Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 255/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 255/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 3769/114/2012*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR. 255

Ședința publică din data de 20.03.2014

Președinte – S. P. B.

Judecător – T. L.

Grefier – I. A.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de partea civilă T. D., împotriva sentinței penale nr. 222/30.12.2013 pronunțată de Tribunalul B., privind inculpatul S. G. - fiul lui I. și I., născut la 27.02.1960, domiciliat în comuna Săpoca, ..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 14.03.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată - care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea având nevoie de timp pentru a delibera.

CURTEA

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele;

Prin sentința penală nr. 222/30.12.2013 pronunțată de Tribunalul B., s-au dispus următoarele:

În baza art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.320¹ C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul S. G., fiul lui I. și I., născut la data de 27.02.1960 în comuna Săpoca, . de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de reținere dar nevirare la bugetul de stat a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă aferente perioadei 01.04._08.

În baza art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.320¹ C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul S. G. la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală la datele de 01.04.2008 și 17.06.2008.

În baza art.215 alin.1-3 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.320¹ C.pr.pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, în perioada 12.01._08.

În baza art.215¹ alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.320¹ C.pr.pen., a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, în formă continuată, în perioada 01.04._08.

În baza art.292 C.pen. cu aplicarea art.320¹ C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul S. G. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații la data de 31.07.2007.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b C.pen. s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 2 ani închisoare.

În baza art.81 C.pen. cu referire la art.82 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante a închisorii aplicate pe durată de 4 ani ce constituie termen de încercare pentru inculpat.

În baza art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării respectiv asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau neexecutării obligațiilor civile.

În baza art.71 alin.2 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal.

În baza art.71 alin.5 C.pen., pe durata suspendării executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art.14 C.pr.pen. cu referire la art.998 și art.1003 Cod civil, a fost obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente S.C. F. T. S.R.L. la plata către părțile civile DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B., a sumei de 14.149 lei reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, impozit pe profit și TVA; S. S., a sumei de 9.000 lei; T. D., a sumei de 4.917,06 Euro, la cursul oficial al B.N.R. de la momentul efectuării plății; S. D., a sumei de 35.700 lei; S.C. A. R. SERVICE S.R.L., a sumei de 3.570 lei, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri civile.

S-a respins cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă S.C. F. T. S.R.L. prin lichidatorul judiciar.

În baza art.118 alin.1 lit.e C.pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 30.240 lei, însușită și folosită de acesta în interes personal.

În baza art.353 C.pr.pen. cu referire la art.163 C.pr.pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului, instituită în cursul urmăririi penale prin ordonanța nr.4168/P/2008 din data de 23.01.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B. și a procesului-verbal din data de 20.02.2009.

În baza art.13 al.1 din Legea nr.241/2005, s-a dispus ca o copie a dispozitivului prezentei sentințe să se comunice la data rămânerii definitive, Oficiului Național al Registrului Comerțului.

În baza art.191 alin.1, 3 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. F. T. S.R.L ., la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în care este inclusă și suma de 600 lei onorariu apărători din oficiu avansată Baroului de Avocați B. din fondul special al Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr.4168/P/2008 înregistrat pe rolul Judecătoriei B. la data de 11.10.2010 sub nr._/200/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului S. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.6 din Legea nr.241/2005, art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, art.215 alin.1-3 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., art.215¹ alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.292 C.pen. .

În susținerea rechizitoriului, s-a reținut în sarcina inculpatului că în perioada 12.01._08, a indus în eroare părțile vătămate S. S., T. D. și S. D. și ., cu ocazia încheierii și executării unor contracte de împrumut și, respectiv, a vânzării a două autovehicule marca Iveco, cu numerele de înmatriculare_ și_, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, în cuantum de 16.140 lei și 14.000 de euro, cauzându-le acestora o pagubă echivalentă; la data de 31.07.2007, a declarat în fața notarului public V. Ș., cu ocazia autentificării contractului de gaj fără deposedare nr.4750, că bunurile gajate sunt proprietatea debitoarei . și nu sunt afectate de sarcini, deși acestea, fiind în patrimoniul societății la data de 12.03.2007, garantau restituirea împrumutului către partea vătămată S. S., conform contractului de împrumut, autentificat sub nr. 46/12.01.2007, la B.N.P.A-V. V. și R. V.; în calitate de administrator al . a reținut, dar nu a virat către bugetul de stat suma de 1.329 lei, reprezentând impozite și cheltuieli cu reținere la sursă aferente perioadei 01.04._08; nu a înregistrat în contabilitatea societății venituri în cuantum de 42.480 lei, conform celor trei facturi fiscale de vânzare a microbuzelor, sustrăgându-se astfel de la plata către bugetul consolidat al statului a unui impozit pe profit de 5.760 lei și a unui TVA de 6.840 lei; și-a însușit și folosit în interes personal suma de 42.840 lei, rezultată din vânzarea respectivelor autovehicule, care aparțineau societății pe care o administra.

Judecătoria B., prin sentința penală nr.214/03.03.2011, în baza art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inculpatul S. G., la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de reținere dar nevirare la bugetul de stat a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă aferente perioadei 01.04._08; în baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală; n baza art. 215 alin. 1-3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (fapte comise în intervalul 12.01._08); în baza art. 215¹ alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, în formă continuată (fapte din 01.04. și 17.06.2008); în baza art. 292 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații (faptă din data de 31.07.2007); în baza art. 33 lit. a-34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare; în baza art. 71 alin. 2 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a, lit. b, c Cod penal, pe durata executării pedepsei; în baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, conform art. 82 Cod penal, în baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 83 și 84 Cod penal; în baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării executării pedepsei închisorii a suspendat și executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b, c Cod penal; în baza art. 346 Cod procedură penală raportat la 14 Cod procedură penală, cu referire la art. 998 cod civil și 1003 Cod civil, a obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente ., cu sediul în ., la plata către părțile vătămate constituite părți civile DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B., a sumei de 14.149 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, impozit pe profit și TVA; S. S., a sumei de 9000 lei,; T. D., a sumei de 4917,06 Euro sau echivalent în lei la data plății; S. D., a sumei de_ lei; . sumei de 3570 lei, cu titlu de despăgubiri; în baza art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, a confiscat de la inculpat suma de_ lei, însușită și folosită de acesta în interes personal; în baza art. 353 Cod procedură penală, cu referire la art. 163 Cod procedură penală, a menținut măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului, instituită în cursul urmăririi penale iar în baza art. 191 alin. 1, 3 Cod procedură penală, a obligat inculpatul și partea responsabilă civilmente în solidar, la plata sumei de 600 lei, cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs inculpatul S. G. și Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr.431/26.03.2012 a admis recursul declarat de inculpat, a casat sentința penală nr.214 din 3 martie 2011 pronunțată de Judecătoria B. și a trimis cauza la aceeași instanță pentru rejudecare cu respectarea dispozițiilor procedurale privind citarea și reprezentarea părții vătămate și a părții responsabile civilmente S.C. Fany T. SRL la judecata în primă instanță.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 27.04.2012, sub nr._/200/2010*.

Judecătoria B., prin sentința penală nr.586/05.06.2012, în baza art.42 raportat la art. 27 pct.1 lit.e¹ Cod procedură penală cu referire la art. XXIV alin.3 din Legea nr.202/2010 și-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul S. G. în favoarea Tribunalului B..

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.06.2012 sub nr._ .

Tribunalul B., prin sentința penală nr.201/11.12.2012, în baza art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inculpatul S. G., la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de reținere dar nevirare la bugetul de stat a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă aferente perioadei 01.04._08; în baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală; în baza art. 215 alin. 1-3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (fapte comise în intervalul 12.01._08); în baza art. 215¹ alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, în formă continuată (fapte din 01.04. și 17.06.2008); în baza art. 292 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații (faptă din data de 31.07.2007); în baza art. 33 lit. a-34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare; în baza art. 71 alin. 2 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a, lit. b, c Cod penal, pe durata executării pedepsei; în baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, conform art. 82 Cod penal; în baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 83 și 84 Cod penal; în baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării executării pedepsei închisorii a suspendat și executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b, c Cod penal; în baza art. 346 Cod procedură penală raportat la 14 Cod procedură penală, cu referire la art. 998 Cod civil și 1003 Cod civil, a obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente ., cu sediul în ., la plata către părțile vătămate constituite părți civile DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B., a sumei de 14.149 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, impozit pe profit și TVA; S. S., a sumei de 9000 lei,; T. D., a sumei de 4917,06 Euro sau echivalent în lei la data plății; S. D., a sumei de_ lei; . sumei de 3570 lei, cu titlu de despăgubiri; a respins cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă .; în baza art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, a confiscat de la inculpat suma de 30.240 lei, însușită și folosită de acesta în interes personal; în baza art. 353 Cod procedură penală, cu referire la art. 163 Cod procedură penală, a menținut măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului, instituită în cursul urmăririi penale iar în baza art. 191 alin. 1, 3 Cod procedură penală, a obligat inculpatul și partea responsabilă civilmente în solidar, la plata sumei de 1200 lei, cheltuieli judiciare, din care 400 lei reprezintă onorarii apărători din oficiu.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul S. G. și partea civilă T. D. iar Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr.106/27.05.2013, a admis apelurile declarate împotriva sentinței penale nr.201 din 11.12.2012, pronunțată de Tribunalul B., pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță întrucât prima instanță nu a soluționat cauza cu citarea legală a părții civile .” SRL, această societate fiind cea care a achiziționat autoturismul de la inculpat, iar bunul se află în prezent în posesia sa.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.06.2013 sub nr._ .

Analizând actele și lucrările dosarului respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, rezoluția de începere a urmăririi penale, contractul de gaj fără deposedare nr.4750/31.10.2007, contractele de împrumut nr.46/12.01.2007, nr.1475/24.05.2007, contractul de amanet nr.905/08.06.2007, facturile fiscale atașate la dosar, concluziile raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 15.01.2009, declarațiile inculpatului, ordonanța nr.4168/P/2008 din data de 23.01.2009 de aplicare a sechestrului precum și celelalte înscrisuri atașate la dosar, instanța a reținut următoarele:

Partea vătămată T. D. a sesizat IPJ B.-SIF cu privire la faptul că inculpatul S. G., administrator al ., l-a indus în eroare cu ocazia încheierii unui contract de împrumut pentru suma de 14.000 Euro, deoarece bunurile depuse gaj pentru garantarea restituirii împrumutului nu erau libere de sarcini.

La data de 31.07.2008, partea vătămată S. S. a sesizat I.P.J. B.-SIF, la data de 29.07.2008 u privire la faptul că inculpatul S. G., administrator al ., l-a indus în eroare cu ocazia încheierii și executării unui contract de împrumut pentru suma de 9000 de lei, iar bunurile pentru garantarea restituirii împrumutului au fost ulterior vândute sau depuse ca garanție pentru obținerea altor împrumuturi.

Tot la data de 31.07.2008, partea vătămată M. D. a sesizat I.P.J. B.-SIF, cu privire la faptul că inculpatul S. G., administrator al ., l-a indus în eroare cu ocazia încheierii unui contract de amanet, deoarece bunurile amanetate pentru garantarea restituirii împrumutului, în sumă de 15.000 de lei, nu erau libere de sarcini.

De asemenea, partea vătămată G. V. P. a sesizat IPJ B.-SIF, la data de 07.08.2008cu privire la faptul că inculpatul S. G. a indus în eroare cu ocazia încheierii și executării unui contract de împrumut pentru suma de 35.000 lei, fusese garantat cu toate bunurile mobile și imobile ale acestuia.

La aceeași dată, partea vătămată S. D. a sesizat IPJ B.-SIF, cu privire la faptul că inculpatul S. G. l-a indus în eroare cu ocazia achiziționării unei autoutilitare marca Iveco, cu numărul de înmatriculare_, deoarece acest bun era gajat către o altă persoană.

La data de 25.08.2008 organele de poliție din cadrul IPJ B.-SIF s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul S. G., administrator al . a vândut . SRL o autoutilitară marca Iveco, cu numărul de înmatriculare_ deși aceasta făcea obiectul unui contract de gaj fără deposedare încheiat cu partea vătămată T. D..

Astfel, s-a stabilit că la începutul anului 2007, inculpatul S. G. era administrator al ., societatea ce avea ca obiect principal de activitate transporturi de călători pe bază de grafic, cod CAEN 6021, iar sediul social al acesteia fusese stabilit în satul Mătești, nr. 213, .. Societatea avea în patrimoniul său patru microbuze marca Iveco, cu numerele de înmatriculare_ ,_ ,_ și_ .

Inculpatul S. G. a împrumutat la data de 12.01.2007 în numele societății pe care o administra, suma de 9.000 lei de la partea vătămată S. S., conform contractului de împrumut autentificat, la biroul notarilor publici asociați V. V. și R. V., sub nr.46. Restituirea sumei împrumutate a fost garantată cu toate bunurile mobile și imobile existente în patrimoniul societății, la data scadenței. Termenul de restituire a sumei împrumutate a fost stabilit pentru ziua de 12.03.2007. Deoarece societatea debitoare nu a restituit la termen suma împrumutată, partea vătămată s-a adresat, în cursul lunii mai 2005, executorului judecătoresc P. A. G., pentru executarea silită a creanței ce decurgea din acest contract de împrumut,cu această ocazie partea vătămată aflând că unul din microbuzele societății fusese vândut, iar celelalte erau grevate de o garanție reală mobiliară opozabilă terților, ce urma a fi realizată pe calea executării silite. Partea vătămată nu a recuperat nici o parte din suma împrumutată.

La data de 24.05.2007, inculpatul S. G. a împrumutat în nume propriu, suma de 35.000 de lei de la persoana vătămată G. V. P., conform contractul de împrumut autentificat la biroul notarilor publici asociați V. V. și R. V. sub nr.1475. Restituirea sumei împrumutate a fost garantată cu toate bunurile mobile și imobile prezente și viitoare ale inculpatului. Termenul de restituire a sumei împrumutate a fost stabilit pentru ziua de 24.07.2007. Deoarece inculpatul nu a restituit la termen suma împrumutată, partea vătămată a încercat inițierea procedurii silite, dar nu a reușit realizarea creanței pe care o avea față de acesta.

La data de 08.06.2007 inculpatul S. G. a împrumutat suma de 15.000 lei de la . SRL B., conform contractului de amanet 905, în care se precizează că au fost lăsate în amanet 3 cărți de identitate ale autovehiculelor_ ,_ și_, aceste cărți de identitate fiind ale celor trei microbuze aflate în patrimoniul .. Durata acestui contract a fost prelungită de mai multe ori, în baza comisioanelor achitate de către inculpat, până la data de 22.01.2008. După această dată, inculpatul nu a mai achitat comisioanele de prelungire a contractului și nu a restituit suma împrumutată.

Inculpatul S. G., în calitate de asociat unic al ., la data de 31.07.2007 a împrumutat suma de 14.000 euro de la partea vătămată T. D., acest împrumut fiind garantat cu trei autovehicule aparținând acestei societăți (autoturisme marca Iveco cu numerele de înmatriculare_ ,_ și_ ). În acest sens s-a încheiat contratul de gaj fără deposedare, autentificat la biroul notarului public V. Ș. sub nr.4750.

În contract s-a precizat că bunurile gajate sunt proprietatea debitoarei și nu sunt afectate de sarcini, deși acestea, fiind în patrimoniul societății la data de 12.03.2007, garantau restituirea împrumutului către partea vătămată S. S., conform contractului de împrumut autentificat la biroul notarilor public asociați V. V. și R. V. sub nr. 46/12.01.2007. Tot în contract, inculpatul S. G. a declarat pe propria răspundere, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 Cod penal, că nu a mai garantat, la vreo instituție sau în favoarea vreunei persoane fizice, restituirea vreunui împrumut, cu cele trei autovehicule. Acest contract de gaj a fost înregistrat în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, la data încheierii lui.

Deși cele trei autovehicule erau supuse acestei garanții reale mobiliare, debitorul obligându-se să nu le înstrăineze până la achitarea integrală a sumei datorate (pct. 8 din contract), inculpatul a procedat la vânzarea lor, către două persoane fizice și o persoană juridică.

Astfel, la data de 01.04.2008 a vândut autovehiculul cu nr._ părții vătămate S. D., pentru suma de 35.700 lei, conform facturii fiscale nr.1, la data de 17.06.2008 a vândut autovehiculul cu nr._ către . pentru suma de 3570 lei, conform facturii fiscale nr. 2 iar la aceeași dată a vândut autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, către partea vătămată E. I., conform facturii fiscale nr. 3, pentru suma de 3.570 de lei.

Pentru realizarea creanței sale, partea vătămată T. D. s-a adresat executorului judecătoresc P. A. G., care a procedat la executarea silită a celor trei autovehicule ce făceau obiectul gajului mobiliar fără deposedare.

În cursul acestei executări silite, partea vătămată T. D. a recuperat suma de 11.000 de lei, ca urmare a vânzării autovehiculul cu nr._, ce fusese anterior înstrăinat de către inculpat către partea vătămată S. D.. De asemenea, aceasta a mai recuperat 21.600 de lei de la partea vătămată E. I., care a dorit să păstreze autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ . Aceasta din urmă a declarat că a recuperat acest microbuz, iar din vânzarea sa ulterioară și-a recuperat prețul vânzării achitat inculpatului, contravaloarea reparațiilor și suma achitată părții vătămate T. D., astfel că nu se consideră prejudiciat în nici un fel de către inculpat. Totodată, executorul judecătoresc a procedat la instituirea sechestrului asupra autovehiculului cu nr._, aflat în posesia ..

Astfel, inculpatul S. G. a indus în eroare părțile vătămate S. S., T. D. și S. D. și ., cu ocazia încheierii și executării contractelor de împrumut, respectiv a vânzării autovehiculelor menționate anterior.

Cu privire la partea vătămată S. S., la data scadenței contractului de împrumut, respectiv 12.03.2007, cele trei autovehicule se aflau în patrimoniul ., constituind astfel garanția rambursării împrumutului. Prin gajarea și vânzarea lor ulterioară, coroborate cu nerambursarea împrumutului, inculpatul a indus-o în eroare pe partea vătămată cu ocazia executării contractului de împrumut și i-a pricinuit acesteia o pagubă echivalează cu suma împrumutată.

Inculpatul i-a prezentat părții vătămate T. D. o situație necorespunzătoare adevărului, la momentul încheierii contractului de împrumut, deoarece bunurile gajate erau grevate deja de garanția pentru restituirea împrumutului către partea vătămată S. S..

De asemenea, inculpatul a înșelat-o pe aceeași parte vătămată, prin vânzarea bunurilor gajate, acțiuni contrare clauzelor contractuale prin care acesta a urmărit să evite executarea silită declanșată de creditor pentru recuperarea creanței.

Pentru realizarea rezoluției infracționale, inculpatul a făcut afirmații contrare adevărului în fața notarului public, privitoare la faptul că bunurile gajate erau libere de sarcini, urmărind producerea de consecințe juridice, constând în încheierea contractului de împrumut.

De asemenea, inculpatul le-a înșelat pe părțile vătămate S. D. și ., cu prilejul vânzării către acestea a microbuzelor marca Iveco, cu numerele de înmatriculare_ și_, deoarece acestea erau afectate de sarcini, și au fost executate de către creditor prin deposedarea celor doi cumpărători.

La data de 05.12.2008, comisarii Gărzii Financiare-Secția B. au efectuat un control la ., pentru a verifica modul de înregistrare în evidența contabilă a veniturilor realizate de către această societate.

În urma controlului efectuat, s-a stabilit că societatea nu a mai depus un bilanț contabil din anul 2006, deși a comercializat mijloace fixe și în anul 2008. S-a mai constatat că inculpatul nu a înregistrat în contabilitatea societății, venituri în cuantum de 42.480 de lei, realizate conform celor trei facturi fiscale de vânzare a microbuzelor, sustrăgându-se astfel de la plata către bugetul consolidat al statului a unui impozit pe profit de 5.760 lei și a unui TVA de 6.840 lei. Inculpatul și-a însușit și a folosit în interes personal suma de 42.840 lei, rezultată din vânzarea respectivelor autovehicule.

S-a mai constatat, în urma inspecției fiscale efectuate de către organele D.G.F.P. B. și în conformitate cu fișa sintetică eliberată de A.F.P.C. Mărăcineni, că inculpatul nu a vărsat la bugetul de stat, în termen de 30 zile de la scadență, impozite și contribuții cu reținere la sursă, în sumă totală de1.329 lei, pentru perioada 01.04._08, respectiv 232 lei-impozit pe venituri din salarii, 573 lei-contribuția de asigurări sociale, reținută de la asigurați, 440 lei- contribuția pentru asigurări de sănătate asigurați, 84 lei-contribuția de asigurări pentru șomaj asigurați, inspectorii fiscali confirmând constatările Gărzii Financiare.

În drept, faptele inculpatului, care, în perioada 12.01_08, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a indus în eroare părțile vătămate, cu ocazia încheierii și executării unor contracte de împrumut, și a vânzării a două autovehicule, marca Iveco, cu numerele de înmatriculare_ și_, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, în cuantum de 16.140 lei și 14.000 euro, producându-le acestora o pagubă echivalentă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art.215 alin.1-3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Fapta aceluiași inculpat, care la data de 31.07.2007 a declarat în fața notarului public V. Ș., cu ocazia autentificării contractului de gaj fără deposedare nr.4750, că bunurile gajate sunt proprietatea debitoarei . și nu sunt afectate de sarcini, deși acestea fiind în patrimoniul societății la data de 12.03.2007, garantau restituirea împrumutului către partea vătămată S. S., conform contractului de împrumut autentificat la biroul notarilor publici asociați V. V. și R. V., sub nr.46/12.01.2007, pentru a-l determina pe creditor să consimtă la acordarea împrumutului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art.292 Cod penal.

Faptele inculpatului, care, în calitatea sa de administrator al ., a reținut, dar nu a virat către bugetul de stat suma de 1329 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, aferente perioadei 01.04._08 și, în aceeași calitate, nu a înregistrat în contabilitatea societății venituri, în cuantum de 42.480 lei, realizate în 01.04 și 17.06.2008, conform celor trei facturi fiscale de vânzare a microbuzelor, sustrăgându-se astfel de la plata către bugetul consolidat al statului a unui impozit pe profit de 5.760 lei și a unei T.V.A. de 6.840 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de art.6 alin.1 din Legea nr.241/2005, respectiv ale infracțiunii prevăzute de art.9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005.

Totodată, fapta inculpatului de a-și însuși și folosi în interes personal suma de 42.840 lei, rezultată din vânzarea respectivelor autovehicule, care aparțineau societății pe care o administra, respectiv ., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată, prevăzută de art.215¹ alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Partea vătămată ., prin lichidator judiciar C. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 81.949 lei reprezentând întregul pasiv al lichidării înscris in Tabelul definitiv refăcut al creanțelor . S-a precizat că această sumă reprezintă prejudiciul suferit de partea civilă ca urmare a modului defectuos in care a fost administrată societatea de către inculpat .

Prin sentința nr. 1254/5.10.2012 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a Civilă de C. Administrativ si Fiscal, irevocabilă prin decizia nr.5487/28.11.2012 a Curții de Apel Ploiești, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei . si radierea debitoarei din registrul comerțului, în prezent . radiată din registrul Comerțului iar lichidatorul judiciar fiind descărcat de orice îndatoriri si responsabilități .

În aceste condiții, cererea formulată de lichidatorul judiciar C. M. a fost respinsă, suma de 42.840 lei din care se scade suma de 5.760 lei (impozit pe profit) și 6.840 lei (TVA) sume ce servesc la despăgubirea părților civile DGFP B., urmând a fi confiscată.

Cu privire la cererea inculpatului de restituire a autovehiculului rămas sub pază juridică la ., indisponibilizarea acestuia făcându-se la inițiativa părții civile T. D., prin executor judecătoresc, printr-o hotărâre penală nu se poate ridica un sechestru instituit de un executor judecătoresc, părțile având posibilitatea să-și valorifice drepturile în cadrul dosarului de executare silită.

De asemenea, în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei B., suspendat la data de 13.04.2011, se va soluționa cererea părții civile T. D. privind despăgubirile solicitate.

Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul S. G. a declarat, personal, că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care și le-a însușit, nesolicitând alte probe, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art.320¹ C.pr.pen. .

Instanța a admis cererea formulată de inculpat, constatând că din probele administrate, rezultă că faptele acestuia sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Având în vedere cele reținute mai sus, instanța, în baza art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.320¹ C.pr.pen., a condamnat pe inculpatul S. G. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de reținere dar nevirare la bugetul de stat a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă aferente perioadei 01.04._08.

În baza art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.320¹ C.pr.pen., instanța l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală la datele de 01.04.2008 și 17.06.2008.

Instanța, în baza art.215 alin.1-3 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.320¹ C.pr.pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, în perioada 12.01._08.

În baza art.215¹ alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.320¹ C.pr.pen., instanța l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, în formă continuată, în perioada 01.04._08.

Instanța, în baza art.292 C.pen. cu aplicarea art.320¹ C.pr.pen., urmează să-l condamne pe același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații la data de 31.07.2007.

La individualizarea pedepselor aplicate, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracțiuni, gradul de pericol social al faptelor săvârșite de inculpat precum și faptul că inculpatul nu are antecedente penale.

Întrucât inculpatul a săvârșit cinci infracțiuni până să fie condamnat definitiv pentru vreuna din ele, instanța, în baza art.33 lit.a, 34 lit.b C.pen., a contopit pedepsele aplicate, acesta având de executat pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 2 ani închisoare.

Instanța a apreciat că scopurile pedepsei rezultante aplicate pot fi atinse chiar și fără executarea acesteia în regim de detenție astfel încât în baza art.81 C.pen. cu referire la art.82 C.pen. și a dispus suspendarea condiționată a executării pe durată de 4 ani ce va constitui termen de încercare pentru inculpat.

În baza art.359 C.pr.pen., instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării respectiv asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau neexecutării obligațiilor civile.

Instanța, în baza art.71 alin.2 C.pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. iar în baza art.71 alin.5 C.pen., a dispus ca pe durata suspendării executării pedepsei închisorii să se suspende și executarea pedepselor accesorii.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale respectiv fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate și vinovăția, instanța, în baza art.14 C.pr.pen. cu referire la art.998 și art.1003 Cod civil, a obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente S.C. F. T. S.R.L. la plata către părțile civile DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B., a sumei de 14.149 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, impozit pe profit și TVA; S. S., a sumei de 9.000 lei; T. D., a sumei de 4.917,06 Euro, la cursul oficial al B.N.R. de la momentul efectuării plății; S. D., a sumei de 35.700 lei; S.C. A. R. SERVICE S.R.L., a sumei de 3.570 lei, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri civile.

Pentru considerentele reținute anterior, instanța a respins cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă S.C. F. T. S.R.L., prin lichidatorul judiciar.

În baza art.118 alin.1 lit.e C.pen., instanța a confiscat de la inculpat suma de 30.240 lei, însușită și folosită de acesta în interes personal.

Instanța, în baza art.353 C.pr.pen. cu referire la art.163 C.pr.pen., a menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului, instituită în cursul urmăririi penale prin ordonanța nr.4168/P/2008 din data de 23.01.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B. și a procesului-verbal din data de 20.02.2009.

În baza art.13 al.1 din Legea nr.241/2005, instanța a dispus ca o copie a dispozitivului prezentei sentințe să se comunice la data rămânerii definitive, Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Instanța, în baza art.191 alin.1, 3 C.pr.pen., a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. F. T. S.R.L ., la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în care este inclusă și suma de 600 lei onorariu apărători din oficiu avansată Baroului de Avocați B. din fondul special al Ministerului Justiției.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă T. D., pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea în parte a acesteia numai în latură civilă.

În motivarea apelului a susținut că la data de 31 octombrie 2002 partea civilă a încheiat cu inculpatul S. G. un contract notarial de gaj fără deposedare, prin care acesta garanta cu 3 autovehicule restituirea unui împrumut de 14.000 euro, pe care însă inculpatul nu l-a mai restituit, ceea ce a impus formalitățile de executare silită, apelantul reușind să recupereze parțial împrumutul prin valorificarea în parte a garanțiilor, rămânând de restituit de către inculpat suma de 4917,06 euro.

Ulterior, cu ajutorul executorului judecătoresc a identificat și cel de-al treilea autovehicul care fusese vândut părții vătămate . SRL”, instituindu-se apoi sechestru de către executorul judecătoresc, bunul rămânând în paza acestei societăți.

În aceste condiții, apelantul a susținut că instanța de fond, în mod greșit a obligat inculpatul să-i achite părții civile apelante suma de 4917,06 euro, cu toate că aceasta era beneficiarul garanției mobiliare, măsura valorificării autovehiculului fiind cea care trebuia dispusă de instanța de fond, astfel că, . SRL” potrivit dezlegării date, are posibilitatea să execute silit inculpatul și să se îmbogățească fără just temei.

S-a învederat și faptul că Judecătoria B. este instanță civilă în dosarul nr._ și de aceea, instanța penală de fond nu trebuia să dispună cu privire la sechestrul instituit asupra acestui bun ci dimpotrivă să dispună restituirea prețului plătit de către societatea „A. R. Service SRL” către inculpat impunându-se și anularea vânzării ca act juridic, pentru ca părțile să fie repuse în situația anterioară și pentru a nu se ajunge la situația de a se rămâne și cu autovehiculul cumpărat și cu încasarea prețului plătit.

Curtea, examinând sentința atacată în raport de criticile formulate și sub toate aspectele de fapt și de drept din actele și lucrările dosarului, constată că apelul de față este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin sentința penală nr. 222 din 30 decembrie 2013 a Tribunalului B., inculpatul S. G. a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni de evaziune fiscală, înșelăciune, delapidare și fals în declarații.

În latură civilă inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. „ F. T.” SRL, la plata către Direcția generală a finanțelor publice a județului B. a sumei de 14.149 lei reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, impozit pe profit și TVA.

De asemenea, a fost obligat și către partea civilă apelantă T. D. la plata sumei de 4917,06 euro la cursul oficial din momentul plății, iar către . SRL” tot cu titlu de despăgubiri, a sumei de 3570 lei, confiscându-se totodată de la inculpat în baza art. 118 alin.1 lit.e Cod penal suma de 30.240 lei.

Inculpatul S. G. a împrumutat de la partea civilă S. S. la 12 ianuarie 2007 suma de 9000 lei prin contract autentic notarial încheiat la aceeași dată, după care a împrumutat tot prin act notarial încheiat la 24 mai 2007 de la persoana vătămată G. V. P. suma de 35.000 lei, ca apoi la 8 iunie 2007 acesta să împrumute tot prin act notarial de la partea civilă .” SRL B., suma de 15.000 lei.

Toate acestea împrumuturi prin acte notariale au format obiectul unei garanții mobiliare reale pentru cele trei autovehicule.

Ulterior, inculpatul a împrumutat de la partea civilă T. D. la data de 31 iulie 2007 suma de 14.000 euro, printr-un act juridic garantat cu trei autovehicule, prin gaj, pe care însă le-a înstrăinat ulterior prin vânzare – cumpărare lui S. D., . SRL” respectiv lui E. I..

Așadar, este de observat că la data contractării împrumutului invocat de partea civilă T. D. garantat prin contract de gaj fără deposedare pentru autovehicule, acestea au format anterior obiectul unor astfel de acte juridice cu același obiect.

În final, partea civilă a acționat în instanța civilă pe inculpat pentru recuperarea în totalitate a împrumutului, prilej cu care avea posibilitatea să clarifice și consecințele juridice ale actelor juridice succesive încheiate anterior cu privire la aceleași bunuri, în prezenta cauză penală instanța neavând obligația să stabilească toate situațiile juridice izvorâte din actele juridice respective, care sunt de natură civilă și nu au legătură directă de cauzalitate cu activitatea infracțională a inculpaților pentru a face obiectul laturii civile a cauzei.

De altfel și cu prilejul pronunțării ultimei sentințe de către instanța de fond, aceasta a obligat pe inculpat să-i achite părții civile T. D. întreaga sumă solicitată în cuantum de 4917,06 euro, echivalent în lei la data plății.

Așa fiind, în latura civilă a cauzei deduse judecății în cadrul procesului penal, instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică sub toate aspectele.

Pentru considerentele expuse, apelul de față este nefondat și urmează a fi respins ca atare în baza art. 421 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și disp. art. 275 alin. (2) Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă T. D., împotriva sentinței penale nr. 222/30.12.2013 pronunțată de Tribunalul B..

Obligă pe apelantul-parte civilă la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat S. G. se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.03.2014.

Președinte, Judecător,

S. P. B. T. L.

Grefier,

I. A.

Red. TL/AI.

2 ex./10.04.2014

Dosar fond nr._ Tribunalul B.

Judec. fond F. A.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

← Vătămarea corporală. Art.194 NCP. Decizia nr. 654/2014....		Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 808/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 517/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Abandonul de familie. Art. 305 C.p.. Decizia nr. 1172/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Vătămarea corporală. Art.194 NCP. Decizia nr. 654/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 266/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 1100/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr. 4/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 434/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI