va ocupa de deblocarea telefonului.

Se observă astfel contradicții între declarațiile celor doi inculpați, M. A. declarând că nu cunoaște nimic legat de telefonul mobil achiziționat de Șerbea A., în timp ce acesta din urmă a susținut că i-a lăsat telefonul mobil în autoturism lui M., întrucât acesta își luase angajamentul să se ocupe de deblocarea telefonului.

Deși nici unul dintre cei doi inculpați nu a recunoscut săvârșirea faptei ce i se retine în sarcină, din modul cum au acționat, rezultă fară dubiu că între cei doi a existat o înțelegere prealabilă cu privire la săvârșirea faptei.

Astfel inculpatul M. A. a oprit autoturismul într-un loc în care nu avea nici un motiv să o facă (pe trotuarul de pe . zona Campusului Universitar Ovidius, unde nu există nici o trecere de pietoni, și nu există obiective ce pot face obiectul vizitei, fiind câmp liber, și nici unul dintre ocupanții autoturismului nu era student la Universitatea Ovidius, singurul obiectiv din zonă care ar fi putut face obiectul unei vizite (oricum universitatea nu funcționa la acea dată, întrucât era zi liberă).

Existența unei înțelegeri prealabile între cei doi inculpați rezultă atât din faptul că după ce i s-a făcut semn din cap de către inculpatul Șerbea A., inculpatul M. a oprit mașina pentru a permite inculpatului Șerbea A. să scoată pistolul și să îi amenințe pe partea vătămată și pe martorul E., precum și din împrejurarea că deși a asistat la amenințarea cu pistolul a părții vătămate și a martorului E. de către inculpatul Șerbea, cu scopul de a-i determina pe cei doi să coboare din mașină pentru a păstra telefonul mobil, inculpatul M. nu a intervenit în niciun fel în sprijinul părții vătămate și al martorului; ba mai mult, el râdea. Faptul că după deposedarea prin amenințarea cu pistolul a părții vătămate de telefonul mobil, inculpatul M. a pus mașina în funcțiune și a plecat împreună cu inculpatul Șerbea de la locul faptei, pentru a-și asigura scăparea, arată o dată în plus că cei doi au plănuit dinainte modalitatea de săvârșire a infracțiunii.

Modalitatea concretă în care a fost săvârșită fapta, respectiv debarcarea ocupanților din spate ai autoturismului urmată de plecarea celor doi inculpați cu autoturismul, nu a permis părții vătămate nici să reacționeze, eventual, să insiste pentru recuperarea telefonului mobil de la inculpați.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a rezultat prin coroborarea întregului material probator-declarațiile părții vătămate N. C. A. și ale martorilor E. I. și Picioc G., procese verbale de cercetare la fața locului, de recunoaștere din fotografii, procesul-verbal din data de 05.05.2013, raport de constatare tehnico-științifică nr._/2013, raport de constatare medico-legală nr. 156/A1 agresiuni/2013/13.05.2013 întocmit în cauză de SML C., toate aceste mijloace de probă confirmând declarațiile părții vătămate și ale martorului E. I. privind săvârșirea infracțiunii de tâlhărie constând în amenințarea lor cu pistolul pentru ca inculpatul Șerbea A. să păstreze telefonul mobil și apoi în împușcarea părții vătămate; vor fi excluse declarațiile inculpaților care nu au recunoscut comiterea infracțiunii întrucât pe de o parte, acestea se contrazic între ele, iar pe de altă parte au fost infirmate de celelalte mijloace de probă administrate în cauză, care au fost analizate mai sus.

5. Latura obiectivă

În baza art. 334 c.pr.pen. instanța, din oficiu, va schimba încadrarea juridică a infracțiunii pentru care inculpatul M. A. a fost trimis in judecată, din infracțiunea tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2¹ lit. a și b C.pen. în infracțiunea de complicitate la tâlhărie, prev. de art. 26 raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2 ¹ lit. a și b C.pen. (schimbare de încadrare propusă spre dezbatere la termenul din 27.06. și dezbătută la termenul din 22.08).

Aceasta întrucât inculpatul M. A. prin toate acțiunile sale-înțelegerea prealabilă cu inculpatul Șerbea A. de a-i da ajutor să o deposedeze de telefonul mobil pe partea vătămată, ajutorul efectiv constând în conducerea mașinii pe durata întâlnirii cu partea vătămată și martorul E., oprirea mașinii într-o zonă izolată, conform înțelegerii cu inculpatul Șerbea, iar după debarcarea forțată din mașină prin amenințarea părții vătămate și a martorului E. cu pistolul în vederea păstrării telefonului mobil, a pornit mașina și a plecat împreună cu inculpatul Șerbea, lăsându-i în urmă pe partea vătămată și pe martor, se înscriu în noțiunea de înlesnire și ajutor dat inculpatului Șerbea în vederea comiterii infracțiunii de tâlhărie, conform înțelegerii prealabile.

Din moment ce inculpatul nu a săvârșit în mod nemijlocit vreun act care să-l califice drept autor al infracțiunii de tâlhărie (luarea bunului ori amenințarea părții vătămate), nu se poate reține în sarcina acestuia altă formă a participației decât complicitatea la tâlhărie (morală, prin prezența sa la locul comiterii faptei și neintervenirea în sprijinul persoanei tâlhărite) și materială (prin conducerea mașinii, oprirea mașinii în vederea determinării coborârii din mașină a părții vătămate și a martorului E. prin amenințare cu pistolul de către Șerbea, asigurarea păstrării bunului obținut prin folosirea bunului sustras prin violență de către inculpatul Șerbea prin pornirea mașinii și plecarea de la locul faptei împreună cu inculpatul Șerbea).

Instanța va respinge cererea formulată de avocatul inculpatului Șerbea A. privind schimbarea încadrării juridice a infracțiunii din infracțiunea pentru care a fost trimis in judecată inculpatul Șerbea A., respectiv, din infracțiunea de tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2¹ lit. a și b C.pen. in infracțiunea de infracțiunea de abuz de încredere, faptă prevăzută de art. 213 C.pen. și infracțiunea de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută de art. 180 alin. 2 C.pen. Aceasta întrucât faptul că partea vătămată i-a predat de bunăvoie telefonul mobil în mașină inculpatului Șerbea pentru ca acesta să-l examineze și, în ciuda cererilor repetate ale părții vătămate, inculpatul a refuzat să restituie bunul și apoi a folosit violența prin amenințarea cu pistolul în vederea păstrării bunului nu se încadrează în acțiunea de refuz de restituire ce intră în conținutul infracțiunii de abuz de încredere, ci în acțiunea de furt urmat de întrebuințarea de amenințări și violențe pentru păstrarea bunului furat, ce intră în conținutul infracțiunii de tâlhărie.

Aceasta întrucât între părți nu a avut loc vânzarea bunului ca urmare a faptului că inculpatul Șerbea nu a plătit prețul cerut de partea vătămată, astfel că inculpatul nu a dobândit nici posesia și nici proprietatea asupra telefonului mobil.

În această situație, predarea bunului de către partea vătămată inculpatului Șerbea reprezintă o „deținere supravegheată” care se caracterizează prin aceea că posesia sau detenția bunului, în sensul legii civile asupra bunului mobil, aparține în continuare părții vătămate, în timp ce deținerea pur fizică, materială este exercitată de către inculpat, dar în numele, în interesul și sub supravegherea proprietarului.

În aceste condiții, fapta inculpatului- detentor material de a converti deținerea pur fizică asupra telefonului mobil, într-o deținere în nume propriu, după întrebuințarea de amenințări și violențe pentru păstrarea acestui bun, se caracterizează ca o luare a bunului din posesia sau detenția părții vătămate, fără consimțământul său, în scopul însușirii pe nedrept și întră în latura materială a infracțiunii de tâlhărie.

Din moment ce s-a stabilit că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului constituie tâlhărie și nu abuz de încredere, nu se justifică analizarea separată a infracțiunii de lovire sau alte violențe, având în vedere că aceasta face parte din conținutul constitutiv al infracțiunii complexe de tâlhărie.

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului Șerbea A. constând în aceea că la data de 04.05.2013, în jurul orei 14.00, împreună cu inculpatul M. A., s-au întâlnit cu partea vătămată N. C. A. pentru a cumpăra de la acesta un telefon mobil marca Iphone 5 și, în timp ce partea vătămată se afla în mașina marca VW Jetta condusă de inculpatul M. A., inculpatul Șerbea A. a deposedat-o pe partea vătămată N. C. A. de telefonul mobil prin amenințarea cu acte de violență și împușcarea cu un pistol, după care inculpatul M. A. a pornit mașina, cei doi inculpați fugind de la fața locului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. art. 211 alin.1, alin.2 lit. c și alin. 2¹ lit. a și b c.pen.

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului M. A. constând în aceea că la data de 04.05.2013, în jurul orei 14.00, împreună cu inculpatul Șerbea A., s-au întâlnit cu partea vătămată N. C. A. pentru a cumpăra de la acesta un telefon mobil marca Iphone 5 și, în timp ce partea vătămată se afla în mașina marca VW Jetta condusă de inculpatul M. A., iar inculpatul Șerbea A. a cerut telefonul mobil părții vătămate pentru a-l examina, inculpatul M. A., conform înțelegerii prealabile, a oprit mașina pentru a înlesni acțiunea de amenințare cu pistolul la adresa părții vătămate și a martorului E. din partea inculpatului Șerbea A., în vederea determinării părții vătămate și a martorului să coboare din mașină astfel încât inculpatul Șerbea A. să păstreze telefonul mobil, în timpul coborârii din mașină inculpatul Șerbea A. împușcând-o pe partea vătămată cu pistolul pentru a păstra telefonul mobil, după care inculpatul M. A., fără a interveni în sprijinul părții vătămate și al martorului, a pornit mașina, cei doi inculpați fugind de la fața locului, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 rap. la art. 211 alin.1, alin.2 lit. c și alin. 2¹ lit. a și b c.pen.

6. Individualizarea judiciară a pedepsei

La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată fiecărui inculpat, se vor va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen: dispozițiile din partea generală a Codului penal privind forma de vinovăție, pluralitatea de infractori și starea de pluralitate intermediară pentru inculpatul Șerbea, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de tâlhărie (autorat și complicitate), gradul de pericol social al infracțiunii de tâlhărie imprimat de modalitatea de săvârșire și gradul de participație al fiecărui inculpat; circumstanțele personale ale inculpaților: inculpatul M. A. are vârsta de 26 de ani, are 12 clase, nu are ocupație, nu are loc de muncă, nu a recunoscut comiterea infracțiunii, nu are antecedente penale; în favoarea inculpatului lipsa antecedentelor penale și faptul că are un domiciliu stabil vor fi valorificate ca circumstanță atenuantă conform art. 74 alin. 2 c.pen.; inculpatul Șerbea A. are vârsta de 23 de ani, are antecedente penale, este student, nu a recunoscut comiterea infracțiunii.

În ceea ce privește dozarea pedepselor, inculpatului M. A. i se va aplica pedeapsa de 5 ani închisoare, în limitele reduse potrivit art. 76 lit. b c.pen.; inculpatului Șerbea A. i se va aplica pedeapsa de 7 ani închisoare.

Întrucât în termenul de încercare al unei pedepse cu închisoare aplicată în condițiile art. 81 c.pen, inculpatul Șerbea A. a comis o nouă infracțiune intenționată, în baza art. 83 c.pen. se va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului Șerbea A. prin sentința penală nr. 90/27.02.2012 a Tribunalului C., definitivă prin neapelare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, pe care o va adauga prezentei pedepse, în final inculpatul executând pedeapsa rezultată în urma cumulului aritmetic, de 7 ani și 4 luni închisoare.

Se va avea în vedere că exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpaților, contribuind la reeducarea lor, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care sunt supusi acestia, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșire alte infracțiuni, iar fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată, stabilirea unei pedepse juste și proporționale contribuie la realizarea finalității acesteia (prevenția generală și specială înscrise în art 52 c.pen ).

Dată fiind natura și gravitatea infracțiunii comise, inculpații M. A. și Șerbea A. vor executa pedeapsa în regim de detenție.

Față de natura și circumstanțele comiterii infracțiunii de tâlhărie-într-un mijloc de transport, de către două persoane, prin amenințarea cu un pistol și apoi folosirea acestuia la împușcarea părții vătămate (inculpatul Șerbea A.), respectiv prin ajutorul dat acestuia pentru păstrarea bunului sustras prin amenințare și violență (inculpatul M. A.), ținând cont de gravitatea acestei infracțiuni, ținând cont de pronunțarea prezentei hotărâri de condamnare, instanța apreciază că prin lăsarea în libertate a inculpaților M. A. și Șerbea A. s-ar crea pericol pentru ordinea publică, astfel că în baza art 350 c.pen se va menține arestarea preventivă a inculpaților.

În baza acestor motive, se vor respinge cererile privind înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de către avocații inculpaților.

În baza art 88 c.pen se va deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 5.05.2013 la zi.

În baza art 71 c.pen se vor interzice inculpaților M. A. și Șerbea A. drepturile prevazute de art 64 lit a teza a II-a și lit b c.pen. În cauza dedusă judecății, instanta apreciază că se impune ca inculpaților să li se interzică drepturile prevăzute de art.64, lit.(a) teza a ll-a și lit.(b) Cod penal, condamnarea la pedeapsa închisorii nefiind compatibilă cu dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice, precum și cu dreptul de a ocupa o funcție implicând exercitiul autorității de stat.

În plus, de vreme ce săvârșirea infracțiunii de tâlhărie nu are nicio legătură cu ocuparea unei funcții, exercitarea unei profesii sau desfășurarea unei activități, nu se justifică interzicerea dreptului prevăzut de art.64, lit.(c),C.pen.. De asemenea, în cauză nu sunt nici temeiuri pentru interzicerea drepturilor prevăzute de art.64, lit.(d) și lit. (e) Cod penal .

7. Latura civilă a cauzei

Se va lua act că partea vătămată N. C. A. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 118 alin. 4 c.pen se va confisca de la fiecare inculpat suma de 1182,5 lei (fila 55 dup), reprezentând echivalentul în lei până la concurența valorii telefonului mobil marca Apple Iphone 5, sustras de inculpatul Șerbea A. cu ajutorul inculpatului M. A. și nerestituit părții vătămate, care nu s-a constituit parte civilă.

Împotriva sentinței penale nr.963/22.08.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ , au declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria C. și inculpații Șerbea A. și M. A., motivele de apel fiind expuse în ședința de judecată din data de 13.02.2014 și consemnate în încheierea de amânare a pronunțării.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, curtea constată că apelurile declarate în cauză sunt fondate.

Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, confirmată de probe și vinovăția inculpaților, pronunțând în mod judicios o soluție de condamnare, fiind îndeplinite cerințele art.396 alin.2 Cod de procedură penală.

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești rezultă că la data de 04.05.2013 partea vătămată N. C. A. se plimba prin stațiunea Mamaia, împreună cu martorul E. I., iar în dreptul vilei Sky, cei doi au găsit un telefon mobil marca Iphone 5, prevăzut cu o husă de culoare roz, pe care 1-au ridicat de jos și au mers mai departe.

După aproximativ 10-15 minute martorul Picioc G. 1-a sunat înapoi pe N. C. A., i-a spus că are un posibil cumpărător interesat de acel telefon, care dorește să se întâlnească cu partea vătămată pentru efectuarea tranzacției, comunicându-i numărul de telefon al potențialului client.

Partea vătămată l-a contactat pe respectivul client, stabilind să se întâlnească în aproximativ o jumătate de oră, la băncile din fața City Park Mall.

Conform înțelegerii, partea vătămată, care era însoțită de martorul E. I., s-a întâlnit cu potențialul client, inculpatul Șerbea A..

Partea vătămată și martorul E. I. au relatat că N. C. A. i-a spus inculpatului că telefonul mobil pe care voia să-l vândă l-a găsit, iar acesta din urmă le-a propus părții vătămate și martorului E. I. să meargă la Carrefour, la un magazin de telefoane mobile, pentru a verifica dacă era sau nu în stare de funcționare telefonul și, dacă era nevoie, să fie decodat.

In acest scop au mers în parcarea complexului comercial, unde inculpatul le-a spus să urce într-un autoturism VW Jetta, de culoare argintie, la volan aflându-se inculpatul M. A..

Inculpatul Șerbea A. s-a urcat pe scaunul din dreapta-față, partea vătămată N. C. A. în spate-dreapta, iar martorul E. I. pe bancheta din spate-stânga, în spatele șoferului.

Cei patru s-au deplasat pe . zona Hotel Oxford, au intrat în sensul giratoriu, și de aici s-au îndreptat spre .>

Potrivit declarațiilor părții vătămate N. C. A. și martorului E. I., deși pe drum partea vătămată i-a cerut inculpatului Șerbea să-i restituie telefonul, acesta a refuzat spunând că vrea să-l mai țină pentru a se uita la el. După ce au ajuns pe . zona campusului universitar, inculpatul Șerbea A. i-a făcut un semn din cap inculpatului M. A., moment în care acesta din urmă a oprit autoturismul, iar inculpatul Șerbea A. a scos de sub scaun un pistol, pe care l-a îndreptat spre martor și spre partea vătămată și i-a amenințat că îi împușcă, solicitându-le să coboare din autoturism. Partea vătămată a declarat că inculpatul M. A. râdea în timp ce partea vătămată și martorul E. erau amenințați cu pistolul de inculpatul Șerbea A..

Cei doi s-au speriat și au coborât din autoturismul care a demarat în viteză, mai întâi coborând martorul E. I., iar apoi și partea vătămată, care a fost împușcată de către inculpatul Șerbea A. în fesa stângă.

În continuare, mașina condusă de inculpatul M. A. a demarat, cei doi inculpați plecând de la fața locului.

Martorul E. I. a indicat marca și numărul de înmatriculare al autoturismului (_ ), cu care au plecat cei doi inculpați, în vederea identificării ulterioare a acestora, după care cei doi au anunțat poliția. Ulterior, s-a stabilit că autoturismul aparține tatălui inculpatului M. A..

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.156/A1 agresiuni/2013/13.05.2013 întocmit de SML C., partea vătămată N. C.-A. a prezentat la nivelul fesei stângi, o leziune traumatică care a putut fi produsă prin lovire cu sau de un corp dur, posibil sferic, ovoid, fără a necesita îngrijiri medicale.

Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, s-a ridicat de la locul incidentului un fragment din material plastic, de formă rotundă, cu diametrul de 0,5 cm, de culoare verde. Potrivit procesului-verbal din data de 05.05.2013, întocmit de polițiștii specializați din cadrul IPJ C. - Serviciul, Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase, bila din material plastic ridicată cu ocazia cercetării la fața locului este folosită de replicile de arme tip Airsoft, a căror deținere nu necesită autorizare sau notificare prealabilă. S-au efectuat verificări însă cei doi inculpați nu sunt deținători legali de permis de armă.

Astfel cum rezultă din procesele-verbale de recunoaștere după fotografie, atât partea vătămată, cât și martorul E. I. i-au recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind persoanele implicate în activitatea infracțională expusă.

Martorul Picioc G. a confirmat că el a fost cel care i-a pus în legătură, telefonic, pe partea vătămată și pe inculpatul Șerbea A..

Fiind audiat, inculpatul M. A. a confirmat faptul că Șerbea A. s-a întâlnit, în zona City Park Mall, cu două persoane pentru a efectua o tranzacție cu privire la un telefon mobil marca Iphone, iar când s-a urcat în autoturism, inculpatul Șerbea A. deja avea asupra sa un telefon Iphone, despre care, a susținut inculpatul M. A., credea că inculpatul Șerbea A. îl plătise celor doi tineri care intraseră în autoturism. Inculpatul a negat faptul că partea vătămată a fost amenințată cu pistolul, precizând că aceasta și martorul au coborât din autoturism de bunăvoie.

Inculpatul Șerbea A. a declarat că s-a întâlnit în zona City Park Mall cu două persoane, partea vătămată și martorul, și împreună cu aceștia, a plecat cu autoturismul marca VW Jetta, de culoare argintie, cu nr. de înmatriculare_, condus de M. A., la un service pentru a verifica telefonul. A susținut inculpatul că în autoturism au avut loc negocieri privind prețul telefonului și a fost și plătită contravaloarea acestuia, spre deosebire de inculpatul M. A., care a susținut contrariul, că în autoturism nu au avut loc niciun fel de discuții privind achiziția bunului. Potrivit declarațiilor inculpatului Șerbea A., acesta i-a dat părții vătămate suma de 600 lei în schimbul telefonului și acesta, împreună cu martorul E. I., au coborât în zona Campusului Universitar Ovidius. Cei doi inculpați și-au continuat drumul către zona Tomis III din municipiul C., cu intenția de merge la service de telefoane, idee însă abandonată întrucât nu mai aveau bani. A mai precizat că i-a lăsat telefonul mobil lui M. A., într-un lăcaș al autoturismului, deoarece M. A. și-a luat angajamentul că se va ocupa de deblocarea telefonului.

În acord cu opinia primei instanțe, curtea reține că declarațiile inculpaților nu corespund realității, fiind infirmate de mijloacele de probă analizate anterior. Totodată, nesinceritatea depozițiilor inculpaților rezultă și din contradicțiile existente între acestea. Astfel, în timp ce inculpatul M. A. a susținut că nu cunoaște nimic legat de telefonul mobil achiziționat de Șerbea A., acesta din urmă a precizat că i-a lăsat telefonul mobil în autoturism inculpatului M., întrucât acesta își luase angajamentul să se ocupe de deblocarea telefonului.

De asemenea, în mod corect a evidențiat instanța de fond împrejurările din care rezultă cu certitudine înțelegerea prealabilă dintre inculpați cu privire la săvârșirea faptei. Astfel, existența unei înțelegeri prealabile între cei doi inculpați rezultă atât din faptul că după ce i s-a făcut semn din cap de către inculpatul Șerbea A., inculpatul M. a oprit mașina pentru a permite inculpatului Șerbea A. să scoată pistolul și să îi amenințe pe partea vătămată și pe martorul E., precum și din împrejurarea că deși a asistat la amenințarea cu pistolul a părții vătămate și a martorului E. de către inculpatul Șerbea, cu scopul de a-i determina pe cei doi să coboare din mașină pentru a păstra telefonul mobil, inculpatul M. nu a intervenit în niciun fel în sprijinul părții vătămate și al martorului, cu a asistat râzând. Totodată, după deposedarea prin amenințarea cu pistolul a părții vătămate de telefonul mobil, inculpatul M. a demarat și a plecat împreună cu inculpatul Șerbea de la locul faptei, pentru a-și asigura scăparea.

Pentru aceste considerente, inculpații nu pot fi exonerați de răspundere penală prin achitare, astfel cum au solicitat în susținerea motivelor de apel, vinovăția acestora rezultând fără dubiu din ansamblul probator.

Față de situația de fapt reținută, ce a relevat înțelegerea prealabilă a inculpaților în scopul deposedării prin violență a părții vătămate de telefonul mobil, este neîntemeiat și motivul de apel invocat de inculpatul Șerbea A. în legătură cu schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunile de abuz de încredere și lovire sau alte violențe.

În ceea ce îl privește pe inculpatul M. A., în mod temeinic prima instanță a constatat că activitatea infracțională desfășurată de acesta îmbracă forma complicității la infracțiunea de tâlhărie. Aceasta deoarece inculpatul M. A. nu a realizat activități ce caracterizează elementul material al infracțiuni de tâlhărie, respectiv sustragerea bunului sau întrebuințarea de violențe. Fapta inculpatului M. A. de a lua parte la adoptarea hotărârii de a săvârși tâlhăria, la stabilirea modului de a acționa, urmată de ajutorul efectiv dat inculpatului Șerbea (prin conducerea autoturismului, oprirea mașinii, asigurarea păstrării bunului prin pornirea mașinii și plecarea de la locul faptei împreună cu inculpatul Șerbea) constituie acte de complicitate anterioară și concomitentă, morală și materială, la infracțiunea de tâlhărie.

De la data comiterii faptei reținute prin actul de sesizare și până la soluționarea definitivă a cauzei a intrat în vigoare la data de 01.02.2014 noul Cod penal, care prevede în art.5 că atunci când de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care trebuie apreciate în concret sunt:

- conținutul infracțiunii, urmând a fi avute în vedere formele agravate, elementele circumstanțiale agravate, existența unor condiții suplimentare de incriminare;

- existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale;

- existența unor cauze de nepedepsire;

- pedeapsa (natura și limitele acesteia);

- termenul de prescripție.

Analizând incidența dispozițiilor legale anterior menționate în raport de condițiile de incriminare a faptei penale deduse judecății, de sancționare penală și de tragere la răspundere penală a inculpaților, curtea constată următoarele:

Noul Cod penal nu a mai prevăzut ca elemente circumstanțiale de agravare ale tâlhăriei calificate săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, iar potrivit noii reglementări, fapta inculpatului Șerbea A. se încadrează în dispozițiile art.233-art.234 alin.1 lit.a,e Cod penal.

Legea penală mai favorabilă este noul Cod penal, având în vedere limitele de pedeapsă mai reduse (închisoare 3-10 ani și interzicerea unor drepturi față de 7-20 ani) și împrejurarea că în speță nu se vor reține circumstanțe atenuante, astfel cum vom arăta în continuare.

Prin urmare, în baza art.386 Cod procedură penală se va schimba încadrarea juridică pentru inculpatul Șerbea A. din infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a,b Cod penal din 1968 în infracțiunea prevăzută de art.233 alin.1-art.234 alin.1 lit.a,e Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.

Prima instanță a reținut în favoarea inculpatului M. A. circumstanțe atenuante, care vor fi menținute de către instanța de apel.

În condițiile în care Codul penal în vigoare modifică atât limitele de pedeapsă prevăzute de norma de incriminare cât și întinderea efectelor circumstanțelor atenuante, aplicarea legii penale mai favorabile se va analiza global, prin compararea Codului penal din 1968 și a noului Cod penal, atât prin raportare la natura și limitele pedepsei, cât și prin raportare la conținutul și efectele circumstanțelor atenuante. Va fi considerată mai favorabilă legea care în ansamblu conduce la o situație mai avantajoasă pentru inculpat și nu în mod necesar legea mai favorabilă prin prisma pedepsei din norma de incriminare.

Potrivit art.76 alin.1 lit.b Cod penal din 1968 limitele de pedeapsă după valorificarea circumstanțelor atenuante se situează între 1 an și 5 ani.

Noul Cod penal (art.76) restrânge efectele circumstanțelor atenuante, în sensul că în cazul reținerii acestora, nu mai este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, efectul lor fiind limitat la reducerea limitelor legale de pedeapsă cu 1/3. În speță, potrivit noii reglementări, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 2 ani și 6 ani și 8 luni.

Se observă așadar că, deși potrivit normei de incriminare legea mai favorabilă ar fi Codul penal în vigoare, analizând în ansamblu infracțiunea comisă și circumstanța atenuantă, prin prisma efectelor acesteia, legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1968. Prin urmare, pedeapsa trebuie individualizată în intervalul 1 an și 5 ani, astfel cum a procedat și prima instanță.

În cadrul procesului de individualizare, trebuie avute în vedere toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.74 Cod penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, atât a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor ce vizează strict persoana acestuia.

Potrivit art.74 Cod penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Astfel, instanța de apel evidențiază pericolul social sporit al faptei săvârșite de inculpatul Șerbea A., prin prisma împrejurărilor reale (în baza unui plan prestabilit, inculpatul Șerbea l-a atras în activitatea infracțională și pe inculpatul M., a întrebuințat un pistol, l-a deposedat pe partea vătămată de un bun cu o valoare relativ ridicată), dar și a datelor ce caracterizează persoana inculpatului (nu are ocupație și nici loc de muncă, nu a recunoscut săvârșirea faptei, este cunoscut cu antecedente penale).

Nu pot fi primite susținerile apărării referitoare la reținerea de circumstanțe atenuante, argumentele invocate în acest sens nefiind suficiente. Sub acest aspect, curtea subliniază că inculpatul a nesocotit relațiile sociale ce protejează patrimoniul și integritatea fizică și psihică a persoanei, înțelegând să își asigure pe această cale în mod ilicit mijloacele de existență, împrejurări ce imprimă faptei un pericol social sporit. Totodată, referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune C. relevă date nefavorabile inculpatului. Astfel, s-a concluzionat că existența unor modele negative de comportament în cadrul familiei, implicarea inculpatului în comiterea altor fapte de natură penală, riscul de a relua consumul de droguri, neasumarea consecințelor faptei comise pot conduce la reiterarea comportamentului infracțional.

Față de aceste considerente, individualizând pedeapsa în raport de limitele pedepsei închisorii prevăzute de Codul penal în vigoare, instanța de apel va aplica inculpatului Șerbea A. pedeapsa principală de 5 ani închisoare.

Referitor la pedepsele complementare și accesorii, art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal prevede că, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. Astfel, în cazul în care pedeapsa principală a fost stabilită potrivit legii noi, pedepsele complementare și accesorii se vor aplica în condițiile prevăzute de legea nouă.

Aplicând aceste dispoziții legale în speță, ținând seama și de prevederile art.67 Cod penal, curtea va aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b Cod penal, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, apreciind că această pedeapsă este necesară față de natura și gravitatea infracțiunii deduse judecății, împrejurările cauzei și persoana inculpatului.

În legătură cu regimul suspendării condiționate al pedepsei anterioare, sunt relevante dispozițiile art.15 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, care prevede că măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1968 se menține și după . Codului penal. De asemenea, alin.2 prevede că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin.1, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1968. În consecință, cu privire la inculpatul Șerbea A., se va face aplicarea prevederilor art.83 Cod penal din 1968 și se va dispune executarea pedepsei de 4 luni închisoare, aplicată inculpatului Șerbea A. prin sentința penală nr.90/27.02.2012 a Tribunalului C. alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul Șerbea A. să execute pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare, în regim privativ de libertate.

În baza art.65 Cod penal se va interzice inculpatului Șerbea A. exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b Cod penal din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

Cu privire la inculpatul M. A., curtea urmează a da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante reținute în mod temeinic de către prima instanță, prin reducerea cuantumului pedepsei aplicate de la 5 ani închisoare la 4 ani închisoare. Din această perspectivă, curtea are în vedere gradul de contribuție la săvârșirea faptei, precum și împrejurarea că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în susținerea motivelor de apel inculpatul M. A. a solicitat amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, în condițiile noului Cod penal.

În primul rând, în raport de dispozițiile art.5 Cod penal trebuie identificată legea penală mai favorabilă în referire la posibilitatea aplicării celor două instituții invocate de apărare.

Se constată că reglementarea din art.81 și urm. Cod penal din 1968 este mai favorabilă față de instituția amânării aplicării pedepsei din noul Cod penal, atât prin prisma condițiilor de acordare (nu există limită legală a pedepsei pentru aplicabilitatea acestor dispoziții, limita pedepsei concret aplicată pentru o infracțiune este mai ridicată, antecedentele care constituie impediment la acordare sunt mai restrânse, obligațiile pe durata termenului de încercare sunt mai puține), cât și prin prisma efectelor. Referitor la durata termenului de încercare, se constată că acest element este insuficient pentru a caracteriza noua reglementare ca fiind mai favorabilă. Această concluzie rezultă și din prevederile art.15 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, conform cărora, măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1968 se menține și după . Codului penal. În același sens trebuie reținute și dispozițiile art.16 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, care prevede că pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art.5 din Codul penal, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere. Deși textul se referă la suspendarea sub supraveghere, principiul instituit, ce consacră prevalența conținutului față de durata termenului de încercare, se aplică și în situația analizării aplicării dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Aplicarea legii penale mai favorabile în situația în care, potrivit ambelor coduri, ar fi aplicabilă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, se va face ținând seama de prevederile art.16 alin.2 din Legea nr.187/2012. Astfel, sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere.

Având în vedere că noua reglementare instituie o obligație importantă, respectiv munca neremunerată în folosul comunității, eliminând efectul reabilitării de drept asociat suspendării sub supraveghere, rezultă că vechea reglementare este mai favorabilă.

Examinând în continuare temeinicia motivelor de apel din această perspectivă, instanța de apel apreciază că în cauză se impune executarea pedepsei aplicate inculpatului M. A. în regim de detenție, pentru realizarea scopului preventiv și educativ al pedepsei, având în vedere elementele de natură a caracteriza fapta penală (s-a reținut că, în baza unei înțelegeri prealabile, inculpatul M. a acordat sprijin moral și material inculpatului Șerbea, contribuind la deposedarea părții vătămate de un telefon mobil prin amenințarea cu un pistol), precum și faptul că inculpatul a manifestat o atitudine nesinceră pe tot parcursul procesului penal, neasumându-și consecințele faptei comise.

Contrar susținerilor apărării, curtea reține că nu se justifică suspendarea condiționată și nici suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în condițiile Codului penal din 1968, față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, reacția în comunitate și reacția pe care organele judiciare trebuie să o aibă față de săvârșirea unor astfel de infracțiuni.

Referitor la pedepsele accesorii, art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal prevede că, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. Astfel, în cazul în care pedeapsa principală pentru inculpatul M. A. a fost stabilită potrivit legii vechi, pedepsele accesorii se vor aplica în condițiile prevăzute de Codul penal din 1968.

Pentru considerentele expuse anterior,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria C. și inculpații M. A. și Șerbea A. împotriva sentinței penale nr.963/22.08.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, pe care o desființează în parte.

Rejudecând, face aplicarea dispozițiilor art.5 Cod penal referitor la incidența legii penale mai favorabile pe parcursul procesului penal și dispune:

În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpatul Șerbea A. din infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a,b Cod penal din 1968 în infracțiunea prevăzută de art.233 alin.1-art.234 alin.1 lit.a,e Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.

În baza art.233 alin.1-art.234 alin.1 lit.a,e Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal condamnă inculpatul Șerbea A. la pedeapsa principală de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.

În baza art.83 Cod penal din 1968 în referire la art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare, aplicată inculpatului Șerbea A. prin sentința penală nr.90/27.02.2012 a Tribunalului C. și dispune executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul Șerbea A. să execute pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare.

În baza art.67 Cod penal aplică inculpatului Șerbea A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b Cod penal, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Pedeapsa principală aplicată inculpatului Șerbea A. se execută în regim de detenție.

În baza art.65 Cod penal interzice inculpatului Șerbea A. exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b Cod penal din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului M. A. pentru infracțiunea prevăzută de art.26 Cod penal din 1968 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a,b Cod penal din 1968, cu aplicarea art.74 alin.2 și art.76 lit.b Cod penal din 1968, de la 5 ani închisoare la 4 ani închisoare, prin reținerea dispozițiilor art.5 Cod penal.

Pedeapsa aplicată inculpatului M. A. se execută în regim de detenție.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art.241 alin.1 lit.c Cod procedură penală constată încetată de drept măsura arestării preventive a inculpaților M. A. și Șerbea A., dispusă prin încheierea de ședință nr.131 din data de 05.05.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._/212/2013.

Conform art.424 alin.3 Cod procedură penală raportat la art.72 Cod penal deduce din durata pedepselor aplicate inculpaților M. A. și Șerbea A. perioada arestării preventive de la data de 22.08.2013 la zi.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

În baza art.272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu - avocat A. A. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

A. I. V. L.

GREFIER,

I. C.

Jud. fond. M.L.C.

Tehnored.jud.A.I.

7 ex./05.04.2014

← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Încheierea nr....		Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 218/2014. Curtea de Apel... →

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 118/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 118/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA