Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 207/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 207/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 28-05-2014 în dosarul nr. 1198/120/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 207
Ședința publică din data de 28 mai 2014
Președinte – E. Z.
Grefier - M. G.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul G. E. N. fiul lui N. și E., născut la data de 15 mai 1971, în M., județul Prahova, CNP_, deținut la Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 373 din 14 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a luat act de retragerea cererii având ca obiect „contestație la executare” formulată de către condamnat și acesta a fost obligat la plata sumei de 130 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului care i-a fost desemnat din oficiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul condamnat G. E. N., asistat de avocat oficiu M. I. din Baroul Prahova cu delegație nr._/21.05.2014.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Potrivit disp.art.356 alin.2 din Noul Cod de procedură penală și cu permisiunea instanței, avocatul din oficiu a luat legătura cu contestatorul condamnat, aflat în stare de deținere, după care:
Avocat oficiu M. I. pentru contestatorul condamnat și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, susțin că nu au cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act de declarațiile părților, constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat oficiu M. I. având cuvântul pentru contestatorul condamnat G. E. N. susține contestația formulată împotriva sentinței penale nr. 373 din 14 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care condamnatul și-a retras contestația la executare formulată împotriva sentinței de condamnare la detențiunea pe viață.
Arată că nemulțumirea contestatorului vizează faptul că în unitatea penitenciară acestuia nu i s-a permis accesul la un televizor, condamnatul susținând totodată că nu a retras contestația la executare formulată în fața instanței de fond, solicitând admiterea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea ca nefondat a contestației formulată de condamnat, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică, iar din declarația dată la instanța de fond rezultând faptul că acesta și-a retras contestația la executare.
Contestatorul condamnat G. E. N. având ultimul cuvânt susține că se numește G. V. și nu a retras contestația la executare formulată la instanța de fond.
CU R T E A
Asupra contestației de față;
Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele;
Prin sentința penală nr. 373 din 14 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița s-a luat act de retragerea cererii având ca obiect „contestație la executare” formulată de către condamnatul G. E. N., fiul lui N. și E., născut la data de 15.05.1971 în M., județul Prahova, CNP_, deținut în Penitenciarul Mărgineni și a fost obligat la plata sumei de 130 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului care i-a fost desemnat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr.131/26.02.2014, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, a fost admisă excepția necompetenței materiale și teritoriale de soluționare a cauzei, iar în baza art.50 alin.1 - 3 Cod procedură penală rap. la art.597 alin.1 și 6 Cod procedură penală și la disp. art.598 lit. d Cod procedură penală, a fost declinată competența de soluționare a contestației la executare privind pe condamnatul G. E. N., în stare de deținere la Penitenciarul Mărgineni.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Prahova a reținut că deținutul G. E. N. a formulat contestație la executare cu privire la pedeapsa detențiunii pe viață aplicată acestuia prin sentința penală nr.10/14.03.2013 pronunțată de către Tribunalul Ilfov, definitivă prin neapelare la data de 02.04.2013, însă fără a arăta motivele pe care își întemeiază cererea.
Întrucât contestatorul a fost condamnat în primă instanță de către Tribunalul Ilfov, iar acesta se afla la Penitenciarul Mărgineni, în executarea pedepsei ce i-a fost aplicată de către Tribunalul Ilfov – detențiunea pe viață, în raport și de disp. art.597 alin.1 și 6 Cod procedură penală și disp. art.598 lit. d Cod procedură penală, s-a apreciat că instanța corespunzătoare instanței de executare și în a cărei rază teritorială se află locul de deținere este Tribunalul Dâmbovița, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.03.2014 sub nr._ .
S-a luat act că în ședință publică din data de 14.04.2014 condamnatul G. E. N., în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a declarat că își retrage contestația la executare, astfel că în conformitate cu disp. art.599 alin.3 Cod procedură penală, s-a luat act de manifestarea de voință a contestatorului-condamnat G. E. N., dispunându-se obligarea acestuia, potrivit disp. art.275 alin.2 Cod procedură penală, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat contestație condamnatul G. E. N. și prin avocatul desemnat din oficiu a susținut că în fața tribunalului a fost în eroare când a declarat că își retrage contestația și că prenumele său este V. și nu E. N..
Curtea examinând sentința în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente, constată că aceasta este legală și temeinică iar contestația formulată de petent este nefondată.
Conform mandatului de executare a pedepsei nr. 27/02.04.2013 emis de Tribunalul Ilfov – Secția penală în baza sentinței penale nr. 10 din 14.03.2013 pronunțată de aceeași instanță, rămasă definitivă prin neapelare la data de 02.04.2013 contestatorul G. E. N. se află în executarea pedepsei detențiunii pe viață, rezultată în urma contopirii conform art. 39 alin. 2 Cod proc. penală a pedepsei de 12 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav (art. 20 Cod penal rap. la art. 174-175 alin. 1 lit. d și art. 176 alin. 1 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal), cu pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 32/2012 a Tribunalului B., definitivă la data de 12.09.2012.
În fața instanței de fond condamnatul beneficiind de asistență juridică a avocatului desemnat din oficiu A. D., așa cum rezultă din practicaua sentinței și delegația avocațială . nr. 1277/2014 (fila 8) a declarat că își retrage contestația la executare.
Față de manifestarea de voință liber și neechivoc exprimată și în raport de dispozițiile prev. de art. 599 alin. 3 Cod proc. penală care prevăd că cererea poate fi retrasă de condamnat sau de procuror, curtea constată că în mod legal instanța de fond a luat act de retragerea contestației la executare.
Afirmația contestatorului că numele său este G. V. și nu G. E. N. este lipsită de temei, anterior cu ocazia soluționării altor cereri (revizuire, întreruperea executării pedepsei, contestație la executare) la verificarea persoanei condamnatului, acesta nu a avut nici o obiecție cu privire la numele său, ca atare, simpla afirmație a contestatorului că are un alt prenume decât cel din hotărârea de condamnare este un pretext pentru tergiversarea cauzei.
Prin urmare, pentru considerentele arătate și având în vedere că la examinarea din oficiu a sentinței nu s-a constatat existența vreunui motiv de nulitate dintre cele înscrise în art. 281 Cod proc. penală care să justifice desființarea hotărârii primei instanțe, Curtea în temeiul art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod proc. penală va respinge ca nefondată, contestația formulată, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 275 alin. 2 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul condamnat G. E. N. fiul lui N. și E., născut la data de 15 mai 1971, deținut la Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 373 din 14 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 mai 2014.
Președinte,
E. ZăinescuGrefier,
M. G.
Red. ZE
2 ex. / 24 iunie 2014
Dosar fond nr._ Trib. Dâmbovița
Judec. fond S. F.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 394/2014. Curtea de... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 504/2014. Curtea... → |
|---|
