Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 201/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 201/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 26-05-2014 în dosarul nr. 983/105/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 201
Ședința publică din data de 26.05.2014
Președinte – T. L.
Grefier – I. A.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea contestației formulate de condamnata M. R. (fostă V.), fiica lui S. și P., născută la 15.04.1964 în orașul Rădăuți, județul Suceava, aflată în Penitenciarul Târgșor, împotriva sentinței penale nr.425 din 23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care:
În baza disp. art.597 alin. 1 si 6 Cod procedură penală rap.la disp.art. 598 lit.d Cod procedură penală cu aplic.disp.art. 598 alin.2. Cod procedură penală a fost respinsă contestația formulată de condamnata M. R. (fostă V.), fiica lui S. și P., născuta la data de 15.04.1964 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, aflată în Penitenciarul Târgsor la data formulării contestației și în prezent, vizând sentința penală nr.267/09.04.2001 a Tribunalului T., rămasă definitivă prin decizia penală nr.2528/21.05.2002 a Curții Supreme de Justiție, prin care i s-a aplicat pedeapsa detențiunii pe viață pentru comiterea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav prev. și ped. de disp. art.174-175 lit.c și d și art.176 lit.b cod penal, faptă din data de 8 iulie 1999, ca nefondată.
A fost obligată contestatoarea la 50 lei cheltuieli judiciare către stat și s-a dispus plata onorariului apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei din fondurile Ministerului de Justiție către Baroul de Avocați Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea-condamnată M. R. aflată în stare de detenție, asistată de avocat desemnat din oficiu I. G. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2014.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Conform dispozițiilor art.89 alin.2 Cod proc. penală, cu permisiunea instanței, apărătorul condamnatei aflată în stare de deținere a luat legătura cu aceasta.
Avocat I. G. pentru condamnata M. R., arată că aceasta dorește să retragă contestația declarată.
Curtea procedează la verificarea datelor de stare civilă condamnatei, care declară că este fiica lui S. și P., născută la 15.04.1964 în orașul Rădăuți, instanța constatând că datele corespund celor aflate la dosar.
Contestatoarea condamnată M. R. la interpelarea instanței, arată că dorește să-și retragă contestația declarată în prezenta cauză.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită să se ia act de manifestarea de voință a contestatoarei condamnate.
CURTEA,
Asupra contestației penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr. 425/23.04.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova s-au dispus următoarele:
În baza disp. art.597 alin. 1 si 6 Cod procedură penală rap.la disp.art. 598 lit.d Cod procedură penală cu aplic.disp.art. 598 alin.2. Cod procedură penală a fost respinsă contestația formulată de condamnata M. R. (fostă V.), fiica lui S. și P., născuta la data de 15.04.1964 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, aflată în Penitenciarul Târgsor la data formulării contestației și în prezent, vizând sentința penală nr.267/09.04.2001 a Tribunalului T., rămasă definitivă prin decizia penală nr.2528/21.05.2002 a Curții Supreme de Justiție, prin care i s-a aplicat pedeapsa detențiunii pe viață pentru comiterea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav prev. și ped. de disp. art.174-175 lit.c și d și art.176 lit.b cod penal, faptă din data de 8 iulie 1999, ca nefondată.
A fost obligată contestatoarea la 50 lei cheltuieli judiciare către stat și s-a dispus plata onorariului apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei din fondurile Ministerului de Justiție către Baroul de Avocați Prahova.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ contestatoarea M. R., fiica lui S. și P., ns.la data de 15.04.1964 în prezent aflată în Penitenciarul Târgșor a formulat contestație la executare potrivit disp. art.23 alin.1-8 din OUG 116/2013, prin care s-a modificat Legea 255/2013 și de punere în aplicare a noului cod de procedură penală (Legea 135/2010).
În motivarea cererii a arătat că a formulat contestație la executare solicitând aplicarea dispozițiilor legii penale mai favorabile.
La dosarul cauzei s-a depus copie a de pe mandatul de executare pedeapsa nr. 416/2001 sin 10.06.2002 al Tribunalului T. emis in baza sentinței penale nr. 267/09.04.2001 a aceleiași instanțe, copie de pe s.p. 267/9 apr.2001 a Tribunalului Timis .
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate, instanța de fond a constatat nefondată contestația formulată, pentru următoarele motive:
Prin sentința penala nr. 267/09.04.2001 a Tribunalului T. prin care s-a respins ca nefondat apelul inculpatului împotriva deciziei penale nr. 228/A/18.06.2001 a Curții de Apel Timișoara, s-a respins ca nefondat recursul împotriva deciziei penale nr. 2528/R/21.05.2002 a Curții Supreme de Justiție, s-a aplicat contestatoarei în baza art. 174 Cod penal rap.la art.175 lit c, d, Cod penal rap.la art.176 lit.b Cod penal pedeapsa detenției pe viață.
În baza art. 113 alin.1,3 c.p. a fost obligată la tratament medical până la însănătoșire.
Pentru executarea pedepsei arătate s-a emis mandatul de executare pedeapsa nr. 416/2001 din 10.06.2002 de Tribunalul T. în a cărei executare se afla în prezent petenta.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 Noul Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 187/2012, legea de punere în aplicare a codului penal, pedeapsa aplicată pentru a infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
Prin urmare, în aplicarea acestor dispoziții, instanța este ținută să verifice doar dacă pedeapsa aplicată în concret printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru o anumită infracțiune, depășește limita maximă a pedepsei prevăzute de legea nouă pentru acea infracțiune.
În realizarea acestui demers, s-a făcut o corespondență între textele legale care incriminează fata concretă a persoanei condamnate, sub imperiul ambelor legi și apoi se vor compara limitele de pedeapsă.
De asemenea, prin decizia nr. 1 pronunțata in dosarul nr. 1/2014 Înalta Curte de Casație si Justiție admițând sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiesti privind dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, a stabilit că „ în aplicarea legii penale mai favorabile potrivit art. 6 c.p. după judecarea definitiva a cauzei, în ipoteza unui concurs de infracțiuni în prima etapa se verifica incidența disp.art. 6 cu privire la pedepsele individuale, după care se verifica daca pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi depășește maximul la care s-ar putea ajunge în baza legii noi potrivit art. 39 c.p.(Nc.p.) stabilind că în situația in care pedeapsa rezultanta aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge in baza art. 39 Cod penal, pedeapsa rezultanta va fi redusă la acest maxim, iar în caz contrar pedeapsa rezultanta va rămâne, astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi.
Analizând situația contestatoarei, în raport de pedeapsa aplicata acesteia prin sentința penala de condamnare se-a constatat că acesteia i s-a aplicat pedeapsa detențiunii pe viata pentru comiterea infracțiunii de omor calificat si deosebit de grav prev. și ped. de disp.art. 174 -175 lit.c si d rap.la art. 176 lit.d (vechiul cod penal) .
Întrucât infracțiunea se regăsește în noul cod penal ca omor calificat pedepsit cu detențiunea pe viață, instanța a constatat că nu sunt întrunite condițiile privind aplicarea legii penale mai favorabile.
D. urmare, în baza disp. art.597 alin. 1 si 6 Cod procedură penală rap.la disp.art. 598 lit.d Cod procedură penală cu aplic.disp.art. 598 alin.2. Cod procedură penală a fost respinsă contestația formulată de condamnata M. R. (fostă V.), fiica lui S. și P., născuta la data de 15.04.1964 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, aflată în Penitenciarul Târgsor la data formulării contestației și în prezent, vizând sentința penală nr.267/09.04.2001 a Tribunalului T., rămasă definitivă prin decizia penală nr.2528/21.05.2002 a Curții Supreme de Justiție, prin care i s-a aplicat pedeapsa detențiunii pe viață pentru comiterea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav prev. și ped. de disp. art.174-175 lit.c și d și art.176 lit.b cod penal, faptă din data de 8 iulie 1999, ca nefondată.
Totodată, a fost obligată contestatoarea la 50 lei cheltuieli judiciare către stat și s-a dispus plata onorariului apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei din fondurile Ministerului de Justiție către Baroul de Avocați Prahova.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat contestație condamnata M. R., cauza fiind înregistrată pe rolul curții de apel la data de 23.05.2014, cu prim termen de judecată repartizat aleatoriu 26.05.2014.
Contestatoarea condamnată M. R., prezentă personal în instanță la termenul de judecată din data de 26.05.2014, după consultarea cu apărătorul desemnat din oficiu a declarat că înțelege să-și retragă contestația formulată împotriva sentinței penale nr.425 din 23.04.2014 a Tribunalului Prahova.
Față de manifestarea de voință a contestatoarei condamnate M. R., exprimată de aceasta în mod liber și neechivoc, Curtea urmează să ia act de declarația acesteia în sensul că înțelege să-și retragă contestația formulată împotriva sentinței penale nr.425 din 23.04.2014 a Tribunalului Prahova.
Văzând și dispozițiile art.275 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea contestației formulate de condamnata M. R. (fostă V.), fiica lui S. și P., născută la 15.04.1964 în orașul Rădăuți, județul Suceava, aflată în Penitenciarul Târgșor, împotriva sentinței penale nr.425 din 23.04.2014 a Tribunalului Prahova.
Obligă condamnata la 300 lei cheltuielilor judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2014.
Președinte,
T. L.
Grefier,
I. A.
Red./Tehnored. AI
d.f. nr._ Tribunalul Prahova
j.f. M. V.
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3113/2006
| ← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 25/2014. Curtea de Apel... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
