Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 969/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 969/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 3842/114/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 969
Ședința publică din data de 13 octombrie 2014
Președinte –M. V. T.
Judecător – D. A. E.
Grefier – M. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
……
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUZĂU și de inculpatul C. E. T., fiul lui T. și R., născut la data de 19.06.1976 in municipiul B., județul B., domiciliat in ., CNP_, împotriva sentinței penale nr. 17 din data de 28 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care în baza art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 74 și 76 lit d Cod penal a fost condamnat inculpatul C. E. T. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal pe durata executării pedepsei.
Conform art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata de 3 ani și 6 luni ce va constitui termen de încercare pentru inculpat.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 359 Cod procedură penală.
Conform art. 71 alin. ultim, pe durata suspendării condiționate a pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă ANAF prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B. a sumei de 323.250 lei (180.665 lei TVA și 142.585 lei impozit pe profit ) reprezentând despăgubiri civile.
S-a dispus comunicarea hotărârii, după rămânerea definitivă, la Oficiul Registrului Comerțului.
A fost obligat inculpatul la 450 lei cheltuieli judiciare către stat din care 300 lei în faza de urmărire penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-inculpat C. E. T. personal și asistat de avocat desemnat din oficiu Fridman R. din Baroul Prahova potrivit delegației de asistență judiciară obligatorie nr._/2014, lipsă fiind intimata-parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul-inculpat C. E. T., Personal având cuvântul, solicită a se lua act de retragerea apelului declarat.
Curtea a procedat la identificarea inculpatului, care este, fiul lui T. și R., născut la data de 19.06.1976 în municipiul B., județul B., domiciliat in ., CNP_, luând act de retragerea apelului declarat împotriva sentinței penale nr. 17 din data de 28 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul Buzău.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită a se lua act de declarația apelantului – inculpat C. E. T., în sensul că și-a retras apelul declarat.
Apărătorul apelantului-inculpat C. E. T. și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu chestiuni prealabile de discutat, excepții de invocat și nici cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt excepții de invocat și nici cereri de formulat, în temeiul disp. art.420 alin.6 din Noul Cod de procedură penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea orală a motivelor de apel.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, critică soluția pronunțată de instanța de fond, pe care o consideră nelegală și netemeinică. Individualizarea pedepsei aplicată inculpatului C. E. T. nu a avut în vedere în totalitate criteriile prev. de art. 72 C.penal, iar reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante judiciare apare ca nejustificată.
S-a reținut în sarcina inculpatului C. E. T., că în perioada 2008-2011, în calitate de administrator la . Săhăteni, jud. B., a comis infracțiunea de evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 9 al.1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 al.2 Cp., cauzând un prejudiciu bugetului consolidat al statului de 323.250 lei impozit pe profit + TVA - sume neachitate, inculpatul fiind condamnat la o pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare cu suspendare condiționată, conform art. 81 Cod penal, instanța acordând-i circumstanțe atenuante judiciare. Totodată, a fost obligat la plata către ANAF a sumei de 323.250 Iei, reprezentând despăgubiri civile.
Potrivit art. 72 Cp., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului si de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penala.
Unele dintre criteriile de individualizare a pedepselor și de apreciere a oportunității acordării circumstanțelor atenuante judiciare se regăsesc și în reglementarea noului Cod penal (art.74 al.1 lit.b și f, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și art. 75 al.2 lit. a, eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii).
In speță, împrejurarea că inculpatul C. E. T. nu are antecedente penale nu constituie un criteriu unic de apreciere a bunei sale conduite anterior săvârșirii infracțiunii și nu poate fi considerată o circumstanță atenuantă în sensul art. 74 lit.a Cpenal, ci reprezintă doar un element care trebuie coroborat cu alte probe administrate in acest sens.
Așadar, nu poate fi reținută în mod automat această circumstanță atenuantă, ca de altfel nici celelalte situații și împrejurări la care se refera art.74 din Codul penal, atâta timp cât nu se coroborează cu alte elemente de fapt,în condițiile în care inculpatul a comis o infracțiune de evaziune fiscală, în forma continuată, a cauzat un prejudiciu considerabil bugetului statului și nu a depus nicio stăruință pentru a-1 recupera.
Instanța de fond, făcând trimitere la criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cp., a constatat și apreciat că se pot reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare în regim de detenție, fără să facă referire concretă și să motiveze care sunt acele împrejurări care pot justifica coborârea pedepsei cu mult sub minimul special si suspendarea executării pedepsei fără niciun fel de interdicție.
Solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței, înlăturarea circumstanțelor atenuante, majorarea pedepsei pentru inculpatul C. E. T. și aplicarea dispozițiilor art. 865 Cod penal, respectiv suspendarea sub supraveghere a pedepsei.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, solicită a se lua act de retragerea acestuia.
Avocat Friedman R. pentru apelantul-inculpat C. E. T., solicită a se lua act de retragerea apelului declarat de inculpat, împotriva sentinței penale nr. 17 din data de 28 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul Buzău
În ceea ce privește apelul declarat de Ministerul Public, solicită respingerea acestuia ca nefundat, menținerea soluției pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
Inculpatul a dat dovadă de sinceritate, a recunoscut și a regretat fapta comisă, iar modalitatea de executare a pedepsei aplicată de instanța de fond este just individualizată, în raport de prevederile art. 72 Cod penal, inculpatul fiind la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut și a regretat comiterea faptei.
Apelantul-inculpat C. E. T. având ultimul cuvânt, precizează că regretă comiterea faptelor reținute în sarcina sa. La stabilirea prejudiciului expertul contabil nu a luat în calcul facturile pe care le deține.
CURTEA;
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 17 din data de 28 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul Buzău, în baza art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 74 și 76 lit d Cod penal a fost condamnat inculpatul C. E. T. fiul lui T. și R., născut la data de 19.06.1976 in municipiul B., județul B., domiciliat in ., CNP_ la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal pe durata executării pedepsei. Conform art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata de 3 ani și 6 luni ce va constitui termen de încercare pentru inculpat. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 359 Cod procedură penală.
Conform art. 71 alin. ultim, pe durata suspendării condiționate a pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă ANAF prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B. a sumei de 323.250 lei (180.665 lei TVA și 142.585 lei impozit pe profit ) reprezentând despăgubiri civile.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău nr. 384/P/2012 din 27.06.2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea in judecată a inculpatului C. E. T. pentru infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
S-a reținut în sarcina inculpatului că în perioada 2008 – 2011, in calitate de administrator al . Săhăteni, nu a înregistrat in actele contabile veniturile obținute din activități comerciale și agricole, sustrăgându-se astfel de la plata unor obligații fiscale către stat în sumă de 323.250 lei.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, respectiv raportul de inspecție fiscală și anexele, adresele si documentele relevante, raportul de expertiză contabilă judiciară, declarațiile martorilor, precum și declarațiile inculpatului care a recunoscut parțial infracțiunea dedusă judecății dar a precizat că nu este de acord cu întinderea prejudiciului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt.
În cursul anului 2008, inculpatul C. E. T. a înființat . Săhăteni, împreună cu cetățeanul spaniol J. J. G. C.. Administrarea firmei a fost realizată exclusiv de inculpat. Societatea comercială a fost declarată inactivă prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 1167/11.06.2009, astfel că de la această dată nu mai avea dreptul de a efectua tranzacții. La data de 16.11.2011 firma a intrat in faliment. Pe toată durata de funcționare, societatea comercială nu a întocmit evidența contabilă, nu a depus declarații la organul fiscal teritorial și nu a întocmit bilanțuri contabile.
După sesizarea din oficiu, organele judiciare au solicitat Direcției Generale a Finanțelor Publice B. efectuarea unei inspecții fiscale a agentului economic, activitate materializată în raportul de inspecție fiscală întocmit la data de 31.08.2011 care a vizat întreaga activitate a ., de la înființare și până la data efectuării verificării.
Pentru stabilirea cu exactitate a operațiunilor derulate de contribuabil s-au făcut demersuri de către organul fiscal la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Primăria Săhăteni pentru a comunica subvențiile de care a beneficiat inculpat Totodată s-au făcut verificări încrucișate, interogări ale bazelor de date, s-a obținut un raport al compartimentului de schimb internațional, s-a ținut o corespondență cu bănci unde societatea a avut deschise conturi in vederea obținerii extraselor de cont.
Deși inculpatul a declarat că în anul 2008 societatea comercială nu a avut activitate, organele fiscale au identificat factura fiscală nr. 102 emisă la data de 22.12.2008 către P.F. M. Patic, in sumă de 1154,3 lei, venitul obținut nefiind înregistrat și declarat.
După data de 11.06.2009, inculpatul a vândut utilaje in valoare de 299.901,67 lei, fără a fi evidențiate aceste vânzări . În același an, au fost încheiate contracte de arendă pentru suprafața de 155,13 ha . Din exploatarea acestor terenuri, după stabilirea culturilor, a producției medii pe ha și a prețului pentru fiecare produs agricol in parte, s-au estimat venituri impozabile de 94.974 lei. In acest mod s-a stabilit că in cursul anului 2009 inculpatul nu a declarat venituri de 394.876 lei, la acestea s-a dedus o cheltuială de 77.530 lei rezultând un profit impozabil de 317.346 lei.
Pentru anul 2010, in același mod, s-au emis facturi in sumă totală de 439.743 lei și a fost încasată subvenție pentru agricultură in cuantum de 55.793,46 lei, context in care s-a stabilit că societatea a obținut un profit impozabil în valoare totală de 495.536 lei.
In cursul anului 2011, perioadă in care societatea a continuat să fie inactivă, s-au emis facturi de 75.000 lei, sumă care a fost apreciată de organul fiscal ca fiind tot un profit impozabil.
Organele fiscale au respectat prevederile art. 11 alin.1/1 din Legea nr. 571/2013 potrivit căruia „ contribuabilii declarați inactivi …. care desfășoară activități economice în perioada de inactivitate sunt supuși obligațiilor privind plata impozitelor și taxelor prevăzute de prezenta lege, dar nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a taxei pe valoare adăugată, aferente achizițiilor efectuate in perioada respectivă”.
Pentru toate sumele sus-menționate s-a calculat un impozit pe profit in valoare totală de 142.585 lei, respectiv 155 lei pentru anul 2008, 51.143 lei pentru anul 2009, 79.286 lei pentru anul 2010 și 12.000 lei pentru anul 2011.
Având in vedere situația descrisă, organul fiscal a făcut calculul TVA-ului datorat, rezultând suma de 70.370 lei pentru anul 2008, sumă rezultată din însumarea TVA-ului colectat aferent facturilor emise ( 56.978 lei) cu cel aferent veniturilor obținute din comercializarea producției agricole ( 18.045 lei) și în plus adăugându-se cel rezultat dintr-o achiziție intracomunitară de port-altoi din Spania, tranzacție nedeclarată, ca de altfel toate celelalte ( 10.225 lei). Din valoarea astfel obținută a fost scăzut TVA-ul deductibil aferent achizițiilor pentru înființarea culturilor agricole ( 14.878 lei) rezultând suma de 70.370 lei.
Pentru anul 2009, organele fiscale au efectuat constatările pe două perioade distincte: 01.01.2009 – 10.06.2009 și 11.06.2009 – 31.12.2009, după cum firma era activă sau inactivă, aspect care a influențat deducerea cheltuielilor efectuate.
Pentru prima etapă s-au identificat achiziții de inputuri agricole de la . și AGROSEM Z., in valoare de 77.830 lei, cu TVA deductibil in sumă de 14.878 lei, pentru care s-a reținut dreptul de deducere.
In aceeași perioadă societatea nu a emis nicio factură de livrări sau prestări de servicii .
În a doua etapă s-au emis facturi de vânzări in sumă totală de 299.902 lei, cu TVA colectat in valoare de 56.979 lei. De asemenea, a efectuat activități agricole, aspecte detaliate mai sus la analiza impozitului pe profit. Pentru producția estimată s-a calculat TVA raportat la întregul venit, întrucât nu s-a identificat nici un document de valorificare, prin care s-ar fi respectat obligația colectării taxei pe valoarea adăugată. Nu au fost identificate nici documente din care să rezulte că recolta a fost păstrată in depozite autorizate. In plus, s-a stabilit TVA de plată și pentru o achiziție intracomunitară in valoare de 53.815 lei efectuată in trimestrul III din anul 2009, declarată de furnizorul din Spania și nedeclarată de firma administrată de inculpat.
Pentru anul 2010, pe lângă tranzacțiile deja prezentate la analiza impozitului pe profit, la calculul taxei pe valoarea adăugată se mai adaugă o operațiune de încasare prin bancă a sumei de 12.301,63 lei de la M. D., operațiune pentru care nu a fost identificat documentul de livrare.
Valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată sustrasă in întregul interval este de 180.665 lei, repartizată astfel: 184 lei pentru anul 2008, 70.370 lei pentru anul 2009, 92.111 lei pentru anul 2010 și 18.000 lei pentru anul 2011.
Inculpatul a susținut că sumele avansate de organul fiscal cu titlu de debite către bugetul de stat nu sunt stabilite corect, aceasta deoarece la calculul impozitului pe profit nu este luată in calcul cheltuiala ocazionată de achiziția utilajelor vândute in cursul anilor 2009-2010 . De asemenea la estimările producțiilor agricole s-a apreciat o producție de porumb și de struguri care nu corespund cu realitatea, în fapt porumbul nefiind recoltat iar producția de struguri fiind de opt ori mai mică.
Pentru stabilirea prejudiciului real, inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize contabile, angajându-se să pună la dispoziția expertului desemnat documente care să susțină apărarea sa.
În raportul de expertiză întocmit de expert A. A. au fost menținute constatările organului fiscal, rămânând aceleași sume în sarcina inculpatului, aceasta în contextul in care inculpatul nu a prezentat nici un document care să confirme afirmațiile sale.
Inculpatul nu a formulat obiecțiuni la raport, considerând concluziile expertului ca fiind corecte in lipsa documentelor pe care ar fi trebuit să le prezinte. În declarația finală a apreciat că are de achitat TVA-ul stabilit de organul fiscal, dar a susținut că impozitul pe profit nu corespunde cu cel real, ci este mai mic. Neputând lua în calcul doar afirmațiile inculpatului, in lipsa unor probe minime care să întărească cele afirmate de acesta, se reține că prejudiciul penal produs de inculpat bugetului consolidat al statului este in cuantum total de 323.249 lei și a fost stabilit de organele fiscale cu respectarea tuturor prevederilor legale.
Instanța a încuviințat proba cu martori și cu înscrisuri, la solicitarea inculpatului . Deși s-au acordat mai multe termene de judecată, inculpatul nu a fost in măsură să depună înscrisuri .
De asemenea, inculpatul a solicitat efectuarea a două expertize, una contabilă care să stabilească corect veniturile și cheltuielile și una agricolă pentru a se stabili producțiile agricole in perioada 2008 – 2011.
Instanța de fond având în vedere că inculpatul, la fel ca în faza de urmărire penală nu a pus la dispoziție instanței documente contabile sau înscrisuri care să îi susțină apărările, că nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit in faza de urmărire penală, a respins solicitarea acestuia privind efectuarea unor noi expertize.
Partea vătămată ANAF prin DGFP B. s-a constituit parte civilă cu suma de 323.250 lei (180.665 lei TVA si 142.585 lei impozit pe profit ), sume care au rezultat din raportul de inspecție fiscală cât și din raportul de expertiză contabilă.
În drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal .
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei, precum și persoana inculpatului care se află la prima încălcare a legii penale.
Astfel, instanța de fond a constatat că se pot reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea in regim de detenție.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUZĂU și inculpatul C. E. T. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reprezentantul Ministerului Public, a criticat soluția instanței de fond, pentru nelegalitate și netemeinicie. La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului C. E. T. nu s-a avut în vedere în totalitate criteriile prev. de art. 72 C.penal, iar reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante judiciare apare ca nejustificată.
Împrejurarea că inculpatul C. E. T. nu are antecedente penale nu constituie un criteriu unic de apreciere a bunei sale conduite anterior săvârșirii infracțiunii și nu poate fi considerată o circumstanță atenuantă în sensul art. 74 lit.a Cpenal, ci reprezintă doar un element care trebuie coroborat cu alte probe administrate in acest sens.
Așadar, nu putea fi reținută în mod automat această circumstanță atenuantă, ca de altfel nici celelalte situații și împrejurări la care se refera art.74 din Codul penal, atâta timp cât nu se coroborează cu alte elemente de fapt,în condițiile în care inculpatul a comis o infracțiune de evaziune fiscală, în forma continuată, a cauzat un prejudiciu considerabil bugetului statului și nu a depus nicio stăruință pentru a-1 recupera.
Instanța de fond, făcând trimitere la criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cp., a constatat și apreciat că se pot reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare în regim de detenție, fără să facă referire concretă și să motiveze care sunt acele împrejurări care pot justifica coborârea pedepsei cu mult sub minimul special si suspendarea executării pedepsei fără niciun fel de interdicție.
În final a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței, înlăturarea circumstanțelor atenuante, majorarea pedepsei pentru inculpatul C. E. T. și aplicarea dispozițiilor art. 865 Cod penal, respectiv suspendarea sub supraveghere a pedepsei.
Apelantul – inculpat C. E. T. nu a formulat în scris motivele pentru care și-a întemeiat apelul declarat în cauză și nici nu le-a susținut oral cu ocazia dezbaterilor, solicitând instanței de control judiciar să ia act că înțelege să-și retragă calea de atac exercitată.
La termenul din data de 13 iunie 2014, Curtea a încuviințat efectuarea unei expertizei contabile, având următoarele obiective:
- stabilirea cuantumului real al prejudiciului cauzat bugetului de stat de către apelantul-inculpat C. E. T., pe baza celor patru facturi fiscale depuse la acest termen, precum și a borderoului centralizator depus la organul de urmărire penală și care nu a fost avut în vedere la efectuarea primei expertize efectuată la Ministerul Public;
- expertul contabil să stabilească dacă cele patru facturi și borderoul centralizator modifică cuantumului prejudiciului stabilit inițial;
- expertul contabil să efectueze verificări, respectiv dacă cele patru facturi și borderoul centralizator au fost înregistrate în evidențele financiar – contabile ale societății deținute de inculpat.
La termenul din data de 13 octombrie 2014, inculpatul C. E. T. a solicitat să se ia act de împrejurarea că își retrage apelul declarat.
Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău este nefondat.
În aceste sens, situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect reținute de către prima instanță de judecată, după cum s-a arătat anterior, beneficiind de deplin suport probator în actele și lucrările dosarului, inculpatul, prin atitudinea sa procesuală, achiesând într-un final, după efectuarea expertizei contabile în apel, la ceea ce i se impută.
Într-adevăr din raportul de expertiză contabilă nr. 651 din data de 10 septembrie 2014 întocmit de către expert contabil judiciar P. E. V. reiese cu claritate următoarele:
- cuantumul real al obligațiilor fiscale la bugetul de stat, a ., al cărei reprezentant legal este administrator C. E. T., pe baza celor patru facturi fiscale . nr._/02.03.2009, . nr.1433/30.11.2010, . nr. AGR 1143/05.08.2010 și . nr. AGR 1141/04.08.2010 depuse la termenul din data de 13 iunie 2014, precum și a borderoului centralizator nr. 1 din data de 31 ianuarie 2009 depus la organul de urmărire penală și care nu au fost avute în vedere la efectuarea primei expertize efectuată la Ministerul Public, se ridică la 323.250 lei.
- cuantumului real al datoriei la bugetul de stat, pe baza celor patru facturi fiscale . nr._/02.03.2009, . nr.1433/30.11.2010, . nr. AGR 1143/05.08.2010 și . nr. AGR 1141/04.08.2010, precum și a Borderoului de achiziție nr. 1 din data de 31 ianuarie 2009 depuse la termenul din data de 13 iunie 2014 depus la organul de urmărire penală și care nu au fost avute în vedere la efectuarea primei expertize efectuată la Ministerul Public, nu modifică cuantumul obligațiilor fiscale la bugetul de stat stabilite inițial în sumă de 323.250 lei.
- societatea Agrocom Holding SRL Săhăteni, județul B., nu a întocmit nicio evidență financiar – contabilă, conform Legii contabilității nr. 82/1991 pe perioada aprilie 2008 – mai 2011, ca urmare atât cele patru facturi fiscale . nr._/02.03.2009, . nr.1433/30.11.2010, . nr. AGR 1143/05.08.2010 și . nr. AGR 1141/04.08.2010 (anexa 1), cât și Borderoul de achiziție nr. 1 / 31 ianuarie 2009 (anexa 2) nu au fost înregistrate în evidența financiar contabilă a ..
În ceea ce privește criticile aduse de către procuror, acestea sunt neîntemeiate.
Instanța de fond a individualizat concret pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea săvârșită făcând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 72 din fostul Cod penal, cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptei comise, a împrejurărilor concrete de comitere a acesteia, precum și a persoanei inculpatului.
Este oportună reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit. a) Cod penal, aceasta fiind o circumstanță . de cele invocate de către procuror și care într-adevăr nu s-ar fi putut identifica ca fiind incidente în cauză.
D. fiind că inculpatul C. E. T. se află la prima încălcare a dispozițiilor legii penale și față de contextul general al săvârșirii infracțiunii, Curtea, în dezacord cu concluziile reprezentantului Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, apreciază că este justă modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei aleasă de instanța de fond, respectiv doar suspendare condiționată a executării pedepsei.
Față de cele astfel reținute, Curtea, în baza art. 415 alin.1 Cod procedură penală, va lua act de retragerea apelului declarat de inculpatul C. E. T., iar în baza art. 421 pct.1 lit.b) Cod procedură penală va respinge apelul declarat de către P. de pe lângă Tribunalul Buzău ca nefondat.
Având în vedere și disp. art. 275 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea apelului declarat de inculpatul C. E. T., fiul lui T. și R., născut la data de 19.06.1976 in municipiul B., județul B., domiciliat in ., CNP_9împotriva sentinței penale nr. 17 din data de 28 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul Buzău.
Respinge ca nefondat apelul declarat de P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUZĂU, împotriva aceleiași sentințe.
Obligă apelantul – inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata onorariului apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei, din fondul Ministerului Justiției, către Baroul Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 13 octombrie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
M. V. T. D. A. E.
GREFIER,
M. P.
Red. T.M.V.
Tehn.grefier P.M./DC
5 ex/06.11.2014
d.f._ Tribunalul Buzău
j.f. C. J.
Operator de date cu caracter personal.
Nr. notificare 3113/2006
| ← Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea... | Infracţiuni la normele de convieţuire socială. Legea 61/1991... → |
|---|
