Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 458/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 458/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 3156/120/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 458
Ședința publică din data de 09 octombrie 2014
PREȘEDINTE – V. M.
GREFIER – E. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror S. G.
din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T.- S. Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul G. M. A., fiul lui V. și I., născut la 21 septembrie 1987 în localitatea Răcari, județul Dâmbovița, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr.968 din data de 09 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de către condamnatul G. M. A..
În conformitate cu disp. art.275 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat condamnatul la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul –condamnat G. M. A., aflat în stare de deținere, personal și asistată de avocat din oficiu M. R. din Baroul Prahova, conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/09.10.2014, aflată la fila 12 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Conform dispozițiilor art. 356 alin.2 Cod procedură penală și cu permisiunea instanței, apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul aflat în stare de deținere, a luat legătura cu acesta, precizând că își retrage contestația.
Contestatorul – condamnat G. M. A. având cuvântul, declară că înțelege să își retragă contestația formulată în cauză.
Avocat din oficiu M. R. și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, solicită a se lua act de manifestarea de voință exprimată de condamnat, în sensul retragerii contestației exercitată împotriva sentinței penale nr. 968 din 09 septembrie 2014 a Tribunalului Dâmbovița.
Contestatorul – condamnat G. M. A. având ultimul cuvânt, declară că înțelege să își retragă contestația formulată împotriva sentinței penale nr. 968 din data de 09 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița
CURTEA,
Asupra contestației penale de față;
Prin sentința penală nr. 968 din 09 septembrie 2014 a Tribunalului Dâmbovița, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de către condamnatul G. M. A., fiul lui V. și I., născut la data de 21.09.1987 în Răcari, județul Dâmbovița, CNP_, aflat în Penitenciarul Mărgineni.
În conformitate cu disp. art.275 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat condamnatul la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea la data de 08.07.2014 sub nr._, condamnatul G. M. A., a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la pedeapsa rezultantă de 6 ani și 8 luni închisoare care i-a fost stabilită pentru săvârșirea unor infracțiuni prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală anterior și art. 33 lit. a Cod penal anterior; art. 13, alin. 1, 2, 3 teza a II a raportat la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală anterior și art. 33 lit. a Cod penal anterior și art. 26 Cod penal anterior raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal anterior cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal anterior și art.3201 din Codul de procedură penală anterior, prin sentința penală nr.580/19.11.2013 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, definitivă prin nerecurare la data de 10.12.2013.
Au fost atașate la dosar, în copie, fișa de evaluare, mandatele de executare a pedepsei închisorii nr.853/2012 din 23.05.2013 și nr.1184/2013 din 10.12.2013 emise de către Tribunalul Dâmbovița, fișele privind situația juridică și mutările condamnatului, precum și copiile sentințelor penale nr.580/19.11.2013 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ și nr.397/01.11.2012 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, cu mențiuni privitoare la data și modalitatea rămânerii lor definitive.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma disp. art. 6 alin. 1 Cod penal, tribunalul a apreciat că cererea formulată este neîntemeiată, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Potrivit disp. art. 6 alin. 1 Cod penal „când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a executării pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea noua pentru infracțiunea săvârșită se reduce la acest maxim”.
Tribunalul a constatat că deținutul G. M. A. se află în executarea unei pedepse rezultante de 6 ani și 8 luni închisoare conform mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184/2013 din 10.12.2013 emis în baza sentinței penale nr.580/19.11.2013 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, definitivă prin nerecurare la data de 10.12.2013 .
Prin sentința penală anterior menționată a fost admisă cererea de contopire pedepse formulată de condamnatul G. M. A., descontopită pedeapsa rezultantă de 6 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal anterior, aplicată prin sentința penală nr. 397/01.11.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ menținută prin decizia penală nr. 36/18.02.2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești astfel cum a fost modificată pe latură civilă prin decizia penală nr. 1735/22.05.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:
- pedeapsa închisorii de 3 ani și 4 luni și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal anterior aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală anterior și art. 33 lit. a Cod penal anterior;
- pedeapsa închisorii de 6 ani și 8 luni și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal anterior aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13, alin. 1, 2, 3 teza a II a rap.la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală anterior și art. 33 lit. a Cod penal anterior;
Prin sentința penală nr.271/03.04.2013 pronunțată de către Judecătoria Târgoviște, definitivă prin nerecurare același petiționar a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 Cod penal anterior rap.la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal anterior cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal anterior și art.3201 din Codul de procedură penală anterior.
În baza art. 33, 34 lit. b Cod penal anterior au fost contopite pedepsele aplicate, dispunându-se ca petiționarul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 8 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit. a teza a II a și lit. b și e Cod penal anterior pe o durată de 2 ani ce se va executa după executarea pedepsei închisorii.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b și e Cod penal anterior.
Totodată, s-a dedus din pedeapsa rezultantă arestarea preventivă de la 17.08.2012 la zi, au fost anulate vechile mandate de executare a pedepsei și s-a dispus emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa rezultantă.
Au fost menținute starea de arest și celelalte dispoziții ale sentințelor penale pronunțate.
În mod evident, este necesar să se stabilească în cauza dedusă judecății, care dintre cele două legi – Codul penal în vigoare la data judecării condamnatului și rămânerii definitive a sentinței penale nr.580/19.11.2013 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, definitivă la data de 10.12.2013 prin nerecurare sau Legea nr. 286/2009 privind Codul penal reprezintă legea penală mai favorabilă, din perspectiva acestei din urmă legi urmând să fie analizat conținutul disp. art. 6 alin. 1 și art. 39 .
Infracțiunea privind constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută în art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 are corespondent la acest moment în disp. art.367 alin.1 Cod penal care statuează că „inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Potrivit alin.2 al aceluiași articol „când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.
În noua reglementare infracțiunea de trafic de minori se regăsește în art.211 Cod penal conform căruia „recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”, iar dacă fapta a fost săvârșită în condițiile art.210 alin.1 sau de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.
Infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 alin.1, 2 și 3 din Codul penal anterior a fost preluată în noua reglementare în disp. art.244 alin.2 care prevăd că „înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani”.
În primul rând, se analizează fiecare dintre pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, verificându-se dacă acestea nu depășesc limita maximă prevăzută de legea nouă, iar dacă este cazul se vor reduce pedepsele care depășesc noul maxim special potrivit art.6 Cod penal.
Verificând fiecare dintre pedepsele stabilite pentru cele 3 infracțiuni concurente, tribunalul a constatat că durata acestora nu depășește limitele maxime prevăzute de legea nouă de 10 ani închisoare – art.367 alin.2 (constituirea unui grup infracțional organizat), 12 ani închisoare - art.211 alin.2 (traficul de minori) și, respectiv, 5 ani închisoare – art. 244 alin.2 (înșelăciune), astfel încât nu se impune reducerea pedepselor.
În al doilea rând, instanța va verifica dacă pedeapsa rezultantă nu depășește limita maximă la care se poate ajunge potrivit art.39 Cod penal.
În conformitate cu disp. art.39 alin.1 lit.b Cod penal, contopind cele trei pedepse, respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare, 6 ani și 8 luni închisoare și 2 ani închisoare, s-ar putea aplica condamnatului o pedeapsă de cel mult 8 ani, 5 luni și 10 zile închisoare (prin adăugarea la pedeapsa de bază de 6 ani și 8 luni închisoare a unui spor de 1/3 din celelalte două pedepse de 3 ani și 4 luni închisoare și 2 ani închisoare).
Rațiunea disp. art. 6 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal nu este aceea de a-l aduce pe condamnat în aceeași situație în care s-ar fi aflat dacă succesiunea de legi ar fi intervenit în cursul procesului, ci doar de a garanta respectarea principiului legalității, prin înlăturarea părții din pedeapsă care depășește maximul special aplicabil sub legea nouă.
Întrucât pedeapsa rezultantă aplicată inițial este de 6 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și e Cod penal anterior, ea apare legală și potrivit legii noi, de unde reiese că nu se impune reducerea cuantumului său prin . Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Așa fiind, tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către condamnatul G. M. A., constatând că Legea nr. 286/2009 privind Codul penal nu reprezintă o lege penală mai favorabilă pentru acesta.
Împotriva sentinței penale nr. 968 din data de 09 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița a formulat contestație condamnata G. M. A. fără a arăta în scris motivele ce au determinat-o să promoveze această cale de atac.
Prezent personal în ședința publică de astăzi, 09 octombrie 2014 și după consultarea cu apărătorul desemnat din oficiu, condamnatul - contestator G. M. A. a precizat că înțelege să-și retragă contestația declarată împotriva sentinței penale nr. 968 din 09 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Față de această manifestare de voință a contestatorul - condamnat, exprimată de acesta în mod liber și neechivoc, în temeiul dispozițiilor art.425/1 alin. 3 rap. la art. 415 Cod procedură penală, Curtea urmează să ia act de declarația contestatoarei.
Văzând și dispozițiile cuprinse în art. 275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea contestației formulată de condamnatul G. M. A., fiul lui V. și I., născut la 21 septembrie 1987 în localitatea Răcari, județul Dâmbovița, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr. 968 din 09 septembrie 2014 a Tribunalului Dâmbovița.
Obligă contestatorul - condamnat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu ce se avansează din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 09 octombrie 2014.
Președinte Grefier
V. M. E. V.
Red.EV
Tehnored.EV
5 ex./10.10.2014
dos.f._ Tribunalul Dâmbovița
j.f. S. F.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 1165/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
