Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 463/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 463/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 05-05-2014 în dosarul nr. 6882/204/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR. 463

Ședința publică din data de 05 mai 2014

PREȘEDINTE – C. G.

JUDECĂTOR – G. D.

GREFIER – C. M.

Ministerului Public a fost reprezentat de procuror M. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Câmpina și inculpatul I. V. (zis "C.), fiul lui M. și M., născut la data de 21.06.1968 în Câmpina, județul Prahova, cu același domiciliu, ., județul Prahova, recidivist, C.N.P._, împotriva sentinței penale nr. 15 din data de 21 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, prin care:

În baza art. 208, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplic, art. 41 alin. 2 Cod penal (3 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal și art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul I. V., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În temeiul art. 61 alin. 1 Cod penal s-a menținut liberarea condiționată a restului neexecutat de 354 zile din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 96/2010 a Judecătoriei Câmpina.

Cu aplic. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

Conform art. 350 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la 10 decembrie 2013 la zi.

Potrivit art. 14, 346 Cod procedură penală rap. la art. 1357 Noul cod civil a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile astfel: 1000 lei părții civile D. E. – C. și 500 lei părții civile S. D. .

S-a luat act de declarația părții vătămate C. C. că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În temeiul art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului câte 1050 lei cheltuieli judiciare, din care 600 lei reprezentând onorarii apărători din oficiu avansate din fondurile Ministerului Justiției pe parcursul urmăririi penale și în faza de judecată.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelantul-inculpat I. V. pentru care a răspuns avocat desemnat din oficiu I. G. din Baroul Prahova potrivit delegației de asistență judiciară obligatorie nr._/2014, intimații-părți civile C. C., S. D. și D. C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat I. G. și Reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul susțin că nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Curtea ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările cauzei constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul critică sentința atacată pentru nelegalitate Hotărârea este contrară legii prin omisiunea confiscării de la inculpat a sumei de 450 lei, în speță fiind încălcate prevederile art. 112 alin. 1 lit. e și alin. 5 Cod penal

În fapt, instanța a reținut că în zilele de 22.11.2013, 24.11.201 și 26.11.2013, inculpatul I. V. a sustras din diferite locuri (sediul gădiniței nr. 8, incinta unui fast-food și sediul grădiniței nr. 10) mai multe bunuri (telefoane mobile, bani, carduri bancare, cărți de identitate etc.), aparținând persoanelor vătămate D. E.-C., S. D. și C. C., prejudiciul total cauzat fiind de 1.600 lei.

Întrucât persoana vătămată C. C. a declarat cu ocazia audierii în fața instanței că nu și-a recuperat prejudiciul, pe care l-a estimat la suma de 450 lei, și că nu dorește să se constituie parte civilă în procesul penal, apreciază că se impune în cauză, în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e și alin. 5 Cod penal, confiscarea sumei respective de la inculpatul I. V..

Având în vedere că măsura confiscării sumei de 450 lei nu a fost dispusă de către instanță prin hotărârea apelată, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și reținerea cauzei spre judecare.

În raport de cele expuse, formulează concluzii de admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței apelate și pe fond confiscarea sumei de 450 lei, obținută de inculpatul I. V., ca urmare a săvârșirii infracțiunii și nesolicitată de partea vătămată C. C..

Avocat I. G. având cuvântul pentru inculpatul I. V., susține că inculpatul a fost condamnat de instanța de fond pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b Cod penal anterior, cu aplic, art. 41 alin. 2 Cod penal (3 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal anterior, cu reținerea disp. art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală anterior.

În Noul Cod penal în art. 229 nu se mai regăsește lit. e.

Solicită schimbarea încadrării juridice din. disp. art. 208-209 lit.e și alin. 2 lit. b cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 Cod procedură penală din 1969, în disp. art. 228 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b Cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 Cod procedură penală din 1969 și redozarea pedepsei.

Urmează a se avea în vedere că inculpatul a avut o atitudine procesuală sinceră.

Referitor la apelul declarat de unitatea de parchet susține că în actul de inculpare s-a menționat că inculpatul a recunoscut fapta și a ajutat la recuperarea prejudiciului.

Nu are cunoștință dacă partea vătămată S. D. și-a recuperat telefonul mobil. Solicită respingerea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpina.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul cu privire la apelul declarat de inculpatul I. V. formulează concluzii de admitere numai în cea ce privește încadrarea juridică dată faptei.

Solicită în aplicarea art. 5 cod penal și conform art. 386 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice dată faptei din disp. art. 208-209 lit.e și alin. 2 lit. b cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 cod procedură penală din 1969, în disp. art. 228 cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 cod procedură penală din 1969 schimbarea încadrării juridice și condamnarea acestuia la o pedeapsă corect individualizată. Pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 3 ani închisoare.

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 15 din data de 21 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina s-a dispus, în baza art. 208, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplic, art. 41 alin. 2 Cod penal (3 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal și art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului I. V. (zis "C.), fiul lui M. și M., născut la data de 21.06.1968 în Câmpina, județul Prahova, cu același domiciliu, ., județul Prahova, recidivist, C.N.P._, la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

Cu aplic. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

S-a luat act de declarația părții vătămate C. C. că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina nr. 4184/P/2013, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimis în judecată inculpatul I. V. (zis "C.), fiul lui M. și M., născut la data de 21.06.1968 în Câmpina, jud. Prahova,, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de :furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. (trei acte materiale) și art. 37 lit. a Cp. constând în aceea că în perioada 22-26.11.2013, pe timp de zi, singur, în baza unei rezoluții infracționale unice, a intrat în sediile grădinițelor nr. 8 și 10 din municipiul Câmpina și în incinta S.C. BDF Company S.R.L. de unde a sustras bani, 2 telefoane mobile, carduri bancare și acte de identitate

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut în fapt următoarele:

1. În ziua de 22.11.2013, în jurul orei 11.00, inculpatul a intrat în sediul grădiniței nr. 8, de pe . Câmpina, în timpul programului și de pe holul de la intrare, dintr-o geantă agățată în cuier a sustras un portofel în care se găseau;cartea de identitate, cardul de salariu, suma de 3 lei și 12 dolari și un telefon mobil marca Nokia.

Prejudiciul a fost estimat de partea vătămată C. C. la suma

de 450 lei. Inculpatul a declarat că a aruncat cardul și cartea de identitate, banii i-a

cheltuit în interes personal și telefonul mobil l-a valorificat pentru suma de 100 lei

unei persoane a cărei identitate nu o cunoaște.

2.În ziua de 24.11.2013, în jurul orei 14.00, inculpatul a sustras de pe un frigider

amplasat în incinta unui fast food (S.C. BDF Company S.R.L.), un telefon mobil marca Samsung Galaxy în valoare de 500 lei, aparținând părții vătămate S. D., angajat al unității menționate.

Inculpatul a declarat că a vândut telefonul mobil unei persoane necunoscute,

obținând suma de 150 lei.

3În ziua de 26.11.2013, în jurul orei 15.30, inculpatul a intrat în sediul grădiniței

nr. 10, de pe . Câmpina, în timpul programului și din

vestiarul la care are acces personalul, a sustras o geantă în care se găseau cartea de

identitate, trei carduri bancare, carnet de asigurat, suma de 210 lei, o pereche de ochelari, 2 iconițe și o țigaretă electronică cu rezervă, bunuri aparținând părții vătămate D. C..

Prejudiciul a fost estimat de partea vătămată la 1000 lei.

S-au recuperat: cartea de identitate, carnetul de asigurat, cardurile bancare și iconițele.

Partea vătămată C. C. a declarat în etapa actelor premergătoare că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 450 lei, daune materiale reprezentând prejudiciul cauzat.

Partea vătămată S. D. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 500 lei, daune materiale reprezentând prejudiciul cauzat.

D. C. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1000 lei, daune materiale reprezentând prejudiciul cauzat (s-au recuperat cartea de identitate, carnetul de asigurat, cardurile bancare și iconițele).

Situația de fapt astfel cum a fost expusă a rezultat cu certitudine din mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale: declarațiile părților vătămate (f. 11, 12, 17, 18,23-25);procese-verbale de vizionare și suporturi CD (f. 14, 15, 37, 39, 41, 66);planșe foto (f. 43-47);proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 26);proces-verbal de conducere în teren și planșe foto (f. 28-32);proces-verbal de predare-primire (f. 33);declarațiile martorilor (f. 34-36, 38, 40, 42); fișă de cazier (f. 55);coroborate cu declarațiile inculpatului care a recunoscut comiterea faptei (f. 57-62, 64, 65);

Partea vătămată C. Cătlina, audiată fiind în instanță, a declarat că nu se constituie parte civila împotriva inculpatului deși nu a recuperat bunurile sustrase și nici până în prezent nu a terminat formalitățile de reînnoire a actelor, lăsând la aprecierea instanței soluționarea laturii penale.

Cu ocazia audierii sale în instanță, cu respectarea garanțiilor procesuale, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, de furt calificat în formă continuată -3 acte materiale,are cunoștință de probele administrate pe parcursul urmăririi penale, pe care și le însușește, solicitând judecarea sa în baza acestora, conform dispozițiilor legale care reglementează judecarea în cazul recunoașterii vinovăției, regretând comiterea faptelor. A mai declarat că menține declarațiile date în faza de urmărire penală,e ste de acord cu achitarea prejudiciului față de părțile civile S. D. și D. C. astfel cum au solicitat. A mai arătat că s-a eliberat din executarea ultimei pedepse privative de libertate în luna martie 2013 și până în noiembrie a lucrat în construcții, locuind împreună cu fratele său care era angajat la o firmă(f.21)

Prima instanță a reținut că, în drept,faptele inculpatului I. V., care, în perioada 22-26.11.2013, pe timp de zi, singur, în baza unei rezoluții infracționale unice, a intrat în sediile grădinițelor nr. 8 și 10 din municipiul Câmpina și în incinta S.C. BDF Company S.R.L. de unde a sustras bani, 2 telefoane mobile, cârduri bancare și acte de identitate, au întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat informă continuată prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b Cod penal cu aplic, art. 41 alin. 2 Cod penal (trei acte materiale) și art. 37 lit. a Cod penal.

Din examinarea fișei de cazier (f.8) a rezultat că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, a suferit nouă condamnări definitive (opt pentru infracțiuni de furt calificat și una pentru infracțiunea de evadare) fiind anterior, condamnat de Judecătoria Câmpina, prin sentința penală nr. 96/2010 a Judecătoriei Câmpina, definitivă prin decizia penală nr. 152/2010 a Tribunalului Prahova, la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208, 209 alin. 1 lit. e, g, i, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal. A fost liberat condiționat la 02.04.2013, cu un rest de pedeapsă de 354 zile.

Prin ordonanța organelor de poliție din 10.12.2013, ora 19.00, învinuitul a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore.

Urmare sesizării instanței, prin încheierea din 11.12.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpina, față de inculpatul I. V. a fost luată măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 11.12.2013 până la data de 08.01.2014 inclusiv, măsură menținută ulterior în temeiul art. 300/1 Cod procedură penală rap. la art. 160/b Cod procedură penală

La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului instanța, conform art. 72 Cod penal a avut în vedere dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a Codului penal pentru infracțiunile săvârșite prin aplicarea art. 320/1 alin.7 Cod procedură penală,pericolul social concret sporit al faptelor, cuantumul prejudiciului cauzat acestora ,rămas nerecuperat,săvârșirea faptelor pe timp de zi și din locuri publice, dar și persoana inculpatului care este în vârstă de 24 de ani, necăsătorit, fără ocupație și manifestând perseverență infracțională, considerente în raport de care s-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum de natură a asigura scopul educativ-preventiv conform art.52 cod penal, iar în raport de cuantumul pedepsei anterioare și de data săvârșirii infracțiunii dedusă judecății s-a reținut în sarcina inculpatului și să se facă aplicarea disp.art.37 lit.a cod penal privitoare la recidiva postcondamnatorie.

În temeiul art. 61 alin. 1 Cod penal instanța a dispus menținerea liberării condiționate a restului neexecutat de 354 zile din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 96/2010 a Judecătoriei Câmpina, în raport de cuantumul pedepsei aplicate în prezenta cauză.

Pe durata executării pedepsei principale cu închisoarea, în baza art.71 alin.3 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a, teza a II-a și lit.b Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), s-a înlăturat interzicerea celorlalte drepturi prev.de art.64 cod penal, în raport de împrejurările cauzei, natura și gravitatea infracțiunii săvârșite dar și persoana inculpatului, așa cum s-a statuat prin Decizia nr.74/5 noiembrie 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost valorificată jurisprudența CEDO, respectiv Hotărârile S. P. contra României și Hirst contra Marii Britanii.

În baza art. 350 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la 10 decembrie 2013 la zi.

În temeiul art. 14, 346 Cod procedură penală rap. la art. 1357 Noul Cod civil a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile după cum urmează: 1000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, părții civile D. C. și 500 lei, reprezentând contravaloarea telefon mobil marca Samsung Galaxy sustras, părții civile S. D. .

S-a luat act de declarația părții vătămate C. C. că nu se constituie parte civilă în procesul penal. Deși partea vătămată C. C. nu a recuperat bunurile sustrase de inculpat, instanța a apreciat că nu se impune luarea măsurii de siguranță a confiscării în temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, întrucât inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat în formă continuată, formă a unității legale de infracțiune, iar părțile vătămate D. C. și S. D. s-au constituit părți civile în procesul penal, astfel încât potrivit practicii judiciare constante în materie nu a fost îndeplinită condiția prevăzută de textul de lege sus menționat, potrivit căruia numai în măsura în care nu servesc despăgubirii părții vătămate, bunurile dobândite prin săvârșirea faptei penale sunt supuse confiscării.

Conform art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului câte 1050 lei cheltuieli judiciare, din care 600 lei reprezentând onorarii apărători din oficiu avansate din fondurile Ministerului Justiției pe parcursul urmăririi penale și în faza de judecată.

Împotriva sentinței penale nr. 15 din data de 21 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Câmpina și inculpatul I. V..

În apelul său P. de pe lângă Judecătoria Câmpina a criticat sentința doar în ceea ce privește omisiunea confiscării de la inculpat a sumei de 450 lei, susținându-se că au fost astfel încălcate prevederile art. 112 alin. 1 lit. e și alin. 5 Cod penal.

S-a arătat că persona vătămată C. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză deși nu și-a recuperat prejudiciul cauzat de inculpat pe care l-a estimat la suma de 450 lei, astfel încât acesta ar constitui un beneficiu din infracțiune, ce se impune a fi imputat inculpatului în temeiuklart.112 alin. 1 lit. e și alin. 5 Cod penal.

În apelul său inculpatul, prin apărătorul din oficiu arătat că în speță se impune aplicarea legii penale mai favorabile în conformitate cu dispozițiile art. 5 Cod penal.

Astfel, s-a arătat că el a fost condamnat de instanța de fond pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b Cod penal anterior, cu aplic, art. 41 alin. 2 Cod penal (3 acte materiale), art. 37 lit. a Cod penal anterior, cu reținerea disp. art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală anterior, iar în Noul Cod penal, în art. 229 nu se mai regăsește agravanta de la lit. e a articolului 209 Cod penal din 1969.

În final s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din disp. art. 208-209 lit.e și alin. 2 lit. b cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 Cod procedură penală din 1969, în disp. art. 228 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b Cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 Cod procedură penală din 1969 și redozarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia.

Examinând sentința apelată în raport de criticile formulate în ambele apeluri, de dispozițiile legale incidente, inclusiv art. 5 Cod penal ca și de cele ale art. 417 alin. 2Cod procedură penală, ce impun analizarea cauzei sub toate aspectele, de fapt și de drept, Curtea constată că atât apelul Parchetului cât și cel al inculpatului sunt fondate.

În ce privește apelul declarat de parchet Curtea constată că este reală situația invocată în motivele de apel și anume aceea că partea vătămată Ciorobeea C. căreia inculpatul i-a sustras un portofel în care ser găsea suma de 3 lei și 12 dolari, cartea de identitate și un card de salariu, precum și un telefon mobil marca Nokia, nu s-a constituit parte civilă, deși aceasta a estimat că a suferit un prejudiciu de 450 lei.

Curtea mai constată însă că, din actele dosarului de urmărire penală, în condițiile în care inculpatul și-a însușit întreg materialul probator de la urmărirea penală, în procedura recunoașterii vinovăției, rezultă că acesta a vândut telefonul mobil Nokia pentru suma de 100 lei, acesta constituind în realitate beneficiul său din acest act material de furt.

Potrivit art. 118 alin. 1, lit. e Cod penal din 1969 în vigoare la data comiterii faptei, sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzută de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate.

Aceste dispoziții au fost preluate ad literam de art. 112 alin. 1 lit. e Cod penal, așa încât din acest punct de vedere Curtea apreciază că vor fi aplicabile dispozițiile legii vechi.

În acest context, constatând că suma indicată de inculpat ( 100 lei - contravaloarea unui telefon mobil marca Nokia) ca beneficiu obținut din fapta comisă împotriva părții vătămate C. C., este mai apropiată de realitate, în condițiile aplicării art. 118 alin. 1 lit. 1 și alin. 5 Cod penal din 1969, se va dispune confiscarea de la inculpatul I. V. a acestei sume.

Referitor la apelul inculpatului I. V., Curtea constată că, într-adevăr situația sa impune aplicarea legii penale mai favorabile, art. 5 Cod penal.

Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată și a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b Cod penal din 1969, cu aplic, art 41 alin 2 din același cod.

În actualul Cod penal agravanta de las lit. e a alin. 1 sau de la lit.b a alin. 2 de la art. 209 Cod penal din 1969 nu se mai regăsesc în dispozițiile ce reglementează furtul calificat, respectiv în art. 229.

Așa fiind, faptele reținute în sarcina inculpatului de săvârșirea a trei acte materiale de furt se circumscriu condițiilor de incriminare de la art. 228 Cod penal ce reglementează furtul în formă simplă și care se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Ca atare, în aplicarea principiului legii mai favorabile este evident că dispozițiile Noului Cod penal sunt mai favorabile, atât în ceea ce privește incriminarea faptelor reținute în sarcina inculpatului, dar și a instituțiilor juridice autonome ce reglementează infracțiunea continuată și recidiva, în vechiul Cod penal din 1969, respectiv dispozițiile art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a.

Cum inculpatul din cauza de față a beneficiat în fața primei instanțe de aplicarea dispozițiilor 320/1 alin. 7 Cod procedură penală din 1969, al căror efect de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă, a fost preluat de dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, Curtea constată că potrivit noilor limite de pedeapsă prevăzute de art. 228 Cod penal, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată de prima instanță inculpatului I. V. depășește limita maximă din noua reglementare, astfel încât se impune reducerea acesteia.

În concluzie, față de toate argumentele expuse mai sus, în conformitate cu disp. art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite ambele apeluri, va desființa în parte sentința, și rejudecând, în aplicarea art. 5 cod penal, conf. art. 386 cod procedură penală se va schimba încadrarea juridică dată faptei din disp. art. 208-209 lit.e și alin. 2 lit. b cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. a cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 cod procedură penală din 1969, în disp. art. 228 cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 cod procedură penală din 1969 și se va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului la 2 ani închisoare.

Se va menține liberarea condiționată a inculpatului cu privire la restul de pedeapsă de 354 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 26/2010 pronunțată de către Judecătoria Câmpina, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza disp. art. 12 alin. 1 din legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a codului penal, se vor înlătura pedepsele accesorii aplicate inculpatului.

În baza art. 72 cod penal se va computa perioada reținerii și a arestării preventive a inculpatului, de la 10 decembrie 2013 la 14.03.2014.

În conformitate cu art. 118 alin. 1 lit. e și alin. 5 Cod penal din 1969, se va confisca de la inculpat suma de 100 lei, beneficiu din infracțiune.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de către Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Câmpina și de către inculpatul I. V. zis "C.), fiul lui M. și M., născut la data de 21.06.1968 în Câmpina, județul Prahova, cu același domiciliu, ., județul Prahova, recidivist, C.N.P._, împotriva sentinței penale nr. 15/21.01.2014 pronunțată de către Judecătoria Câmpina, desființează în parte sentința și rejudecând:

În aplicarea art. 5 cod penal: conf. art. 386 cod procedură penală schimbă încadrarea juridică dată faptei din disp. art. 208-209 lit.e și alin. 2 lit. b cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 cod procedură penală din 1969, în disp. art. 228 cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 și a disp. art. 37 lit. b cod penal din 1969 și cu aplic. art. 320/1 cod procedură penală din 1969 și reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului la 2 ani închisoare.

Menține liberarea condiționată a inculpatului cu privire la restul de pedeapsă de 354 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 26/2010 pronunțată de către Judecătoria Câmpina, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza disp. art. 12 alin. 1 din legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a codului penal, înlătură pedepsele accesorii aplicate inculpatului.

În baza art. 72 cod penal compută perioada reținerii și a arestării preventive a inculpatului, de la 10 decembrie 2013 la 14.03.2014.

Confiscă de la inculpat suma de 100 lei, beneficiu din infracțiune.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.05.2014.

Președinte, Judecător,

C. G. G. D.

Grefier,

C. M.

Red./G.D.

Tehnored./grefier C.M

6 ex./ 28.05.2014

d.f._ – Judecătoria Câmpina

j.f. P. M.

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006.

← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr....		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 194/2014. Curtea de... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 463/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 463/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI