Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 194/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 194/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 8823/315/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR.194

Ședința publică din data de 10 martie 2014

PREȘEDINTE – E. N.

JUDECĂTOR – E. Z.

GREFIER – E. V.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA TÂRGOVIȘTE și inculpații C. A. (fiul lui N. și N., născut la 5.06.1994 în A., județul V., cetățenie romana, domiciliat în Târgoviște, . A, .. A, ., CNP_) și D. N. V. (fiul lui V. și M. C., născut la 27.10.1994 în Târgoviște, județul Dâmbovița, cetățenie română, domiciliat în Târgoviște, . A, .. A, ., CNP_) aflați în arest preventiv la Penitenciarul Mărgineni, județul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr. 684/16.10.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, prin care în baza art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c si alin. 2/1 lit. a Cod penal si art. 320/1 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul C. A., la pedeapsa de 4 ani si 8 luni închisoare (faptă din 15 07 2013).

În baza art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare (pentru fapta din luna ianuarie 2013).

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare (pentru fapta din luna martie 2013).

Conform art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare (pentru fapta din luna mai 2013).

În baza art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. A. la pedeapsa de 4 ani si 8 luni de închisoare ( pentru fapta din luna ianuarie 2013).

În temeiul art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. A., la pedeapsa de 4 ani si 8 luni de închisoare (pentru fapta din luna martie 2013).

Conform art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. A., la pedeapsa de 4 ani si 8 luni de închisoare ( pentru fapta din luna mai 2013).

În baza art. 20 Cod penal, raportat la art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. A. la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.

A fost anulată suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penala 130/13 02 2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște .

S-a contopit pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 130/2013 cu pedepsele de 2 ani închisoare (aplicată pentru fapta din ianuarie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din ianuarie 2013), urmând ca inculpatul să execute 4 ani si 8 luni închisoare.

În temeiul art. 36 Cod penal si art. 40 Cod penal, s-a contopit pedeapsa rezultantă de 4 ani si 8 luni închisoare, cu pedepsele de 2 ani închisoare (aplicată pentru fapta din mai 2013), pedeapsa de 4 ani si 8 luni închisoare (pentru pedeapsa aplicată pentru fapta din mai 2013), 2 ani închisoare ( aplicată pentru fapta din martie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare ( aplicata pentru fapta din martie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din 15 07 2013) si 1 an si 6 luni închisoare (aplicată pentru fapta din 14 august 2013), urmând ca inculpatul sa execute 4 ani si 8 luni închisoare.

Conform art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua si lit. b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, s-a scăzut din durata executării pedepsei timpul reținerii si arestării preventive începând cu data de 19 august 2013 la zi.

În temeiul art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului C. A..

Prin aceeași sentință, în baza art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c si alin. 2/1 lit. a Cod penal si art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul D. N., la pedeapsa de 4 ani si 8 luni închisoare (fapta din 15 07 2013).

Conform art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul D. N., la pedeapsa de 2 ani închisoare (pentru fapta din luna ianuarie 2013).

În baza art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul D. N., la pedeapsa de 2 ani închisoare ( pentru fapta din luna martie 2013).

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul D. N., la pedeapsa de 2 ani închisoare (pentru fapta din luna mai 2013).

Conform art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul D. N. la pedeapsa de 4 ani si 8 luni de închisoare (pentru fapta din luna ianuarie 2013).

În baza art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul D. N., la pedeapsa de 4 ani si 8 luni de închisoare (pentru fapta din luna martie 2013).

În temeiul art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul D. N. la pedeapsa de 4 ani si 8 luni de închisoare ( pentru fapta din luna mai 2013).

Conform art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul D. N. la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.

A fost anulată suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin sentința penală nr. 130/13 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște.

S-a contopit pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.130/2013 cu pedepsele de 2 ani închisoare (aplicată pentru fapta din ianuarie 2013) si 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din ianuarie 2013), urmând ca inculpatul să execute 4 ani si 8 luni închisoare.

În baza art. 36 Cod penal si art. 40 Cod penal, s-a contopit pedeapsa rezultantă de 4 ani si 8 luni închisoare, cu pedepsele de 2 ani închisoare (aplicată pentru fapta din mai 2013), pedeapsa de 4 ani si 8 luni închisoare (pentru pedeapsa aplicată pentru fapta din mai 2013), 2 ani închisoare ( aplicata pentru fapta din martie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din martie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din 15 iulie 2013) si 1 an si 6 luni închisoare (aplicată pentru fapta din 14 august 2013), urmând ca inculpatul să execute 4 ani si 8 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua si lit. b Cod penal.

Conform baza art. 88 Cod penal, s-a scăzut din durata executării pedepsei timpul reținerii si arestării preventive începând cu 19 august 2013 la zi.

În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului D. N..

A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Ș. si au fost obligați inculpații în solidar, la plata către acesta a sumei de 4.680 lei, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat pe fiecare dintre inculpați la câte 470 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care câte 300 de lei, reprezintă onorariul apărătorului din oficiu B. D. - în total 600 lei, care va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției).

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții inculpați C. A., aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat din oficiu D. A. din Baroul Prahova în substituirea avocatului desemnat din oficiu N. R., conform delegației de asistență judiciară obligatorie nr._/2013, aflată la fila 23 dosar și D. N. V., aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat ales B. M. D. din Baroul Dâmbovița, potrivit împuternicirii avocațiale ., nr._/03.02.2014, aflată la fila 38 dosar, lipsă fiind intimatul - parte civilă S. Ș..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Potrivit disp.art.356 alin.2 din Noul Cod de procedură penală și cu permisiunea instanței, avocat din oficiu D. A. și avocatul ales B. M. D., au luat legătura cu apelanții – inculpați C. A. și D. N. și având cuvântul, pe rând, arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în susținerea apelurilor.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului în susținerea apelului.

Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat și nici excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, critică sentința penală nr.684 din 16 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște pentru netemeinicie, arătând că pedepsele aplicate inculpaților C. A. și D. N., pentru infracțiunile pentru care aceștia au fost condamnați, au fost greșit individualizate, fiindu-le stabilit un cuantum al pedepsei cu închisoarea prea mic pentru fiecare din infracțiunile pentru care au fost condamnați.

În dezvoltarea motivelor de apel, susține că în conformitate cu prevederile art.72 alin.2 Cod penal, „la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală”.

De asemenea, arată că potrivit dispozițiilor codului penal, infracțiunea de tâlhărie în varianta agravată prevăzută pentru cazurile de la art.2 ale art.211 Cod penal, se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 20 de ani ; pentru infracțiunea de violare de domiciliu în varianta agravată prevăzută la alineatul 2 al art.192 Cod penal, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 15 ani ; pentru infracțiunea de furt calificat în varianta prevăzută la alin.1 al art.209 Cod penal, este prevăzută de codul penal codul penal o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 10 ani, cu limitele de pedeapsă reduse la jumătate ca urmare a aplicării tratamentului sancționator al tentativei.

Precizează că din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, rezultă că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile pentru care au fost condamnați și care sunt într-un număr mare, într-o perioadă scurtă de timp și anume, perioada ianuarie – august 2013.

Astfel, arată că în perioada menționată anterior, inculpații au urmărit momentele în care partea vătămată S. Ș. primea pensia și au pătruns în domiciliul acestuia la acele momente, profitând de faptul că este persoană în vârstă, cu o posibilitate redusă de apărare, sustrăgându-i părții vătămate sumele de bani încasate din pensie, folosind acte de violență.

Mai susține că inculpații ar fi continuat acest comportament infracțional, lucru dovedit și din modalitatea în care a fost depistată activitatea inculpaților, aceștia fiind prinși când o urmăreau pe partea vătămată la data de 14 august 2013, după ce aceasta a ridicat pensia de la poștă, pentru a îi sustrage încă o dată banii de pensie.

Arată că periculozitatea sporită a celor doi inculpați rezultă din numărul mare de infracțiuni săvârșite într-o perioadă scurtă, din caracterul premeditat al infracțiunilor săvârșite de inculpați, precum și de ușurința cu care au folosit acte de violență pentru a deposeda de diverse sume de bani partea vătămată în vârstă de aproape 70 de ani la data faptelor.

Consideră că necesitatea aplicării unor pedepse mai mari inculpaților, apreciind că pedepsele aplicate prin sentința penală nu pot fi de natură a duce la îndreptarea comportamentului inculpaților și de a exprima corect pericolul social al faptelor, rezultă și din modul de operare al acestora în săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, și anume, îi puneau mâna la gură părții vătămate să nu strige, iar apoi îi luau din buzunare banii, mod de operare ce indică un grad sporit de pericol social al faptei.

În opinia sa, recunoașterea săvârșirii infracțiunilor de către inculpați este o atitudine firească, ce în raport de circumstanțele cauzei, nu poate produce efecte la individualizarea pedepsei aplicate inculpaților.

Față de aspectele mai sus expuse, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate, în parte, în latură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel și majorarea pedepselor aplicate inculpaților C. A. și D. N., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, tentativă la furt calificat și violare de domiciliu, urmând a se face aplicarea disp.art.5 din NCP, privind legea penală mai favorabilă.

De asemenea, în baza art.386 NCPP solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a Cod penal, în infracțiunea prev.de art.233 NCP, cu aplicarea art. art. 396 alin. 10 rap. la art. 375 alin. 1 NCPP ; schimbarea încadrării juridice din 3 infracțiuni de violare de domiciliu, prev.de art.192 alin.2 Cod penal și 3 infracțiuni de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1, alin.2¹ lit.a și c Cod penal, în 3 infracțiuni de tâlhărie calificată, prev.de art.234 alin.1 lit.f NCP, toate cu aplicarea art.396 alin.10 rap.la art.375 alin.1 NCPP și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la furt calificat prev.de art.20 rap.la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev.de art.32 rap.la art.228 NCP cu aplicarea art. 396 alin.10 rap.la art.375 alin.1 NCPP.

Solicită a se observa că faptele de violare de domiciliu nu mai sunt de sine stătătoare, acestea fiind absorbite în forma agravantă a infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută în art.234 alin.1 lit.f din NCP.

Totodată, solicită a se face aplicarea prev.de art.66 lit.a și b NCP, ca pedeapsă complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În final, solicită a se face aplicarea disp.art.54 NCP, potrivit cărora „pedeapsa accesorie constând interzicerea exercitării unor drepturi, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate”, urmând a se avea în vedere motivele de apel aflate la dosar, filele 15 - 17.

Avocat D. A. având cuvântul pentru apelantul – inculpat C. A., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe, în parte, în latură penală, a se face aplicarea disp.art.5 din NCP, potrivit căruia „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

De asemenea, în raport de dispozițiile NCPP intrat în vigoare la data de 01 februarie 2014, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a Cod penal, în infracțiunea prev.de art.233 NCP ; din 3 infracțiuni de violare de domiciliu, prev.de art.192 alin.2 Cod penal și 3 infracțiuni de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1, alin.2¹ lit.a și c Cod penal, în 3 infracțiuni de tâlhărie calificată, prev.de art.234 alin.1 lit.f NCP ; din infracțiunea de tentativă la furt calificat prev.de art.20 rap.la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev.de art.32 rap.la art.228 NCP.

Arată că faptele de violare de domiciliu nu mai sunt de sine stătătoare, ele sunt absorbite în forma agravantă a infracțiunii de tâlhărie calificată, la litera f).

În final, solicită a se face aplicarea disp.art.86/1 din vechiul Cod penal și anume, suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere, urmând a se avea în vedere că deși a mai fost condamnat în minoritate pentru comiterea de fapte de natură penală, a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunilor, beneficiind de disp.art.320/1 din Codul de procedură penală anterior, cu precizarea că pe viitor, acesta nu va mai comite asemenea fapte.

Avocat B. M. D. având cuvântul pentru apelantul - inculpat D. N., susține că urmare a intrării în vigoare a noului Cod Penal la data de 01.02.2014, faptele prevăzute în actul de sesizare sunt în noua reglementare prevăzute de art. 233 Noul Cod Penal – tâlhărie ( fapta din data de 15.07.2013), art. 234 alin. 1 lit. f) Noul Cod penal – tâlhăria calificată – tâlhăria săvârșită prin violare de domiciliu (faptele din luna ianuarie, martie și mai 2013) și art. 32 Noul Cod penal raportat la art. 228 Cod Penal – Furt (tentativa la furt din data de 14.08.2013) și conform art. 5 alin. (1) Noul Cod penal, „In cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

Precizează că faptele de violare de domiciliu nu mai sunt de sine stătătoare, ele sunt absorbite în forma agravantă a infracțiunii de tâlhărie calificată, la litera f).

În ceea ce privește împrejurarea că faptele săvârșite sunt în concurs real de infracțiuni, solicită a se face aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, susținând că nu se poate face aplicarea art. 39 Noul Cod penal, întrucât faptele penale aflate în concurs real au fost săvârșite înainte de . Noului Cod penal, condiția să se facă aplicarea concursului de infracțiuni în baza art. 39 Noul Cod penal, este ca minim o faptă penală să fie săvârșită după . Noului Cod penal.

Mai arată că inculpatul D. N. V., a fost condamnat prin Sentința Penală nr. 684/16.10.2013, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2/1 lit. a Cod Penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, la pedeapsa de 4 ani si 8 luni închisoare (pentru fapta din 15.07.2013).

În acest caz, mai susține că instanța de fond, constatând că a fost investită cu judecarea mai multor infracțiuni intenționate, dintre care unele au fost săvârșite în luna ianuarie 2013, anterior, iar celelalte ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la 1 an si 6 luni, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată prin Sentința penală 130/13.02.2013, instanța a aplicat dispozițiile Deciziei nr. 42/2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în recursul în interesul legii.

Prin urmare, arată că instanța a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală 130/13.02.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște și a contopit pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată, prin Sentința penală 130/13.02.2013 cu pedepsele de 2 ani închisoare pentru fapta din ianuarie 2013 și 4 ani și 8 luni închisoare, aplicată pentru faptele din ianuarie 2013, urmând ca inculpatul sa execute 4 ani și 8 luni închisoare.

De asemenea, precizează că în baza art. 36 Cod penal si art. 40 Cod penal, instanța de fond a contopit pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, cu pedepsele de 2 ani închisoare aplicate pentru faptele de violare de domiciliu, cu pedepsele de 4 ani și 8 luni aplicate pentru faptele de tâlhărie și cu pedeapsa de 1 an si 6 luni pentru tentativa la furt calificat, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.

În continuare susține că un principal motiv de apel, este faptul că instanța de fond a aplicat în mod greșit la individualizarea pedepselor dispozițiile art. 72 Cod Penal, arătând că deși specifică în sentință faptul că are în vedere vârsta tânără a inculpaților și regretul pe care l-au manifestat cu privire la fapta săvârșită, pedeapsa aplicată pentru infracțiunile de tâlhărie, de 4 ani și 8 luni, este prea mare, raportat la împrejurarea că inculpații au recunoscut săvârșirea acesteia, beneficiind de dispozițiile art. 320/1 Cod procedură penală și de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

Consideră că prima instanță nu a avut în vedere circumstanțele atenuante ale inculpatului și anume, caracterizările depuse la dosarul cauzei din care rezultă faptul că acesta nu a creat probleme societății, s-a comportat tot timpul civilizat și respectuos cu vecinii, faptele penale săvârșite fiind rezultatul unui anturaj greșit ales, în prezent el realizând gravitatea acestora.

Nu în ultimul rând, solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul provine dintr-o familie organizată, având pe viitor sprijin în vederea reintegrării.

Ca modalitate de executare, susține că în mod exagerat instanța de fond a apreciat că executarea pedepsei rezultante trebuie să se realizeze în regim de detenție pentru a fi atins scopul urmărit de prevederile art. 52 Cod penal, însă în realitate, așa cum a arătat și în fața primei instanțe, apreciază că scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 Cod penal, poate fi atins și fără executarea în regim de detenție.

Față de toate aceste considerente, în baza art. 421 alin. 2 lit. a NCPP, solicită admiterea apelului formulat, desființarea sentinței penale nr. 684/16.10.2013, pronunțată de Judecătoria Târgoviște și pronunțarea unei hotărâri, urmând a se aplica apelantului – inculpat o pedeapsă mai mică decât cea pronunțată de instanța de fond, pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege, cu coborârea sub minimul special prevăzut de lege.

Totodată, în baza art. 76 Cod Penal, solicită a se ține cont de circumstanțele atenuante expuse, împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor încă din faza de urmărire penală, neîngrădind în nici un fel urmărirea penală, caracterizările depuse la dosarul cauzei din care rezultă că acesta nu a creat probleme societății, s-a comportat tot timpul civilizat și respectuos cu vecinii, aceste fapte penale, fiind rezultatul unui anturaj greșit ales, în prezent el realizând gravitatea lor.

În final, solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul are probleme de sănătate, suferă de astmă bronșic și faptul că provine dintr-o familie organizată, având pe viitor sprijin în vederea reintegrării.

Față de aceste considerente, solicită a se coborî pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, a se face aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 4 raportat la art. 396 alin. 10 Noul Cod de procedură penală, corespondentul art. 320/1 Vechiul Cod de procedură penală, recunoașterea vinovăției și reducerea cu o treime a limitelor pedepselor.

Ca modalitate de executare a pedepsei, solicită a se face aplicarea dispozițiilor art. 86/1 alin. 2 Cod penal și anume suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere și chiar dacă inculpatul a mai fost condamnat la o pedeapsă cu închisoare mai mare de 1 an, această pedeapsă a primit-o în perioada cât acesta era minor.

Apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, perioada de detenție a fost suficientă pentru a-și atinge scopul, anume acela de reeducare și reintegrare în societate a inculpatului.

Cu privire la apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște, solicită în baza art. 421 alin. 1 lit. b NCPP, respingerea apelului ca nefondat pentru considerentele arătate, apreciind ca exagerate motivele Parchetului de majorare a pedepsei, în condițiile în care pedeapsa dată de instanța de fond este mare și a intrat în vigoare o lege penală mai favorabilă.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelurilor declarate de inculpați în sensul de a se face aplicarea disp.art.5 din NCP, privind legea penală mai favorabilă și schimbarea încadrării juridice a faptelor așa cum sunt reglementate de Noul Cod penal, respectiv în art.233 – tâlhărie, art.234 alin.1 lit.f – tâlhărie calificată – tâlhărie săvârșită prin violare de domiciliu și art.32 NCP rap.la art.228 NCP. – furt (tentativă la furt).

Consideră că sunt neîntemeiate criticile invocate de apărătorii inculpaților, susținând că pedepsele aplicate acestora sunt neîndestulătoare având în vedere perseverența infracțională în comiterea unor infracțiuni cu violență și periculozitatea inculpaților care nu se află la primul contact cu legea penală, apreciind că nu se impune schimbarea modalității de executare a pedepselor.

Avocat D. A. având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște, numai în ceea ce privește schimbarea încadrării juridice a faptelor, urmând a fi respinse restul criticilor invocate de reprezentantul Ministerului Public.

Apelantul - inculpat C. A. având ultimul cuvânt, arată că îi pare rău și regretă, că în perioada în care a stat în detenție a conștientizat gravitatea faptelor și dorește să muncească, solicitând a i se aplica o pedeapsă mai mică, eventual cu suspendarea executării pedepsei.

Apelantul - inculpat D. N. având ultimul cuvânt, precizează că este tânăr și vrea să muncească, întrucât are loc de muncă și pentru a fi alături de familie.

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față ;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.684 din data de 16 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, au fost condamnați inculpații C. A., fiul lui N. si N., născut la data de 05 iunie 1994 în A., județul V., cetățenie romana, domiciliat în Târgoviște, . A, .. A, ., CNP_ și D. N., fiul lui V. si M. - C., născut la data de 27 octombrie 1994 în Târgoviste, județul Dâmbovița, cetățenie română, domiciliat în Târgoviște, . A, ., CNP_, ambii deținuți în Penitenciarul Mărgineni pentru următoarele infracțiuni:

- art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c si alin. 2/1 lit. a Cod penal si art. 320/1 Cod procedură penal la câte 4 ani și 8 luni închisoare, (faptă din 15.07.2013);

- art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, la câte 2 ani închisoare (fapta din luna ianuarie 2013);

- art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, la câte 2 ani închisoare (fapta din luna martie 2013);

- art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, la câte 2 ani închisoare (fapta din luna mai 2013);

- art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, la câte 4 ani si 8 luni de închisoare (fapta din luna ianuarie 2013),

- art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, la câte 4 ani si 8 luni de închisoare (fapta din luna martie 2013);

- art. 211 alin. 1 alin. 2/1 lit. a si c Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, la câte 4 ani si 8 luni de închisoare (fapta din luna mai 2013);

- art. 20 Cod penal, raportat la art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, la câte 1 an si 6 luni închisoare.

Pentru ambii inculpați a fost anulată suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penala 130/13 02 2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște și s-a dispus contopirea acestei pedepse cu pedepsele de 2 ani închisoare (aplicată pentru fapta din ianuarie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din ianuarie 2013), urmând ca inculpații să execute câte 4 ani si 8 luni închisoare.

În temeiul art. 36 Cod penal si art. 40 Cod penal, au fost contopite pedepsele rezultante de 4 ani si 8 luni închisoare, cu pedepsele de câte 2 ani închisoare (fapta din mai 2013), de câte 4 ani si 8 luni închisoare (fapta din mai 2013), de câte 2 ani închisoare (fapta din martie 2013), de câte 4 ani si 8 luni închisoare (fapta din martie 2013), câte 4 ani si 8 luni închisoare (fapta din 15.07.2013) și de câte 1 an si 6 luni închisoare (fapta din 14 august 2013), urmând ca inculpații să execute câte 4 ani si 8 luni închisoare.

Conform art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua si lit. b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a scăzut din pedeapsa de executat durata reținerii si arestării preventive începând cu data de 19 august 2013 la zi, pentru fiecare.

În temeiul art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților C. A. și D. N. V..

În latură civilă s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Ș. si au fost obligați inculpații în solidar, la plata către acesta a sumei de 4.680 lei, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, fiecare dintre inculpați a fost obligat la câte 470 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care câte 300 de lei, reprezintă onorariul apărătorului din oficiu B. D. - în total 600 lei, care va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște nr. 4016/P/2013 din 04 septembrie 2013, au fost trimiși în judecată – în stare de arest preventiv - inculpații C. A. și D. N. V., pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de: violare de domiciliu - 3 infracțiuni, prev.si ped. de art.192 alin.3 Cod penal ; tâlhărie - 3 infracțiuni, prev.si ped. de art.211 alin.1, alin.2/1 lit.a si c Cod penal ; tâlhărie, prev.si ped.de art.211 alin.1, alin.2 lit.c si alin.2/1 lit.a Cod penal si tentativă la infracțiunea de furt calificat, prev.si ped. de art.20 Cod penal, rap.la art.208 alin.1- art.209 alin.1 lit.a Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p., parte vătămată fiind S. Ș., domiciliat în Târgoviște, ., ..57, județul Dâmbovița.

În actul de sesizare s-a arătat că la data de 15.07.2013, în jurul orelor 09,30 inculpații l-au deposedat prin violență de suma de 1680 lei pe S. Ș. în zona stației CFR Târgoviște Sud din municipiul Târgoviște; în lunile ianuarie, martie si mai 2013, inculpații s-au deplasat la domiciliul părții vătămate S. Ș., situat în municipiul Târgoviște, . A, ..57, cunoscând ca primise pensia și au intrat în locuința părții vătămate fără drept, unde, prin violență, au deposedat-o de sume de bani, respectiv in luna ianuarie 2013 de suma de 1200 lei, in luna martie de 1000 de lei, iar in luna mai 2013 de 800 de lei; la data de 14.08.2013, în jurul orelor 09:00, stabilind împreună să îi sustragă părții vătămate S. Ș. banii din domiciliu, după ce aceasta va părăsi domiciliul, cunoscând faptul că ușa de acces în locuință este descuiată, inculpații s-au deplasat împreună în zona poștei, au așteptat ca S. Ș. își ridice pensia, după care au urmărit-o pe partea vătămată pe traseul spre domiciliul acesteia pana la Facultatea de Științe Juridice din Târgoviște, unde au fost surprinși de organele de cercetare ale poliției judiciare.

În cursul judecății, până la citirea actului de sesizare, partea vătămată s-a constituit parte civila, solicitând să fie despăgubit cu suma de 9.700 de lei cu titlu de despăgubiri civile.

Au fost ascultați inculpații, care au recunoscut săvârșirea faptelor și au solicitat aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 320/1 Cod procedură penală.

Analizând probele din dosar, instanța de fond a reținut că inculpații au acționat în repetate rânduri prin violență pentru a o deposeda pe partea vătămată S. Ș. de sumele de bani pe care aceasta le încasa cu titlu de pensie de întreținere.

Astfel, în lunile ianuarie, martie si mai 2013 cei doi inculpați, vecini cu partea vătămată, s-au deplasat la domiciliul acesteia situat în Târgoviște, . A, .. 57, au intrat în locuința sa fără drept si prin violenta au deposedat-o de sume de bani (1.200 lei în ianuarie, 1000 lei în martie si 800 lei în mai).

Pentru a sustrage sumele de bani inculpații intrau în domiciliul acestuia pe ușa neasigurată și îl imobilizau pe S. Ș. ( îi puneau mâna la gura să nu strige si îi luau banii din buzunare), bani pe care îi împărțeau în mod egal.

În dimineața zilei de 15 07 2013 cei doi inculpați l-au urmărit pe S. Ș., cunoscând faptul ca urma să-și ridice pensia de la poștă și ajunși în zona stației CFR Târgoviște, l-au ținut si i-au luat banii pe care îi avea asupra sa (1.680 de lei), însă partea vătămată s-a opus și a strigat după ajutor.

La data de 14.08.2013, in jurul orelor 09:00, cunoscând că partea vătămată se va deplasa să-și ridice banii de la poștă, inculpații l-au urmărit din nou pe S. Ș. pe traseul spre domiciliul acesteia până la Facultatea de Științe Juridice din Târgoviște, unde au fost prinși de organele de cercetare ale poliției judiciare.

Situația de fapt expusă mai sus se probează cu declarația părții vătămate, care i-a indicat pe inculpați ca fiind autorii faptelor si descrie modalitatea în care aceștia au acționat pentru a-i sustrage în mod repetat banii obținuți cu titlu de pensie de întreținere (prin violență, imobilizând-o pentru a nu reacționa), procesul verbal de cercetare la fața locului prin care sunt fixate urmele săvârșirii infracțiunii, procesele verbale de reconstituire si planșele foto din care rezultă traseul urmat de inculpați, locurile în care aceștia au acționat pentru a-i sustrage bunurile si modalitatea în care s-a acționat pentru săvârșirea faptelor, procesul verbal de supraveghere operativă din care rezultă ca inculpații l-au urmărit pe S. Ș., pentru a-și pune în aplicare decizia de a sustrage banii.

Probele menționate mai sus se coroborează cu declarațiile inculpaților, prin care aceștia recunosc săvârșirea faptelor si descriu modul în care au acționat pentru a-și însuși banii.

În drept, s-a stabilit că faptele inculpaților C. A. și D. N. care data de 15.07.2013, in jurul orelor 09,30, l-au deposedat prin violență l-au deposedat pe persoana vătămată S. Ș. de suma de 1.680 lei, în zona stației CFR Târgoviște - Sud din municipiul Târgoviște, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c si alin. 2/1 lit. a Cod penal iar faptele acelorași inculpați de a pătrunde fără drept în lunile ianuarie, martie și mai 2013 în locuința aceleiași părți vătămate și de a o deposeda prin violență de sume de bani, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal (trei fapte) si tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2/1 lit. a si c Cod penal (trei fapte).

De asemenea, fapta inculpaților de a urmări persoana vătămată care își ridicase pensia de la oficiul poștal, la 14.08.2013, în jurul orelor 09:00, cu scopul de a-i sustrage din nou suma de bani, activitate întreruptă de intervenția organelor de politie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a Cod penal, toate faptele fiind săvârșite în concurs real.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, s-au avut în vedere disp. art. 72 Cod penal, vârsta tânără a inculpaților, regretul manifestat de aceștia, perseverența în comiterea infracțiunilor cu violență, asupra unei persoane în vârstă, vulnerabilă, acționând după un plan prestabilit, faptul că anterior inculpații mai fuseseră condamnați la pedeapsa închisorii tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie, fiind aplicate pedepse orientate spre minimul special prevăzut de textul de lege,având în vedere disp. art. 320¹ Cod proc. penală, apreciindu-se totodată că scopul pedepselor prev. de art. 52 Cod penal se poate realiza cu executare efectivă în regim de detenție.

Instanța a constatat că unele dintre infracțiunile intenționate pentru care a fost investită (cele din ianuarie 2013) au fost săvârșite anterior iar celelalte ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a aplicat dispozițiile Deciziei nr. 42/2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație si Justiție în recursul în interesul legii.

Astfel, s-a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.130/13 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, s-a contopit această pedeapsă cu pedepsele de 2 ani închisoare (aplicată pentru fapta din ianuarie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din ianuarie 2013), urmând ca inculpații sa execute 4 ani si 8 luni închisoare.

În baza art. 36 Cod penal si art. 40 Cod penal, s-a contopit pedeapsa rezultantă de 4 ani si 8 luni închisoare cu pedepsele de 2 ani închisoare (aplicată pentru fapta din mai 2013), pedeapsa de 4 ani si 8 luni închisoare, aplicată pentru fapta din mai 2013), 2 ani închisoare (aplicată pentru fapta din martie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din martie 2013), 4 ani si 8 luni închisoare (aplicată pentru fapta din 15 iulie 2013) si 1 an si 6 luni închisoare (aplicată pentru fapta din 14 august 2013), urmând ca inculpații să execute 4 ani si 8 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza II-a si lit. b Cod penal, conform art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 19 august 2013 la zi, pentru fiecare și s-a menținut arestarea preventivă a acestora.

În latură civilă, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată S. Ș., doar pentru sumele de bani ridicate de persoana vătămată de la oficiul poștal și sustrase de inculpați prin violență, aceștia fiind obligați în solidar la plata sumei de 4.680 lei cu titlu de daune materiale.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște și inculpații C. A. și D. N. V., cale de atac înregistrată pe rolul acestei instanțe la 11 decembrie 2013 și în raport de dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală, la termenul de judecată din data de 24 februarie 2014, s-a procedat la recalificarea căii de atac din recurs în apel.

Critica parchetului vizează netemeinicia hotărârii de condamnare în sensul că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea blânde față de gravitatea și numărul mare al faptelor comise, de actele de violență săvârșite în mod premeditat asupra unei persoane în vârstă, de perseverența infracțională de care au dat dovadă, solicitând admiterea apelului, aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la încadrarea juridică a faptelor și majorarea pedepselor.

Inculpații apelanți au solicitat aplicarea Noului cod penal fiind lege mai favorabilă, cu consecința schimbării încadrărilor juridice și reducerea pedepselor sub limita minimă întrucât au recunoscut și regretat faptele comise, au beneficiat de procedură simplificată prev. de art. 320¹ Cod proc. penală și anterior au avut o conduită bună în familie și societate care constituie circumstanțe atenuante, ce se impun a fi reținute în favoarea lor.

Apelantul D. N. V. a mai arătat că are probleme de sănătate, suferă de astm bronșic și că provine dintr-o familie organizată, care îl sprijină în vederea reintegrării sale în societate.

Se solicită admiterea apelurilor, aplicarea disp. art. 5 din Noul Cod penal schimbarea încadrării juridice a faptelor, reducerea pedepselor și suspendarea sub supraveghere a executării conform Codului penal anterior, executarea pedepselor prin privare de libertate cum a stabilit instanța de fond este excesiv de aspră.

Curtea examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 alin. 1 și 2 NCPP constată că apelurile declarate sunt fondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Situația de fapt, împrejurările și modalitățile concrete de săvârșire a infracțiunilor și vinovăția inculpaților au fost corect reținute de instanța de fond, așa cum s-a arătat mai sus, fiind în concordanță cu probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale, însușite în totalitate de inculpați, care se coroborează cu declarațiile acestora de recunoaștere a faptelor comise în modalitatea descrisă în actul de sesizare, și raportat la legea penală în vigoare la data săvârșirii faptelor, încadrările juridice sunt corect stabilite

Având în vedere că apelanții nu au criticat situația de fapt, cauza fiind soluționată conform procedurii simplificate prev. de art. 320¹ Cod proc. penală anterior, instanța de fond reținând în mod just că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente și elocvente pentru stabilirea existenței faptelor și a vinovăției inculpaților, Curtea apreciază că nu se mai justifică redarea activității infracționale comisă de apelanții inculpați C. A. și D. N. V..

Analizând hotărârea de condamnare în raport cu succesiunea de legi penale intervenite de la săvârșirea infracțiunilor de către inculpați, instanța de apel constată că susținerile apelanților privind aplicarea legii penale mai favorabile sunt întemeiate conform disp. art. 5 din Noul Cod penal în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit una sau mai multe legi penale, aplicarea legii mai favorabile este obligatorie.

Procedând la analiza comparativă a normelor de incriminare a faptelor comise de inculpați, din cele două coduri, Curtea constată că elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie (forma tip) astfel cum erau prevăzute în codul penal anterior au fost preluate și în actuala reglementare, fiind însă modificate în mod simțitor limitele de pedeapsă, astfel că în Noul Cod penal pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 233 NCP pedepsele sunt cuprinse între 2 și 7 ani închisoare și interzicerea unor drepturi față de 3-18 ani închisoare cât se prevedea în Codul penal anterior.

De asemenea, variantele agravante prevăzute de art. 211 alin. 1 și alin. 2¹ Cod penal anterior au fost preluate cu modificări în infracțiunea distinctă de tâlhărie calificată, legiuitorul renunțând însă la anumite elementele circumstanțiale agravante săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, faptă ce este prevăzută în art. 233 din Noul Cod penal ca tâlhărie simplă, putând fi reținută circumstanța agravantă generală prev. de art. 77 lit. a) NCP dacă este vorba de mai mulți făptuitori care acționează împreună, ceea ce nu este cazul în speță, întrucât infracțiunea de tâlhărie a fost săvârșită numai de cei doi inculpați.

Totodată, elementul circumstanțial prevăzut la alineatul 2¹ lit. c) din Codul penal anterior -“ tâlhăria comisă într-o locuință sau în dependințe ale acesteia”, pentru care pedeapsă era între 7 și 20 de ani închisoare, are corespondent în infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 234 alin. 1 lit. f) NCP pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, care însă nu intră în concurs cu infracțiunea de violare de domiciliu, cum era reglementarea anterioară.

Având în vedere că în Noul Cod penal atât structura elementelor constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată cât și limitele de pedeapsă au fost modificate așa cum s-a arătat în precedent, este evident că legea penală nouă este mai favorabilă, fiind așadar aplicabile disp. art. 5 din Noul Cod penal.

Prin urmare, sub acest aspect, criticile sunt întemeiate și în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod proc. penală, se impune admiterea apelurilor declarate de către Ministerul Public și de cei doi inculpați, desființarea sentinței în parte, în latură penală și după descontopirea pedepselor rezultante de câte 4 ani și 8 luni închisoare în pedepsele componente și repunerea acestora în individualitatea lor, prin aplicarea disp. art. 5 Noul Cod penal se dispune, conform art. 386 NCPP schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320/1 Cod procedură penală, în infracțiunea prev. de art.233 NCP, cu aplicarea art. art. 396 alin. 10 rap. la art. 375 alin. 1 NCPP.

De asemenea, se va schimba încadrarea juridică din 3 infracțiuni de violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.320¹ Cod procedură penală și 3 infracțiuni de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1, alin.2¹ lit.a și c Cod penal, cu aplicarea art.320¹Cod procedură penală, în 3 infracțiuni de tâlhărie calificată, prev. de art.234 alin.1 lit.f NCP, toate cu aplicarea art.396 alin.10 rap. la art.375 alin.1 NCPP.

Comparând infracțiunea de furt calificat comisă de inculpați în forma tentativei cu reglementarea din Noul Cod penal, se observă că legiuitorul a renunțat la agravanta prev. de art. 209 alin. 1 lit. a) cod penal anterior “de două sau mai multe persoane împreună”, astfel că și pentru această infracțiune se impune schimbarea încadrării juridice din art.20 rap.la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, în infracțiunea prev.de art.32 rap.la art.228 NCP cu aplicarea art. 396 alin.10 rap.la art.375 alin.1 NCPP.

În raport de noile încadrări juridice date faptelor, ținând seama de principiul proporționalității și justul echilibru între natura valorilor sociale lezate și sancțiunile penale, de limitele de pedeapsă prevăzute în raport de noile încadrări, Curtea apreciază că pedepsele și modalitatea de executare trebuie individualizate în așa manieră încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii și să evite în viitor comiterea unor fapte antisociale și totodată având în vedere persistența infracțională a inculpaților precum și dispozițiile prev. de art. 395 alin. 10 Cod proc. penală (art. 320¹ alin. 7 Cod proc. penală), pedepsele vor fi stabilite într-un cuantum corespunzător cu executare în regim de detenție, cum corect a stabilit și instanța de fond, fiind singurul mod de a se asigura resocializarea inculpaților.

Împrejurarea că anterior săvârșirii faptelor inculpații au avut o conduită corespunzătoare în societate nu justifică suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei cum au solicitat întrucât s-ar întreține climatul infracțional și apelanții ar fi încurajați să repete actele infracționale considerând că nu vor fi sancționați, dând curaj și potențialilor infractori să comită fapte asemănătoare.

Având în vedere că s-a aplicat legea penală mai favorabilă precum și dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal conform cărora pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, Curtea va aplica inculpaților pentru infracțiunile de tâlhărie și tâlhărie calificată pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a și b NCP pe o durată de 2 ani.

În ceea ce privește concursul de infracțiuni, analizând dispozițiile din codul penal anterior care prevăd sporirea facultativă a pedepsei în raport de dispozițiile Noului Cod care instituie obligativitatea aplicării la pedeapsa de bază a unui spor egal cu o treime din suma celorlalte pedepsei, în cazul închisorii, Curtea apreciază că disp. art. 33 și art. 34 Cod penal anterior sunt mai favorabile față de disp. art. 38, 39, 40 NCP.

Așa fiind, conform art. 33 lit. a și b, art. 34 lit. b și art. 35 Cod penal cu aplic. art. 5 NCP se vor contopi pedepsele aplicate inculpaților prin prezenta, urmând ca aceștia să execute pedeapsa cea mai grea.

Întrucât inculpații au fost judecați în stare de arest preventiv potrivit art. 422 NCP rap. la art. 72 din același cod se va computa din pedepsele de executat durata reținerii și arestării preventive de la 19 august 2013 la zi, pentru fiecare.

La analiza din oficiu nu s-au mai constatat alte cauze de nelegalitate și netemeinicie, astfel că restul dispozițiilor sentinței criticate vor fi menținute.

Potrivit art. 275 alin. 3 Cod proc. penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, inclusiv plata onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu ce va fi achitat din fondurile Ministerului Justiției conform art. 274 Cod proc. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA TÂRGOVIȘTE și de inculpații C. A., fiul lui N. și N., născut la data de 05 iunie 1994 și D. N. V., fiul lui V. și M. – C., născut la 27 octombrie 1994, ambii arestați preventiv și aflați în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.684/16 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște.

Desființează sentința primei instanțe, în parte, în latură penală și rejudecând cauza, pe fond, aplică dispozițiile art. 5 NCP privind legea mai favorabilă și în consecință:

I. - Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare, aplicată inculpatului C. A., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor de 4 ani și 8 luni închisoare, pentru infracțiunea prev.de art.211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, 3 pedepse de câte 2 ani închisoare, pentru 3 infracțiuni prev.de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, 3 pedepse de câte 4 ani și 8 luni închisoare, pentru 3 infracțiuni prev.de art.211 alin.1, alin.2¹ lit.a și c Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală și 1 an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prev.de art.20 Cod penal, rap.la art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală.

Conform art. 386 NCPP schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320/1 Cod procedură penală, în infracțiunea prev.de art.233 NCP, cu aplicarea art. art. 396 alin. 10 rap. la art. 375 alin. 1 NCPP și îl condamnă pe inculpatul C. A. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.66 lit.a și b NCP, ca pedeapsă complementară.

Schimbă încadrarea juridică din 3 infracțiuni de violare de domiciliu, prev.de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.320¹ Cod procedură penală și 3 infracțiuni de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1, alin.2¹ lit.a și c Cod penal, cu aplicarea art.320¹Cod procedură penală, în 3 infracțiuni de tâlhărie calificată, prev.de art.234 alin.1 lit.f NCP, toate cu aplicarea art.396 alin.10 rap.la art.375 alin.1 NCPP și îl condamnă pe inculpat la 3 pedepse de câte 4 ani și 8 luni închisoare și câte 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.66 lit.a și b NCP, ca pedeapsă complementară.

Schimbă încadrarea juridică din infracțiunea de tentativă la furt calificat prev.de art.20 rap.la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, în infracțiunea prev.de art.32 rap.la art.228 NCP cu aplicarea art. 396 alin.10 rap.la art.375 alin.1 NCPP și îl condamnă pe inculpat la 6 luni închisoare.

Menține anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.130/13 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște.

Conform art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. 1 lit. b) și art.35 Cod penal anterior, contopește această pedeapsă cu pedepsele aplicate în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 lit.a și b NCP, ca pedeapsă complementară.

II. - Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare, aplicată inculpatului D. N., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, respectiv de 4 ani și 8 luni închisoare, pentru infracțiunea prev.de art.211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, 3 pedepse de câte 2 ani închisoare, pentru 3 infracțiuni prev.de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, 3 pedepse de câte 4 ani și 8 luni închisoare, pentru 3 infracțiuni prev.de art.211 alin.1, alin.2¹ lit.a și c Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală și 1 an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prev.de art.20 Cod penal, rap.la art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală.

Conform art. 386 NCPP schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c și alin.2¹ lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320/1 Cod procedură penală, în infracțiunea prev.de art.233 NCP, cu aplicarea art. art. 396 alin. 10 rap. la art. 375 alin. 1 NCPP și îl condamnă pe inculpatul D. N. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.66 lit.a și b NCP, ca pedeapsă complementară.

Schimbă încadrarea juridică din infracțiunea de tentativă la furt calificat prev.de art.20 rap.la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, în infracțiunea prev.de art.32 rap.la art.228 NCP cu aplicarea art.396 alin.10 rap.la art.375 alin.1 NCPP și îl condamnă pe inculpat la 6 luni închisoare.

În baza art. 54 NCP aplică inculpaților C. A. și D. N., pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a) și b) NCP, ce se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedepsele privative de libertate au fost executate sau considerate ca executate.

Conform art. 422 NCPP rap. la art. 72 NCP scade din durata pedepsei închisorii reținerea și arestarea preventivă de la 19 august 2013, la zi, pentru fiecare inculpat.

Menține în rest dispozițiile sentinței.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu inculpatului C. A., sumă ce se va achita din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 martie 2014.

Președinte Judecător

E. N. E. Z.

Fiind în concediu de odihnă

prezenta se semnează de

președintele instanței

Grefier

E. V.

Red.EZ

Tehnored. GM

5 ex./ 09 aprilie 2014

dos.f._ Judecătoria Târgoviște

j.f.L. Găisteanu

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 463/2014. Curtea de...		Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 195/2014. Curtea de... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 194/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 194/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI