Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr. 102/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 102/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 329/42/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
SENTINȚA PENALĂ NR. 102
Ședința publică din data de 19 mai 2014
Președinte – G. D.
Grefier – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea cererii de strămutare formulată de petentul D. C. domiciliat în București, .. 4-5, ., ., referitor la dosarul nr._ al Judecătoriei Răcari.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul D. C. personal și asistat de avocat ales B. G. din Baroul București, potrivit împuternicirii avocațiale nr._/2014, lipsă fiind intimatul A. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că prin serviciul registratură s-a înaintat de Judecătoria Răcari cu adresa înregistrată la data de 15 mai 2014, dosarul penal nr._ având ca obiect plângere formulată în temeiul art. 340 Cod procedură penală.
Avocat B. G. având cuvântul pentru petentul D. C., susține că dosarul penal nr._ al Judecătoriei Răcari a fost soluționat de instanța de fond la data de 16 aprilie 2014, dar precizează că își menține cererea de strămutare a cauzei. Nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat B. G. pentru petent având cuvântul, susține că intimat în cauză este A. M. N. președintele Comisiei de fond funciar Conțști- Primarul comunei Conțești.
Referitor la sentința civilă nr. 2083/27 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Răcari a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 1356 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin respingerea recursului declarat de Comisia Județeană a Fondului Funciar Dâmbovița.
Din raportul de expertiză tehnic-judiciar întocmit de expert G. M. a fost identificat terenul în suprafață de 15 ha teren arabil, situat pe raza comunei Conțești în intersecția drumului Călugăreni- Eleșteu cu ., situație care corespunde planului cadastral nr. 671/2007 precum și planurilor și schiței cu măsurătorile efectuate în zilele de 23-26 mai 2008, încadrate în Tarlaua 39, .>
Menționează că din raportul de expertiza sus menționat mai rezultă împrejurarea ca suprafața de 15 ha teren arabil, era liber în acel moment pe vechiul amplasament neparcelat, neatribuit cu titlu de proprietate vreunei alte persoane iar identificarea terenului făcându-se în baza planului cadastral Nr. 671/12.09.2007 emis de Oficiul de cadastru si Publicitate Dâmbovița.
Evidențiază faptul ca potrivit Adeverinței nr. 1855/05.05.2008 emisa de S.C AGRIMCOR S.A Cornățelu, Județul Dâmbovița s-a confirmat faptul ca suprafața de 15 ha teren situat în Tarlaua 39, . deținuta de S.C AGRIMCOR S.A Cornățelu până în anul 1990 teren ce a fost preluat de Primăria Contești în baza Legii 18/1991.
La scurt timp după ce Sentința Civilă 2083/2008, respectiv, la data de 16,12.2008, petentul s-a adresat făptuitorului A. M. N. in calitate de Președinte al Comisiei Fond Funciar Contești si de P. al Comunei Contești, cu cererea ce a fost înregistrata sub nr. 911/06,02.2009 prin care solicita să fie întocmită documentația pe baza datelor deținute de comisie referitor la terenul de 15 ha situate pe raza Comunei Contești și să înainteze aceasta documentație Comisiei Fond Funciar Județene Dâmbovița în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 15 ha pe numele petentului și al sorei sale Gaița M..
Mai susține avocat B. G. că făptuitorul A. M. - N. manifestând rea credința, împreuna cu numitul Ovraveteanu - primarul localității Răcari, au trecut suprafața de 14 ha teren (din cele 1.5 ha) în Titlul de Proprietate_ ce i-a fost emis de către Comisia Județeană Dâmbovița - Instituția Prefectului, numitei Bossy Ghîca I. - cetățean roman și francez cu domiciliul in Franța.
De altfel, numai la câteva zile, respectiv pe 11 iunie 2009, numita Bossy Chica I. a și înstrăinat suprafața de teren ce a obținut-o prin titlul de proprietate susmenționat.
Intre timp, petentul D. C. a intrat în posesia unei "procuri speciale " din 25.03.2009 eliberata de Notarul Public Silvana B. Trofîn București, din cuprinsul căreia rezulta că, chiar înainte de a i se emite titlul de proprietate numitei Bossy G. I., aceasta îl împuternicea pe numitul C. A., ( apropriat al făptuitorului A. M. N.), să vândă 200.00 mp, chiar la prețul de 60.000 Euro, precizând că 140.000 mp din cei 200.000 mp, sunt proprietatea petentului și a sorei sale, din Tarlaua 39, .> Așadar, din datele susmenționate se pot desprinde cu ușurința aranjamentele frauduloase ce aparțin în primul rând făptuitorului A. M. N., care la data de 06.02.2009 a refuzat categoric să înainteze documentația privind terenul de 15 ha proprietatea petentului și a sorei sale, la Comisia Județeană Fond Funciar Dâmbovița în vederea emiterii titlului de proprietate așa cum era legal, în favoarea lor.
Învederează faptul ca la data de 15.06.2011 prin Rezoluție, P. Procurorul G. F. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari a dispus începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului A. M. N. pentru comiterea infracțiunii prevăzute si pedepsite de art. 246 Cod penal.
Petentul a stăruit tot timpul cât a fost pe rol cauza penala susmenționata să fie amânata in vederea conexării cu dosarul nr. 924/P/2013 al Parchetului Răcari. deoarece între timp P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în dosarul 4/P/20i3 a pronunțat Rezoluția de a fi cercetat făptuitorul A. M. N. numai pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 246 Cod penal, formându-se astfel dosarul de urmărire penală nr. 924/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari. Atât doamna judecător A. G. cât timp a condus ședința de judecată cât și domnul procuror G. F. au manifestat în primul rând lipsă de obiectivitate cât și lipsă de interes în vederea stabilirii adevărului în cauză.
Din încheierea din 19.09,2013 a Judecătoriei Răcari se desprinde cu certitudine modul abuziv și ilegal manifestat de judecător A. G. care până la data susmenționată nu avea cunoștință de faptul că numai judecătorul care judeca cererea de recuzare poate dispune amendarea celui care a formulat-o cu rea credința.
Subliniază faptul ca atât judecător A. G. cât și Procurorul Sef al Parchetului de pe lângă Judecătoria R. au ignorant faptul ca la data de 15.05.2013 în dosarul nr. 4P/2013 s-a dispus ca făptuitorul A. M. N. sa fie cercetat numai pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute si pedepsite de art. 246 Cod penal (și nu și pentru alte infracțiuni.
A surprins faptul că atât Primul Procurorul B. G. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari, cât și Primul Procuror Adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, greșit au reținut prin rezoluțiile pronunțate în dosarul nr. 924/P/2013 că în dosarul susmenționat făcând referire la infracțiunile prevăzute si pedepsite de art. 2481 raportat la art. 288 Cod penal, art. 291 Cod penal si art. 271 Cod penal.
Apreciază că imparțialitatea magistraților de la Judecătoria Răcari a fost știrbită prin modul de instrumentare a cauzei.
Solicită admiterea cererii de strămutare.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul formulează concluzii de respingerea cererii de strămutare, ca neîntemeiată. Motivele invocate nu se subscriu celor prev. de art. 71 Cod procedură penală Obligarea petentului la cheltuieli judiciare către stat.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
Prin cererea formulată la data de 26 martie 2014 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 15 aprilie sub nr._, petentul D. C. a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului penal nr._ al Judecătoriei Răcari, la o instanță egală în grad.
În motivarea cererii, petentul a arătat, că sentința civilă nr.2083/27 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Răcari, a rămas definitivă la data de 16.12.2008 prin decizia nr.1356 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin respingerea recursului declarat de Comisia Județeană de Fond Funciar.
Din raportul de expertiză tehnic-judiciar întocmit de expert G. M. a fost identificat terenul în suprafață de 15 hectare teren arabil situat pe raza comunei contești, în intersecția drumului Călugăreni – Heleșteu cu Șoseaua Națională București – Târgoviște, situație ce corespunde planului cadastral nr.671/2007 precum și planurilor și schiței cu măsurătorile efectuate în zilele de 23 – 26.05.2008 încadrate în Tarlaua 39, .> De asemenea, din raportul de expertiză sus menționat a mai rezultat împrejurarea că suprafața de 15 ha teren arabil, era liberă în acel moment pe vechiul amplasament neparcelat, neatribuit cu titlu de proprietate vreunei alte persoane iar identificarea terenului făcându-se în baza planului cadastral nr. 671/12.09.2007 emis de Oficiul de Cadastru si Publicitate Dâmbovița.
A mai menționat petentul faptul că potrivit Adeverinței nr.1855/05.05.2008 emisă de S.C AGRIMCOR S.A Cornațelu, județ Dâmbovița s-a confirmat faptul că suprafața de 15 ha teren situat în Tarlaua 39, . deținută de S.C AGRIMCOR S.A Cornatelu până în anul 1990 teren ce a fost preluat de Primăria Contești în baza Legii 18/1991.
La scurt timp după ce Sentința Civila 2083/2008 respectiv la data de 16.12.2008, petentul s-a adresat făptuitorului A. M. N. în calitate de Președinte al Comisiei Fond Funciar Contești și de P. al Comunei Contești, cu cererea ce a fost înregistrată sub nr. 911/06,02.2009 prin care a solicitat să fie întocmită documentația pe baza datelor deținute de comisie referitor la terenul de 15 ha situate pe raza Comunei Contești și să înainteze această documentație Comisiei Fond Funciar Județene Dâmbovița în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 15 ha pe numele său și al surorii sale Gaița M..
Făptuitorul A. M. N. manifestând rea credința, abilitate și în deosebi viclenie, împreuna cu numitul Caraveteanu - primarul localității Răcari, au trecut suprafața de 14 ha teren (din cele 1.5 ha) în Titlul de Proprietate_ ce emis de către Comisia Județeană Dâmbovița - Instituția Prefectului, numitei Bossy G. I. - cetățean român și francez cu domiciliul în Franța.
De altfel, numai la câteva zile, respectiv pe 11 iunie 2009, numita Bossy Chica I. a și înstrăinat suprafața de teren obținută prin titlul de proprietate susmenționat.
Intre timp, a intrat în posesia unei „PROCURI SPECIALE” din 25.03.2009 eliberată de Notarul Public Silvana B. T. București, din cuprinsul căreia rezultă că chiar înainte de a i se emite titlul de proprietate numitei BOSSY G. I., aceasta îl împuternicea pe numitul C. A. cu domiciliul în orașul Târgoviște (apropriat al făptuitorului A. M. N.), să vândă 200.00 mp, chiar la prețul de 60.000 euro, precizând că 140.000 mp din cei 200.000 mp, sunt proprietatea lui și a sorei sale din Tarlaua 39, .> Așadar, din datele susmenționate se pot desprinde cu ușurința aranjamentele frauduloase ce aparțin în primul rând făptuitorului A. M. N., care la data de 06.02.2009 a refuzat categoric sa înainteze documentația privind terenul de 15 ha proprietatea sa și a sorei sale, la Comisia Județeană Fond Funciar Dâmbovița în vederea emiterii titlului de proprietate așa cum era legal, în favoarea noastră.
La data de 15.06.2011 prin rezoluție, P. Procurorul G. F. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari a dispus începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului A. M. N. pentru comiterea infracțiunii prevăzute si pedepsite de art. 246 Cod penal.
Tot timpul cât a fost pe rol cauza penală susmenționata, petentul a solicitat să fie amânată în vederea conexării cu dosarul nr. 924/P/2013 al Parchetului Răcari, deoarece între timp P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în dosarul 4P/2013 a pronunțat rezoluția de a fi anchetat făptuitorul A. M. N. numai pentru infracțiunea prevăzuta și pedepsită de art. 246 Cod penal. Formându-se astfel dosarul 924/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari.
Atât judecătoarea A. G., cât timp a condus ședința de judecată, cât și Procurorul șef G. F. au manifestat în primul rând lipsă de obiectivitate cât și lipsa de interes în vederea stabilirii adevărului în cauză, deși la dosar exista Referatul de terminarea urmăririi penale întocmit de către Comisarul de Poliție A. A. din cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Dâmbovița, ce se refera la faptul ca A. M. N. urmează sa fie cercetat numai pentru comiterea infracțiunii prevăzute si pedepsite de art. 246 Cod penal.
Într-adevăr, la Judecătoria Răcari a fost înregistrată cauza penală ce a făcut obiect al dosarului_ ce a fost soluționată la data de 10.10.2013.
Din încheierea din 19.09,2013 a Judecătoriei Răcari se desprinde cu certitudine modul abuziv și ilegal manifestat de Judecător A. G. care până la data susmenționată nu avea cunoștința de faptul că numai judecătorul care judecă cererea de recuzare poate dispune amendarea celui care a formulat-o cu rea credința.
(Alăturat s-a depus copia încheierii din 19,09.2013 a Judecătoriei R. din cuprinsul căreia rezulta că s-a dispus scutirea de plata a amenzii judiciare de 2.500 lei, aplicată în mod abuziv de Judecător A. G.).
Atât judecător A. G., cât și Procurorul șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari au ignorant faptul că la data de 15.05.2013 în dosarul nr.4P/2013 s-a dispus ca făptuitorul A. M. N. să fie cercetat numai pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute si pedepsite de art. 246 Cod penal (și nu și pentru alte infracțiuni).
Atât Primul procuror B. G. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari, cât și Primul Procuror Adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, greșit au reținut prin rezoluțiile pronunțate în dosarul nr. 924/P/2013 ca în dosarul susmenționat făcând referire la infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 248/1 raportat la art. 288 Cod penal, art. 291 Cod penal si art. 271 Cod penal.
Petentul a precizat că toate aspectele menționate mai sus, l-au determinat să solicite strămutarea soluționării cauzei la o altă instanță egală în grad, făcând totodată precizarea că în dosarul_ nu a mai formulat alta cerere de strămutare.
Pentru lămurirea cererii de strămutare s-a solicitat de la Judecătoria Răcari întocmirea unui referat de informații cu privire la dosarul_ menționat în cerere și totodată, s-a atașat și dosarul respectiv.
Examinând cererea de strămutare, în raport de dispozițiile art.71 Cod procedură penală ce reglementează în mod expres și limitativ temeiurile ce pot sta la baza admiterii unei astfel de cereri, Curtea constată că, aceasta este nefondată.
Dispozițiile art.71, menționate mai sus, statuează că strămutarea judecării unei cauze de la o instanță la alta, de același grad, intervine „atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice”.
Curtea constată că în partea introductivă petentul face un istoric al unor cauze civile pe care le-a avut pe rolul Judecătoriei Răcari în cursul anilor 2007 – 2008, după care evocă aspectele cuprinse în plângerea penală formulată împotriva rezoluțiilor din dosarul nr.924/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari, criticând modul în care procurorul de caz și Primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari au soluționat plângerea formulată împotriva numitului A. M. N., primar al comunei Conțești în perioada anului 2009, căruia i se impută o activitate infracțională în legătură cu calitatea sa de președinte al Comisiei de Fond Funciar Conțești.
Numai tangențial și extrem de succint, în cererea de strămutare, sunt arătate aspecte care vizează instanța de judecată – Judecătoria Răcari de la care se solicită strămutarea, invocându-se o lipsă de imparțialitate și obiectivitate, motivată de modul în care a fost soluționată o altă cauză penală, respectiv dosarul_ . Ca argument principal, s-a invocat faptul că în cadrul acelui dosar, petentul a fost amendat pentru formularea unei cereri de recuzare a judecătorului A. G., din cadrul Judecătoriei Răcari, aceasta având, în opinia petentului, un comportament abuziv și ilegal.
Examinând actele anexate chiar de petent în susținerea cererii, Curtea constată că, unica împrejurare că ar fi primit o amendă judiciară de la unul din judecătorii din completele de judecată de la Judecătoria Răcari, nu poate fi considerată ca o știrbire a imparțialității instanței, odată ce, tot un judecător de la această instanță, prin încheierea din 19 septembrie 2013 i-a admis petentul cererea de scutire a amenzii judiciare.
Cauza a cărei strămutare se cere are ca obiect plângerea formulată de petentul D. C. împotriva soluțiilor procurorului, date în dosarul 924/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari, iar aceasta a fost repartizată în mod aleatoriu altui complet de judecată decât cel menționat de petent în cererea de strămutare. Din verificarea dosarului ce a fost și atașat, rezultă că s-a respectat întrutotul dreptul la apărare al petentului, fără niciun fel de îngrădiri, primindu-se la dosar toate înscrisurile și memoriile depuse de petent, iar la data de 16 aprilie 2014 s-a pronunțat încheierea prin care plângerea a fost soluționată.
Ca atare, Curtea constată că, nu există dovezi care să ateste îndeplinirea vreuneia dintre condițiile cuprinse în art.71 Cod procedură penală și deci, nu sunt temeiuri să se îmbrățișeze punctul de vedere al petentului că imparțialitatea judecătorilor de la Judecătoria Răcari ar fi afectată în judecarea dosarului nr._, astfel încât cererea de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad urmează să fie respinsă ca nefondată.
Văzând și disp. art.275 alin.2 Cod procedură penală, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea de strămutare formulată de petentul D. C., domiciliat în București, .. 4-5, ., . cu privire la judecata dosarului penal_ al Judecătoriei Răcari.
Obligă petentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2014.
Președinte, Grefier,
G. D. C. M.
Red./G.D./MM
4 ex./18.06.2014
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006.
| ← Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 94/2014.... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1259/2014.... → |
|---|
