Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art. 321 C.p.. Decizia nr. 373/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 373/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 819/283/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 373
Ședința publică din data de 09 aprilie 2014
Președinte – M. V. T.
Judecător – D. A. E.
Grefier – M. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
………….
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul M. I. V., fiul lui I. și N., născut la 16.12.1998 în P. – Dâmbovița, CNP_, domiciliat în P., ., județ Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 27 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria P., prin care în baza art. 321 alin. 1 Cod penal si cu aplicarea disp. art. 3201 alin. 7 Cod de procedura penal, a fost condamnat la o pedeapsa de 8 (opt) luni de închisoare.
În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare (pedeapsa rezultantă) aplicată prin sentința penală nr. 192 din 17.06.2011 a Judecătoriei P. (dosar nr._ ) și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, cumulând-o cu pedeapsa aplicată de 8 (opt) luni de închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa astfel rezultată de 2 (doi) ani si 8 (opt) luni de închisoare.
In baza art. 88 Cod penal, s-a dedus 1 zi de retinere din data de 30.09.2012.
In baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
In temeiul art. 191 alin. 1 Cod de procedura penala, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 350 lei, onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul - inculpat M. I. V., personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
În raport de dispozițiile art. 420 alin. 4 din Noul Cod de procedură penală, Curtea aduce la cunoștință apelantului-inculpat M. I. V. că are dreptul de a da sau de a nu da declarație în fața instanței de apel, atrăgându-i totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Apelantul-inculpat, personal având cuvântul, declară că nu este de acord să dea o nouă declarație în fața instanței de apel, menținând declarațiile date anterior.
Curtea ia act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt excepții de invocat și nici cereri de formulat, în temeiul disp. art. 420 alin. 6 din Noul Cod de procedură penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea orală a motivelor de apel.
Apelantul - inculpat M. I. V. personal având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței pronunțată de instanța de fond, în sensul aplicării legii penale mai favorabile, solicitând reducerea pedepsei aplicate. Precizează că regretă faptele comise și că o pedeapsă mai blândă își poate atinge scopul educativ.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost condamnat inculpatul, din art. 321 alin. 1 vechiul Cod penal și cu aplicarea disp. art. 3201 alin. 7 vechiul Cod de procedura penală, în art. 371 C.pen. cu aplicarea art. 396 alin.10 C.pr.pen. rap. la art. 375 C.pr.pen. și aplicarea unei pedepse pentru fapta comisă. Solicită totodată să se revoce suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 192 din 17.06.2011 a Judecătoriei P., urmând ca inculpatul să o execute alături de pedeapsa ce urmează a fi aplicată în prezenta cauză.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 11 din data de 27 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria P., a fost condamnat inculpatul M. I. V., fiul lui I. și N., născut la 16.12.1998 în P. – Dâmbovița, CNP_, domiciliat în P., ., județ Dâmbovița, în baza art. 321 alin. 1 Cod penal si cu aplicarea disp. art. 3201 alin. 7 Cod de procedura penal, la o pedeapsa de 8 (opt) luni de închisoare.
În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare (pedeapsa rezultantă) aplicată prin sentința penală nr. 192 din 17.06.2011 a Judecătoriei P. (dosar nr._ ) și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, cumulând-o cu pedeapsa aplicată de 8 (opt) luni de închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa astfel rezultată de 2 (doi) ani si 8 (opt) luni de închisoare.
In baza art. 88 Cod penal, s-a dedus 1 zi de retinere din data de 30.09.2012.
In baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza aII-a si lit. b Cod penal.
In temeiul art. 191 alin. 1 Cod de procedura penala, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, in cuantum de 350 lei, onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecatoria P., nr.2095/P/2012 din data de 06.02.2013, înregistrat pe rolul Judecatoriei P. la data de 24.04.2013 sub nr._, a fost trimis in judecată inculpatul M. I. V., pentru infractiunea prevăzută de art. 321 alin. 1 Cod Penal, fapta constând în aceea că a lovit cu intentie, cu un obiect dur (sticla de bere), în zona capului, în loc public, in timpul programului de discotecă, in noaptea de 29/30.09.2012, partea vatamata I. C. C., fapta care a adus atingere bunelor moravuri si a produs scandal public.
În fapt, în noaptea de 29/30 09.2012, partea vătămată I. C. C. a participat la programul de discotecă din incinta discotecii Paradise din orașul P., însoțit de martorii O. I., D. D. și D. B.. La un moment dat partea vătămată s-a deplasat către grupul sanitar din local, moment în care a avut loc un incident cu inculpatul M. I. V., care i-a cerut părții vătămate o țigară. Pe fondul refuzului părții vătămate, inculpatul și-a manifestat nemulțumirea împingând-o și încercând să o caute prin buzunare. La intervenția martorului D. B., conflictul s-a stins pentru moment, însă la scurt timp dupa acest incident, inculpatul s-a îndreptat către partea vătămată aflată pe ringul de dans și a lovit-o intenționat cu o sticlă în zona capului, provocându-i o plagă sângerândă. Partea vătămată a fost scoasă imediat din local și transportată la spital pentu a primi îngrijiri. Fapta inculpatului a avut ca urmare întreruperea programului de discotecă și provocarea unui sentiment de nesiguranță și panică în rândul participanților, care au fost nevoiți să părăsească localul.
Fiind audiat în faza urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că în realitate ar fi fost victima unei agresiuni ale părții vătămate, care l-ar fi călcat de mai multe ori pe picior și l-ar fi lovit cu capul în zona feței, aspecte care nu se coroborează cu niciun alt mijloc de proba administrat în cauză, nici chiar cu depoziția martorului solicitat în apărare, numitul Ș. C., care la fel ca și ceilalți martori audiați, a declarat că inculpatul a lovit partea vătămată, fără a confirma și actele de violență ale părții vătămate asupra acestuia. La data de 08.10.2012 inculpatul și partea vătămată au arătat prin declarații scrise depuse la dosar, că s-au împăcat cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. 1 Cod Penal.
Faptele inculpatului au fost stabilite în faza de urmărire penală prin proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, fișă de cazier judiciar, plângerea și declarația părții vătămate, declarațiile martorilor, declarațiile învinuitului, certificat medico-legal.
Instanța a dispus citarea inculpatului cu mandat de aducere cu însoțitor pentru termenul de judecată din data de 28.10.2013, acesta prezentându-se în instanță a solicitat judecarea sa conform procedurii speciale prev. de art. 3201 C.p.p.
Instanța avand in vedere dispozitiile art. 320 ind. 1 C.p.p. al. 1 referitoare la imprejurarea ca pana la inceperea cercetarii judecatoresti, daca instanta se consideră lamurita, iar inculpatul recunoaste in totalitate si neconditionat faptele retinute in sarcina sa si nu mai solicita probe noi fiind de acord cu cele administrate in cursul urmaririi penale pe care le cunoaste si le insuseste, a procedat la audierea inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor. Inculpatul a solicitat înscrisuri în circumstanțiere, dar la termenul acordat de instanta in acest sens, acestea nu au mai fost depuse, de altfel inculpatul lipsind de la judecată.
A reținut astfel instanța, pe baza probelor administrate in cauză în faza de urmărire penală, ca inculpatul M. I. V., a lovit cu intentie, cu un obiect dur (sticla de bere), in zona capului, in loc public, in timpul programului de discoteca, in noaptea de 29/30.09.2012, partea vatamata I. C. C., faptă care a adus atingere bunelor moravuri si a produs scandal public, fiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazută de art. 321 alin. 1 Cod Penal.
Fapta nu a fost inițial recunoscută prin declarațiile date in faza de urmarire penala dar a fost recunoscuta neconditionat, în fața instanței de judecată, inculpatul solicitând aplicarea procedurii speciale prev. de art. 3201 C.p.p
În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevazute de art. 321 alin 1 cod penal.
În ceea ce privește latura obiectivă, instanța reține că probele administrate în cauză evidențiază realizarea elementului material specific infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri constând într-o acțiune de tulburare a ordinii publice.
Pentru stabilirea existentei infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri trebuie examinate manifestarile inculpatului in totalitatea lor, ținându-se seama si de consecintele pe care le-a produs. Inculpatul nu a avut un simplu conflict personal cu persoana vatamata, ci prin degenerarea acestuia si modalitatea violenta de manifestare, a generat scandal si indignarea celorlalte persoane prezente, care de altfel au parasit incinta, avand o senzatie de teama fata de o posibila extindere a faptelor antisociale (aspect rezultat din declaratiile martorilor audiati in faza de urmarire penala). Persoanele prezente in localul public in care s-a savarsit infractiunea (subiecti pasivi adiacenti) sunt cele ale caror sentimente morale au fost ultragiate sau carora li s-a adus atingere prin scandalul public rezultat al infractiunii, aspecte confirmate de probele administrate in faza de urmarire penala.
Infractiunea savarsita de inculpat trebuie privită prin perspectiva circumstanțelor și a modalităților concrete de săvârșire, respectiv acte de violență care au avut loc în public, în prezența mai multor persoane si aceste aspecte trebuie coroborate cu antecedentele penale ale inculpatului care se afla în termenul de încercare al unei condamnări la pedeapsa de 2 ani închisoare (pedeapsă rezultanta) cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Desi cunostea situația în care se afla și rigorile legale pe care ar fi trebuit să le respecte, inculpatul a acționat în modalitatea mai sus-menționata, aspect care dovedește indiferență si chiar dispret față de rigorile legii pe care a ales să le ignore. Aceste aspecte relevă necesitatea unei aprecieri mai ferme a pericolului faptei inculpatului.
Vinovăția inculpatului rezultă din declarațiile sale date in fata instantei care sunt coroborate, pe deplin, cu ansamblul probator administrat în cauză (in special declaratiile testimoniale).
Constatând că infracțiunea a fost săvârșită de inculpat cu vinovăția specifică, în baza art. 345 alin. 1 și 2 Cod proc. pen., instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii care face obiectul judecății.
La individualizarea sancțiunii ce urmeaza a fi aplicata pentru infractiunea comisa, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 72 alin. 1 și art. 52Cod Penal. În conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanța va avea în vedere, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului (cu antecedente, fara insa a retine o eventuala stare de recidiva, condamnarea anterioara fiind dispusa pe perioada minoritatii), împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru fiecare infractiune in parte.
Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în raport de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului. Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă pericol social.
Inculpatul, inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, a solicitat judecarea in procedura simplificată, instanța reținând atitudinea de recunoaștere și regret a inculpatului după săvârșirea faptei, rezultând din recunoașterea faptei.
Constatand ca infractiunea a fost savarsita de inculpat in perioada termenului de incercare fixat prin sentința penală nr. 192 din 17.06.2011 a Judecătoriei P. (dosar nr._ ), in baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare (pedeapsa rezultantă) aplicată prin sentința mentionata și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, cumulând-o cu pedeapsa aplicată de 8 (opt) luni de închisoare.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, potrivit art 71 alin. 2 C.pen, aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art 64 litera a,b si c C.pen intervine de drept in cazul aplicarii pedepsei inchisorii. Totusi, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, în aplicarea art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale si art. 3 din Protocolul nr. 1 din Conventie, in principiu prin hotararea pronuntata in cauzele Hirst v.Marea Britanie si S. si Parcalab v. Romania, jurisprudenta cu caracter general – obligatoriu, potrivit art 20 din Constitutie raportat la art 46 din Conventie, instanta a interzis inculpatului doar acele drepturi prev de art 64 C.p față de care inculpatul s-a făcut nedemn de a le mai exercita.
Astfel, față de pericolul social dovedit in savarsirea faptei si fata de persoana inculpatului, astfel cum acestea au fost retinute, instanta apreciaza ca acesta este nedemn de a mai exercita drepturile prev. de art. 64 litera a si b, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si cel de a ocupa o functie ce implică exercițiul autorității de stat.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul M. I. V., criticând-o pe motive de netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței pronunțate de instanța de fond, în sensul aplicării legii penale mai favorabile, solicitând reducerea pedepsei aplicate. Precizează că regretă faptele comise și că o pedeapsă mai blândă își poate atinge scopul educativ.
Curtea, examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 C. proc. pen., constată că apelul este fondat, însă sub un alt aspect decât cel invocat de către inculpat.
În acest sens, față de situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii, acestea au fost corect reținute de prima instanță de judecată, după cum s-a arătat ulterior, beneficiind de deplin suport probator în actele și lucrările dosarului, în condițiile în care inculpatul a aplicat și pentru procedura prevăzută de art. 3201 din fostul Cod de procedură penală.
Instanța de fond a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului M. I. V. pentru infracțiunea săvârșită, raportat la prevederile fostului Cod penal, făcând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 72 C. pen. anterior, cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptei săvârșite, a împrejurărilor concrete de comitere a acesteia, precum și a persoanei inculpatului.
Cu toate acestea, Curtea constată că odată cu . noilor dispoziții ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, fapta comisă de către inculpat este incriminată în disp. art. 371 C. penal, astfel că se va admite încadrarea juridică în acest sens, urmând a fi menținut cuantumul pedepsei aplicate stabilite în limitele actuale, fiind neîntemeiată solicitarea apelantului inculpat de a i se reduce și mai mult pedeapsa aplicată, în speță nefiind incidentă nicio circumstanță atenuantă.
Față de cele astfel reținute, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod proc. pen., urmează să admită apelul declarat de inculpatul M. I. V., fiul lui I. și N., născut la 16.12.1998 în P. – Dâmbovița, CNP_, domiciliat în P., ., județ Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 27 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria P., pe care o va desființa în parte și rejudecând, în baza dispozițiilor art. 5 C.pen., va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost condamnat inculpatul, din art. 321 alin. 1 vechiul Cod penal și cu aplicarea disp. art. 3201 alin. 7 vechiul Cod de procedura penală, în art. 371 C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.pr.pen. rap. la art. 375 C.pr.pen. și va menține pedeapsa aplicată.
În baza art. 418 alin. 1 C. proc. pen. rap. la art. 65 alin. 1 C. pen., se va constata că nu pot fi aplicate pedepse accesorii și complementare.
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
În baza art. 424 alin. 3 C. proc. pen., se va computa din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 30.09.2012.
Având în vedere și dispozițiile art. 275 alin. 3 C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul M. I. V., fiul lui I. și N., născut la 16.12.1998 în P. – Dâmbovița, CNP_, domiciliat în P., ., județ Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 27 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria P., pe care o desființează în parte și rejudecând, în baza dispozițiilor art. 5 C.pen.:
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost condamnat inculpatul, din art. 321 alin. 1 vechiul Cod penal și cu aplicarea disp. art. 3201 alin. 7 vechiul Cod de procedura penală, în art. 371 C.pen. cu aplicarea art. 396 alin.10 C.pr.pen. rap. la art. 375 C.pr.pen. și menține pedeapsa aplicată.
Constată că nu pot fi aplicate pedepse accesorii și pedepse complementare.
Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
Compută din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 30.09.2012.
Cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 09 aprilie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. V. TudoranDan A. E.
GREFIER,
M. P.
Red.T.M.V.
Tehn.grefier P.M.
7 ex/30.04.2014
d.f._
j.f. M. O. O.
Operator de date cu caracter personal;
Nr. Notificare 3113/2006
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 372/2014.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
