Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 447/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Comentarii

0

Decizia nr. 447/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 23-12-2014 în dosarul nr. 7762/258/2013

ROMÂNIA

C. DE APEL TÂRGU M.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 447/A

Ședința publică din 23 decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE – Dr. M. V.

Judecător - F. G.

Grefier – A. P.

Pe rol soluționarea apelului promovat de inculpatul B. S., fiul lui A. și A., născut la data de 12.04.1966, în localitatea R., jud. B., domiciliat în mun. Miercurea C., ., jud. Harghita, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, CNP_, împotriva sentinței penale nr. 1434 din 17 iulie 2014 a Judecătoriei Miercurea C..

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților și a reprezentantului Ministerului Public.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că mersul că mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 decembrie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei la data de 23 decembrie 2014, orele 14,00,sala 52.

C.,

Asupra căii de atac de față,

1. Prezentarea sesizării. Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ /5 septembrie 2014, inculpatul B. S. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 1434/15 iulie 2014 pronunțate de Judecătoria Miercurea C. în dosarul nr._ .

În motivarea apelului, inculpatul contestă legalitatea și temeinicia hotărârii Judecătoriei Miercurea C., de condamnare a sa pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă. Subliniază că, întrucât până la primul termen de judecată el a achitat integral prejudiciul cauzat prin această infracțiune, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 din legea nr. 241/2005 anterior modificării survenite prin Legea nr. 255/2013, și instanța trebuia să pronunțe o soluție de încetare a procesului penal, soluție întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. h C. pr. P.. În orice caz, chiar dacă nu se admite această teză, inculpatul solicită aplicarea dispozițiilor art. 18¹ C. pen. din 1969 și în consecință achitarea sa, precizând că faptei îi lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Analizând apelul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr._ al Judecătoriei Miercurea C., a motivelor invocate, a susținerilor și concluziilor inculpatului și ale reprezentantului Ministerului Public, precum și din oficiu, în limitele efectelor devolutiv și neagravării situației în propria cale de atac, se rețin următoarele:

2. Prezentarea hotărârii atacate. Prin sentința penală nr. 1434/15 iulie 2014, Judecătoria Miercurea C.:

-în baza art.396 alin.5 Cod pr. pen. raportat la art.16 alin.1 lit.b Cod pr. pen., cu aplicarea art.5 alin.1 din noul Cod penal, l-a achitat pe inculpatul B. S. pentru comiterea infracțiunii de "oferirea, distribuirea, deținerea ori depozitarea sau transportul, în scopul distribuirii de mărfuri-pirat, precum și deținerea acestora în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice" deoarece fapta nu mai este prevăzută de legea penală în forma comisă de inculpat.

-în baza art.396 alin.5 Cod pr. pen. raportat la art.16 alin.1 lit.b Cod pr. pen., cu aplicarea art.5 alin.1 din noul Cod penal, l-a achitat pe același inculpat pentru comiterea infracțiunii de "comunicarea publică a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de lege" deoarece fapta nu mai este prevăzută de legea penală.

-în baza art.396 alin.6 Cod pr. pen. raportat la art.16 alin.1 lit.h Cod pr. pen. cu referire la art.74 ind.1 alin.2 teza 2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.2 din noul Cod penal, a încetat procesul penal împotriva aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de "reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă", în perioada 25.02._08, prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, ca urmare a achitării întregului prejudiciu.

-în baza art.art.74 ind.1 alin.2 teza 2 raportat la art.91 alin.1 lit.c din vechiul Cod penal a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 200 lei.

-în baza art.396 alin.1, 2 și 10 Cod pr. pen cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, cu referire la art.63 alin.2 teza a II-a din vechiul Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 500 lei amendă, pentru comiterea infracțiunii de "reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă", în perioada 25.09._12, prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005.

-în baza art.15 alin.2 din noul Cod penal, raportat la art.83 din vechiul Cod penal, a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.374/21.03.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Miercurea C., definitivă la 03.04.2012 și a dispus executarea acesteia pe lângă pedeapsa amenzii aplicată prin prezenta sentință.

-în baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal ca pedeapsă accesorie pe timpul executării pedepsei închisorii.

-în baza art.112 din noul Cod penal, a dispus confiscarea specială a unui numar de 15 fonograme tip CD și 3 buc DVD, ce conțin 3409 opere muzicale, precum și a unui număr de 12 videograme tip DVD, ce conțin 49 opere audiovizuale ce sunt piratate.

-a constatat achitat integral prejudiciul pretins de partea civilă DGFP Harghita - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI MIERCUREA C., cu sediul în mun. Miercurea C., ., nr.20, jud. Harghita

-a dispus ridicarea sechestrului asigurător dispus prin ordonanța din 27.11.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C. asupra următoarelor bunuri:

• casă de locuit identificată cu nr. cr.Al.l, nr. cadastral 1679/2-C1 Top, construită din cărămidă și piatră, 3 camere, 2 bucătării, 2 cămări, 3 băi, 1 antreu, situată în mun. Miercurea C., ., jud. Harghita.
• magazie de lemne identificată cu nr. cr.A 1.2, nr. cadastral 1679/2-C 1 Top, având destinația de construcție anexă situată în mun. Miercurea C., ., jud. Harghita până la concurența sumei de 9.842 lei.

-în baza art.25 Cod pr. pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de U. C. ȘI MUZICOLOGILOR DIN ROMANIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE autor - BIROUL JUDEȚULUI HARGHITA (U.C.M.R.A.D.A) și de U. PRODUCĂTORILOR DE FONOGRAME DIN ROMÂNIA (U.P.F.R), cu sediul în mun. București, ..88/B, sector 1.

-în baza art.274 alin.1 Cod pr. pen. l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prin încheierea din 23 iulie 2014, Judecătoria Miercurea C. a îndreptat eroarea materială strecurată în sentința penală nr. 1434/17 iulie 2014, în sensul că alineatului 5 al dispozitivului are următorul conținut:

"În baza art.396 alin.1, 2 și 10 Cod pr. pen cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, cu referire la art.63 alin.3 teza a II-a din vechiul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 500 lei amendă, pentru comiterea infracțiunii de "reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă", în perioada 25.09._12, prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005."

iar textul alieatului 6 va are următorul conținut:

"În baza art.15 alin.2 din Legea nr,187/2012, raportat la art.83 din vechiul Cod penal, revocă beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.374/21.03.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Miercurea C., definitivă la 03.04.2012 și dispune executarea acesteia pe lângă pedeapsa amenzii aplicată prin prezenta sentință."

Pentru pronunțarea sentinței penale nr. 1434/15 iulie 2014, prima instanță a reținut că:

a) Cu privire la infracțiunea de "reținerea și nevirarea cu intenție în cel mult 30 de zile de la data scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă" prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, comisă de inculpat în calitate de administrator la ., din cercetările efectuate rezultă următoarele:

La data de 11.02.2012, Inspectoratul Județean de Poliție Harghita - Serviciul de Investigare a Fraudelor s-a sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 de către ., constând în faptul că administratorul acestei societăți, în persoana inculpatului B. S. a reținut și nu a vărsat la bugetul consolidat al statului în termenul de 30 de zile prevăzut de lege sumele reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă în perioada 25.02._08.

Din adresa nr.1445/18.01.2013 emisă de DGFP Harghita - Administrația Finanțelor Publice Miercurea C. rezultă că în perioada menționată mai sus inculpatul B. S. a produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 4.595 lei.

Din cercetările efectuate a rezultat că inculpatul B. S. în perioada 2003-2008 a fost administrator al ., societate care avea ca obiect principal de activitate "baruri".

La dosarul cauzei au fost atașate raportul întocmit de lichidatorul judiciar LEX FORI IPURL precum și Sentința civilă nr.1373/23.06.2008 a Tribunalului Harghita.

Din studierea acestor înscrisuri rezultă că în baza Sentinței civile nr.2605/15.10.2007 a Tribunalului Harghita s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei .. În urma deschiderii procedurii insolvenței, inculpatul B. S. și-a declarat intenția de reorganizare a activității, urmând a întocmi și depune la dosarul instanței un plan de reorganizare. În cauză, evidența contabilă a societății pentru perioada ianuarie 2004 - octombrie 2007 a fost predată de către inculpat administratorului judiciar la data de 22.11.2007 iar la data de 03.03.2008 a fost depus la Tribunalul Harghita raportul lichidatorului judiciar.

Din analiza activității desfășurate s-a concluzionat că nu există posibilitatea de reorganizare efectivă a societății, motiv pentru care s-a propus de către administratorul judiciar deschiderea procedurii falimentului.

Prin Sentința civilă nr.1373/23.06.2008 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Harghita s-a dispus dizolvarea societății și ridicarea dreptului de administrare al debitorului B. S. de a-și administra averea și de a dispune de bunurile sale.

Din completarea raportului întocmit de către lichidatorul judiciar rezultă că evidența contabilă aferentă perioadei noiembrie 2007 - august 2008 a fost predată lichidatorului judiciar de către F. Julianna, reprezentanta societății comerciale "J. Consulting SRL", societate care a întocmit evidența contabilă a debitoarei ..

Tot din această Completare la raportul de lichidare rezultă că la finele lunii octombrie 2007, luna în care s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei, soldul conturilor de trezorerie evidențiat în contabilitate era în valoare de 20.602,44 lei, compus din: sold conturi bancare = 0,94 lei, numerar în casierie = 20.601,50 lei.

Având în vedere că inculpatul B. S. și-a exprimat intenția de reorganizare a societății, urmând să desfășoare în continuare activitate, lichiditățile bănești nu au fost prezentate la inventar.

După data deschiderii procedurii falimentului, cu ocazia inventarierii stocului de marfă, la data de 24.09.2008 au fost inventariate și lichiditățile bănești ale societății, ocazie cu care s-a constatat existența faptică în casieria societății doar a sumei de 30,00 lei.

În evidența contabilă, la data de 31.08.2008 soldul casieriei era de 4.435,79, constatându-se astfel o lipsă în casieria societății de 4.405,79 lei.

Mai menționează lichidatorul și faptul că inculpatul B. S. a ridicat din casieria societății suma de 2.845,42 lei, ce nu a mai fost restituită până la data deschiderii procedurii de faliment.

Tot din Raportul lichidatorului judiciar rezultă că pe parcursul perioadei decembrie 2005 - octombrie 2007, societatea . a înregistrat excedent de trezorerie, ceea ce înseamnă că dispunea de lichidități bănești necesare rambursării datoriilor.

Fiind audiat în faza de urmărire penală în legătură cu această faptă inculpatul B. S. a arătat că nu a plătit impozitele datorate bugetului de stat, cu regim de stopaj la sursă, deoarece nu a dispus de lichiditățile necesare. De asemenea inculpatul a recunoscut că a ridicat diverse sume de bani din casieria societății dar le-a folosit pentru plata facturilor, inclusiv în cursul anului 2008 când a vândut un camion, pe care l-a dezmembrat, încasând o sumă cuprinsă între 2000-3000 lei, pe care a folosit-o pentru plata unor facturi.

În urma analizării documentelor financiar-contabile ale . a rezultat că motivele invocate de inculpat pentru nevirarea către bugetul de stat a obligațiilor fiscale constituite prin procedeul stopaj la sursă sunt nefondate.

Astfel, din raportul lichidatorului judiciar rezultă soldurile conturilor casa în lei, ale ., aceste sume reprezentând încasările unității din lunile respective (sume ridicate de la bănci, încasările de la clienți, sume restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate, etc.). S-a constatat că față de cuantumul sumelor încasate în perioada amintită sau cel puțin raportat la sumele ce se aflau în casieria societății în 2008, agentul economic în cauză ar fi avut posibilitatea achitării către bugetul de stat a sumelor constituite prin reținere la sursă, în cuantum de 4595 lei. Reaua credință a inculpatului a rezultat și din faptul că nu a încercat să achite măcar în parte aceste contribuții.

Rezultă așadar, că nevirarea pe destinațiile legale a obligațiilor fiscale constituite prin reținere la sursă este consecința faptului că inculpatul B. S. a stabilit o altă ordine de priorități în efectuarea plăților, în detrimentul celor stabilite de lege.

b) Cu privire la infracțiunea de "reținerea și nevirarea cu intenție în cel mult 30 de zile de la data scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă" prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, comisă de inculpat în calitate de administrator de fapt la ., din cercetările efectuate rezultă următoarele:

La data de 04.06.2012, organele de poliție din cadrul IPJ Harghita - Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 de către administratorul ., B. S. respectiv pentru faptul că acesta în perioada 25.09._12 a reținut și nu a vărsat la bugetul consolidat al statului în termen de 30 de zile sumele reprezentând impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de "reținerea și nevirarea cu intenție în cel mult 30 de zile de la data scadentă a sumelor reprezentand impozite sau contribuții cu reținere la sursă" prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În fapt, ., cu sediul în Miercurea C., jud. Harghita are ca obiect de activitate "transport rutier de mărfuri, iar ca obiect secundar, baruri și alte activități de servire a băuturilor".

Ca administrator al acestei societăți figurează B. S. dar societatea este administrată în fapt de inculpatul B. S. (tatăl lui B. S.).

Din adresa nr.599/10.01.2013, înaintată de DGFP Harghita -ANAF Miercurea C., rezultă că pentru perioada amintită . a produs un prejudiciu bugetul de stat în valoare totală de 5.726 lei reprezentând debite restante din categoria stopaj la sursă.

În urma cercetărilor întreprinse a rezultat că societatea . este în procedura falimentului fiind desemnat ca lichidator judiciar LEX FORI IPURL.

La dosarul cauzei a fost atașat și raportul lichidatorului judiciar LEX FORI IPURL din care rezultă că:

-în data de 30.06.2013, respectiv după data deschiderii procedurii de insolvență, s-a contabilizat fără document justificativ plata către asociatul unic, respectiv B. S., suma de 6.605,65 lei cu explicația "restituire creditare ".

-în data de 30.01.2013, postul contabil "furnizori debitori", cuprinzând avansul plătit în sumă de 2.674,97 lei în baza chitanței nr. 443/30.10.2008 societății . pentru achiziționarea unor bunuri de natura stocurilor, a fost diminuat prin compensarea creanței cu o datorie față de un furnizor neidentificat, fără a avea la bază vreun document justificativ doar cu o notă contabilă astfel: 401 = 409;

-în data de 28.02.2013 s-au stins creanțele evidențiate la "clienți" în valoare totală de 12.401,98 prin compensarea cu datorii înregistrate față de diferiți furnizori, fără documente justificative, cu următoarele note contabile: 581=411 și 401=581; anexăm "Situația analitică a creanțelor clienți și a datoriilor față de furnizori compensate" în sumă de 12.401,98 lei.

Se menționează că TVA de recuperat în valoare de 4.265,81 lei, înregistrat la finele anului 2012 a fost acoperit de TVA de plată aferent semestrului 1 al anului 2013, devenind astfel datorie.

-în data de 28.02.2013, s-a soldat creanța de 3.729,00 lei, evidențiată la contul debitori diverși, în urma compensării cu o parte din datoria înregistrată față de asociatul unic, prin nota 455=461. Se menționează că suma de 3.729,00 lei, provine din trecerea acestei valori de la sume în curs de clarificare în data de 28.07.2010, la debitori diverși.

Din probatoriul administrat s-a constatat că de administrarea în fapt a societății . s-a ocupat B. S., B. S. fiind plecat în străinătate.

Martora Simo E. a declarat că a ținut evidența contabilă a firmei FEMIK TRANS SRL, unde administrator de drept era făptuitorul B. S., dar de administrarea faptică a societății comerciale se ocupa inculpatul B. S.. De asemenea, martora susține că în perioada cât a efectuat activitatea de evidențiere contabilă, pe statele de plată s-au reținut de la angajați contribuțiile cu reținere la sursă, dar nu au fost depuse la bugetul de stat, deoarece inculpatul B. S. motiva că nu are bani. Totodata Simo E. a mai declarat că firma avea un venit lunar de circa 1000-1500 lei, dar după achitarea cheltuielilor nu mai știe dacă exista posibilitatea de a achita la bugetul de stat datoriile.

B. S. a declarat că are calitatea de administrator de drept la ., dar din anul 2009 a plecat la lucru în străinătate, astfel că de administrarea în fapt s-a ocupat inculpatul B. S., care este tatal său și nu are cunoștință dacă firma mai sus menționată avea sau nu venituri în perioada respectivă.

Inculpatul B. S. a declarat că s-a ocupat de administrarea în fapt a . deoarece fiul său făptuitorul B. S. era plecat la lucru în străinătate iar în perioada 2010-2012 firma avea un număr de 6 angajați, de la care, pe statele de plată s-a reținut contravaloarea contribuțiilor cu reținere la sursă, dar suma nu a putut fi achitată la bugetul de stat deoarece conturile firmei au fost blocate, întrucât nu au fost achitate ratele la TBI Leasing București și .. Acesta a mai susținut că în anul 2011 firma a fost amendată cu suma de 40.000 lei, după care firma a intrat în stare de insolvență.

În legătură cu suma de 6.605,65 lei ridicată din casieria societății . cu titlul de "restituire creditare", a precizat că a folosit-o pentru achitarea unor datorii către diverși furnizori.

Totodată în lunile ianuarie 2013 și februarie 2013 inculpatul B. S. a mai ridicat din casieria societății sumele de 2.674,97 lei respectiv 3.729 lei pe care le-a folosit tot pentru achitarea unor furnizori. Se menționează că inculpatul a plătit în acest sens o datorie către . ce figura restanță din 2008.

Inculpatul B. S. a ales să plătească aceste datorii motivând că diverși clienți au început să-l contacteze telefonic și să-l streseze din momentul în care au aflat că . se află în procedura falimentului.

Față de probele administrate s-a constatat că vinovăția inculpatului B. S. este dovedită.

În contextul analizării documentelor financiar-contabile, care reflectă situația financiară a societății . din perioada analizată, aspectele invocate de către inculpat în motivarea nevirării către bugetul de stat a obligațiilor fiscale constituite prin procedeul stopaj la sursă, se dovedesc a fi nefondate.

Din raportul lichidatorului judiciar rezultă soldurile conturilor casa în lei ale ., aceste sume reprezentând încasările unității (sume ridicate de la bănci, încasările de la clienți, sume restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate, etc.). Față de cuantumul sumelor încasate în perioada amintită sau cel puțin raportat la sumele ce se aflau în casieria societății în 2013, s-a apreciat că agentul economic în cauză ar fi avut posibilitatea achitării către bugetul de stat a sumelor constituite prin reținere la sursă, în cuantum de 5726 lei, acesta având la cunoștință că aceste sume nu sunt achitate la zi, fiind informat în acest sens de contabila societății.

Rezultă așadar că nevirarea pe destinațiile legale a obligațiilor fiscale constituite prin reținere la sursă este consecința faptului că inculpatul B. S. a stabilit o altă ordine de priorități în efectuarea plăților.

D. urmare s-a constatat că societatea avea posibilitatea achitării sumelor reținute prin stopaj la sursă, însă inculpatul a preferat să achite alte plăți, de unde rezultă fără echivoc, intenția cerută de lege pentru existența infracțiunii de "reținerea și nevirarea cu intenție in cel mult 30 de zile de la data scadentă a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă", faptă prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005.

c) Cu privire la faptele de "oferirea, distribuirea, deținerea ori depozitarea sau transportul în scopul distribuirii de mărfuri pirat, precum și deținerea în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice" prevăzută de art.139 ind.6 alin.2 din Legea nr.8/1996 și "comunicarea publică a operelor și produselor purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor conexe recunoscute de lege", prevăzută de art.140 alin.1 lit.c din Legea nr.8/1996, din cercetările efectuate rezultă următoarele:

La data de 22.11.2011 lucrătorii din cadrul IPJ Harghita - Serviciul de Investigare a Fraudelor, au efectuat un control la această societatea ..

Cu această ocazie s-a constatat că în incinta barului societății se difuzează muzică în scop ambiental prin intermediul unui aparat DVD RECORDER, marca "Triom" iar semnalul audio era redat prin intermediul unui televizor, fără însă ca această firmă să dețină autorizație pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental.

Totodată pe un raft situat deasupra DVD-ului au fost identificate un număr de 32 bucăți CD-ROM care nu prezentau marcaje holograftce, prezentând caracteristicile unor produse pirat.

În cauză cele 32 CD-ROM au fost ridicate de organele de poliție.

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr._/21.11.2011 al ORDA, asupra celor 32 bucăți discuri optice a rezultat că:

-un număr de doua prezintă caracteristicile unor produse originale.

-un numar de 15 CD-ROM și 3 DVD sunt fonograme, fiind produse pirat, conținând un număr total de 3409 opere muzicale,

-un numar de 12 videograme de tip DVD sunt produse pirat și conțin un numar de 49 opere audiovizuale.

Din adresa nr.144 a UCMRADA rezultă că ., barul Bistro, nu deține autorizație pentru utilizarea repertoriului muzical. Conform adresei nr.182/2012 a UCMRADA rezultă că firma . nu a achitat prejudiciul stabilit de 409,2 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal.

De asemenea, din adresa nr.1593/2013 a UPFR rezultă că firma se constituie parte civilă după cum urmează:

- pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.139 ind.6 alin.2 din Legea nr.8/1996 și art.140 alin.1 lit.c din Legea nr.8/1996, prejudiciului stabilit este în cuantum de 646,24 lei (491,24 lei +155 lei).

- pentru art.140 alin.1 lit.a din Legea nr.8/1996, prejudiciului este de 1488 lei.

Cu ocazia audierii în faza de urmărire penală, inculpatul B. S. a arătat că societatea în cauză nu deține autorizație pentru difuzarea de muzică ambientală, neavând la cunoștință că îi trebuie o astfel de autorizație pentru difuzare de muzică ambientală, iar până la data efectuării controlului în barul aparținând . nu se difuza muzică ambientală deoarece nu exista aparatură de difuzare a muzicii în interiorul barului. Totodată, inculpatul a recunoscut în faza actelor premergătoare că în momentul efectuării controlului de către organele de poliție se difuza muzică precum și faptul că în bar se afla un DVD player, boxe și un televizor.

La data de 05.09.2013 fiind audiat de procuror, inculpatul B. S. a declarat că CD-urile și DVD-urile îi aparțineau lui K. A., care le adusese la bar fără a avea acordul său. Referitor la televizorul și DVD recorderul găsite în bar la data controlului, inculpatul a arătat că nu știe cui aparțin, deoarece acestea până în ziua controlului nu se aflau în bar fiind aduse în ziua respectivă de K. A. pentru a face un chef la bar.

Martora T. M. a declarat că în anul 2011 a lucrat la firma mai sus menționată în calitate de barman, firma deținând un bar în Miercurea C., . respectiv era amplasat un aparat DVD și un televizor, ce aparțineau inculpatului B. S., încă de la data angajării acesteia, de pe care se difuza muzică ambientală, folosindu-se CD-uri ce aparțineau martorului K. A.. De obicei DVD-ul și televizorul erau pornite în bar în momentul în care în interiorul acestuia se aflau clienți, în special tineri, care ascultau muzică. De asemenea, martora a mai declarat că inculpatul avea cunoștință de existența CD-urilor în bar, acestea fiind amplasate într-un loc vizibil și mai mult B. S. se afla aproape zilnic în bar, unde se difuza muzică de pe acestea. Martora mai arată că inculpatul B. S. i-a comunicat personal că nu are voie sa asculte muzică în bar, fără însă a-i preciza care este motivul. În ceea ce privește aspectul legat de faptul că la data controlului ea împreună cu K. A. urma să țină o petrecere în bar, acest lucru este infirmat de T. M..

K. A. a declarat că în anul 2011 a lucrat la firma unde știa că administrator este B. S.. Având în vedere că la bar lucra prietena sa, martora T. M., l-a întrebat pe inculpatul B. S. dacă poate să aducă la bar CD-uri cu muzică, ocazie cu care având aprobarea inculpatului a adus la bar CD-urile în cauză, ascultându-se muzica în local de pe acestea. De asemenea, acesta a menționat că inculpatul a fost de acord să se difuzeze muzica în local, iar locul unde erau depozitate CD-urile și DVD-urile era vizibil. De asemenea și acest martor confirmă că aparatul DVD și televizorul aparțineau lui B. S., iar în bar se difuza zilnic muzică ambientală pentru persoanele aflate în incinta barului.

Din cercetările efectuate a rezultat că este dovedită și comiterea de către inculpat a faptelor prevăzute de art.139 ind.6 alin.2 din Legea nr.8/1996 și art.140 alin.l lit.c din Legea nr.8/1996.

Astfel în cazul art.139 ind.6 alin.2 din Legea nr.8/1996, chiar dacă CD-urile și DVD -urile nu-i aparțin inculpatului textul de lege încriminează deținerea mărfurilor pirat în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice, fără a impune condiția unei dețineri cu titlu de proprietate a acestora, astfel încât fapta subzistă chiar dacă acestea nu îi aparțin. Inculpatul avea la cunoștiință de aceste CD-uri și DVD-uri, martorii confirmând că i-au cerut acordul să le aducă la bar iar acestea erau plasate într-un loc unde erau ușor vizibile, inculpatul fiind prezent în bar aproape zilnic.

În ceea ce privește fapta prevăzută de art.140 alin.1 lit.c din Legea nr.8/1996 și aceasta subzistă. Din declarațiile martorei T. M. și K. A. rezultă că în bar se afla un televizor și un DVD ce aparțineau inculpatului aspect recunoscut în faza actelor premergătoare, și de pe care se transmitea muzică ambientală în bar îndeosebi când erau clienți. Astfel, la punctual de lucru al . se comunicau în mod public operere și produse purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor conexe recunoscute de lege, inculpatul neavând autorizație în acest sens. Legat de acest aspect chiar martora T. M. arată că B. S. i-a comunicat că nu are voie să asculte muzică în bar dar nu i-a spus de ce.

În privința faptei de "reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de lege" prevăzută de art.140, lit.a din Legea nr.8/1996 s-a constatat că nu inculpatul B. S. a reprodus CD-urile și DVD -urile piratate ci K. A., astfel că în baza art.10 lit.c Cod pr. pen. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului B. S. pentru acestă faptă.

Din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală cu declarația de recunoaștere a inculpatului dată în fața instanței rezultă că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Cu privire la infracțiunea de "reținerea și nevirarea cu intenție în cel mult 30 de zile de la data scadentă a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă", prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, se constată următoarele:

Întreg prejudiciul rezultat din comiterea celor două infracțiuni, comise în calitate de administrator la . și administrator de fapt la ., inculpatul a achitat întreaga sumă pretinsă de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Harghita.

În acest context, referitor la fapta comisă în calitate de administrator la ., în perioada 25.02._08, sunt aplicabile prevederile art.74 ind.1 alin.2 teza 2 din vechiul Cod penal, conform căruia "... Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar."

În consecință, cu privire la această faptă, în baza art.396 alin.6 Cod pr. pen. raportat la art.16 alin.1 lit.h Cod pr. pen. cu referire la art.74 ind.1 alin.2 teza 2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.2 din noul Cod penal, a încetat procesul penal împotriva inculpatului pentru comiterea infracțiunii de "reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă", în perioada 25.02._08, prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, ca urmare a achitării întregului prejudiciu.

În baza art.art.74 ind.1 alin.2 teza 2 raportat la art.91 alin.1 lit.c din vechiul Cod penal a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 200 lei.

Cu privire la infracțiunea de "oferirea, distribuirea, deținerea ori depozitarea sau transportul, în scopul distribuirii de mărfuri-pirat, precum și deținerea acestora în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice", prevăzută de art.139 ind.6 alin.2 din Legea nr.8/1996, se constată că în conformitate cu art.54 din Legea nr.187/2012, textul încriminator al art.139 ind.6 alin.2 a fost modificat, forma actuală prevăzând: "Cu pedeapsa prevăzută la alin.1 (adică de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă) se sancționează și oferirea, distribuirea, deținerea ori depozitarea sau transportul de mărfuri-pirat, în scopul distribuirii". Rezultă că fapta comisă de inculpat în forma deținerii mărfurilor pirat în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice, nu mai este prevăzută de legea penală ca infracțiune.

Cu privire la infracțiunea de "comunicarea publică a operelor și produselor purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor conexe recunoscute de lege" prevăzută de art.140 alin.1 lit.c din Legea nr.8/1996 se constată că, în conformitate cu art.139 ind.2 lit.f, fapta comisă de inculpat constituie contravenție și nu mai este prevăzută ca infracțiune.

Cu privire la infracțiunea de "reținerea și nevirarea cu intenție în cel mult 30 de zile de la data scadentă a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă" comisă de inculpat în perioada 25.09._12 în calitate de administrator de fapt al ., vinovăția inculpatului rezultă din materialul probator iar comiterea faptei a fost recunoscută de inculpat în fața instanței, motiv pentru care inculpatul a fost condamnat.

În aplicarea art.5 din noul Cod penal, având în vedere modul mai favorabil de stabilire a amenzii ca sancțiune aplicabilă în cazul infracțiunii comise de inculpat, instanța apreciază că vechiul Cod penal reprezintă legea mai favorabilă inculpatului.

L-a stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 din vechiul Cod penal, privind criteriile generale de individualizare a pedepselor.

Astfel, inculpatul are antecedente penale dar a recunoscut fapta comisă și a achitat întregul prejudiciu produs prin comiterea faptei. Pentru aceste motive, instanța a apreciat că o pedeapsă cu amenda poate servi la atingerea scopului pedepsei, având în vedere și celelalte consecințe ale soluționării cauzei față de inculpat.

Din dosarul de urmărire penală și din cazierul judiciar al inculpatului rezultă că acesta, prin Sentința penală nr.374/21.03.2012 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art.292 Cod penal. Deoarece fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezentul dosar a fost comisă în perioada termenului de încercare stabilit pentru pedeapsa aplicată prin Sentința penală nr.374/21.03.2012, respectiv, sub forma infracțiunii fapt epuizat, la data de 25.12.2012, devin aplicabile prevederile art.83 din vechiul Cod penal.

3. Considerentele instanței de apel. Constatăm, pentru început, că este la adăpost de critici hotărârea apelată în ceea ce privește expunerea stării de fapt; analiza probelor; condamnarea inculpatului B. Sany pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, la pedeapsa de 500 lei amendă; achitarea inculpatului de sub acuza comiterii infracțiunii de oferire, distribuire, deținere ori depozitare sau transport, în scopul distribuirii de mărfuri-pirat, precum și deținere a acestora în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum și temeiurile achitării; achitarea inculpatului de sub acuza comiterii infracțiunii de comunicare publică a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de lege, precum și temeiurile achitării; încetarea procesului penal față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr.241/2005, precum și temeiurile încetării procesului penal; aplicarea în sarcina inculpatului a sancțiunii administrative a amenzii în cuantum de 200 lei; luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a unui numar de 15 fonograme tip CD și 3 buc DVD, ce conțin 3409 opere muzicale, precum și a unui număr de 12 videograme tip DVD, ce conțin 49 opere audiovizuale ce sunt piratate, precum și temeiul legal al acestei măsuri ; constatările privind achitarea integrală a prejudiciului cauzat părții civile DGFP Harghita - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI MIERCUREA C.; ridicarea sechestrului asigurator dispus prin ordonanța din 27.11.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C.; lăsarea nesoluționată a acțiunii civile promovate de părțile civile U. C. ȘI MUZICOLOGILOR DIN ROMANIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR - BIROUL JUDEȚULUI HARGHITA și U. PRODUCĂTORILOR DE FONOGRAME DIN ROMÂNIA; obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli.

Cu toate acestea, apelul promovat de inculpatul B. Sany împotriva sentinței penale nr. 1434/15 iulie 2014 este fondat, iar argumentele expuse în continuare determină, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admiterea căii de atac, cu consecințele desființării în parte a sentinței penale atacate și rejudecării în apel a pricinii, în următoarele limite:

a) Referitor la infracțiunea de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului în prim grad, din probele administrate în cauză constatăm că în calitate de administrator de fapt la ., în perioada 25 septembrie 2010- 25 decembrie 2012, în mod repetat, dar în realizarea unei rezoluții infracționale unice, deși a reținut pe statele de plată de la angajați contribuțiile cu reținere la sursă, inculpatul B. S. nu le-a depus în termen de 30 de zile de la scadență la bugetul de stat.

Activitatea inculpatului întrunește condițiile unei infracțiuni continuate de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă. Prin actul de sesizare a instanței, procurorul a menționat la încadrarea juridică a faptei și dispozițiile art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969. Prima instanță a omis însă să facă trimitere la acest text de lege, dar a tratat infracțiunea în discuție ca fiind una continuată. Omisiunea poate fi complinită în al doilea grad, în rejudecare, prin la încadrarea juridică dată infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, comisă în perioada 25 septembrie 2009-25 decembrie 2012, și prevederile art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969.

b) Referitor la natura pluralității de infracțiuni săvârșite de inculpat în cauză, constatăm că prin sentința penală nr. 374/21 martie 2012 a Judecătoriei Miercurea C., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, pentru comiterea la data de 8 mai 2007 a infracțiunii de fals în declarații. Sentința de condamnare a rămas definitivă la data de 3 aprilie 2012.

Cum menționam mai sus, infracțiunea de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă s-a consumat la data de 25 septembrie 2009 –anterior rămânerii definitive a sentinței nr. 374/2012- și s-a epuizat la data de 25 decembrie 2012 –după rămânerea definitivă a hotărârii indicate.

Stabilirea naturii pluralității de infracțiuni săvârșite de inculpat –concurs sau pluralitate intermediară, are loc în raport cu data la care sunt îndeplinite condițiile de existență a infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005, mai exact în raport cu data consumării acestei infracțiuni. Aceasta, deoarece infracțiunea continuată există în toate momentele care urmează aceluia care marchează îndeplinirea condițiilor de existenta, și până la epuizarea ei. De aceea, consecințele care decurg din săvârșirea unei infracțiuni continuate se produc încă din momentul in care trăsăturile esențiale si elementele constitutive ale acesteia subzistă, iar acel moment este consumarea.

De aici rezultă că cel puțin următoarele consecințe juridice ale săvârșirii unei infracțiuni continuate se analizează în funcție de data consumării acesteia și nu în funcție de data epuizării ei: stabilirea existenței concursului de infracțiuni, a stării de recidivă sau, după caz, a pluralității intermediare; revocarea suspendării condiționate sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei; revocarea amânării aplicării pedepsei; revocarea liberării condiționate ori a grațierii condiționate; întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penal. În acest sens s-a pronunțat și fostul Tribunal Suprem prin decizia nr. 1/1987, considerentele exprimate în această decizie rămânând valabile și în prezent.

Prin urmare, dacă momentul consumării se plasează anterior împlinirii termenului de încercare sau de supraveghere al suspendării condiționate ori al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, va exista după caz recidivă postexecutorie sau pluralitate intermediară, chiar daca momentul epuizării infracțiunii continuate se plasează după expirarea termenului de încercare sau de supraveghere.

În schimb, dacă momentul consumării infracțiunii continuate se plasează anterior condamnării definitive pentru o altă infracțiune, așa cum este cazul în speță, între cele două infracțiuni există concurs real, chiar dacă data epuizării continuatei se situează după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru cealaltă infracțiune. Concluzia trasă prezintă importanță practică în cauză, întrucât stabilind că pluralitatea de infracțiuni comisă de inculpat este concursul și nu pluralitatea intermediară, nu devin incidente regulile prevăzute de art. 83 C. pen. din 1969 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. În același timp, întrucât pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 este amenda și nu închisoarea, și numai inculpatul a uzat de calea de atac a apelului, fiind astfel protejat de principiul neagravării situației în propria cale de atac, art. 86⁵ cu referire la art. 85 C. pen. împiedică anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 6 luni închisoare. Astfel, inculpatul urmează să execute efectiv doar pedeapsa de 500 lei amendă care i-a fost aplicată.

În considerarea acestor idei, în rejudecare, vom înlătura din hotărârea atacată dispozițiile privind: revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate inculpatului B. S. prin sentința penală nr. 374/21 martie 2013 a Judecătoriei Miercurea C.; executarea pedepsei de 6 luni închisoare alături de pedeapsa amenzii stabilită prin sentința penală apelată; precum și aplicarea pedepsei accesorii.

Cât privește motivele de apel ale inculpatului, nu le vom reține pentru următoarele considerente:

a) Legea nr. 241/2005 incriminează două categorii de infracțiuni: infracțiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Lege și infracțiuni în legătură cu evaziunea fiscală, prevăzute de art. 3 până la art. 8 din Lege. În formula anterioară datei de 1 februarie 2014, art. 10 din Lege conținea o clauză de nepedepsire care acoperea doar ipoteza infracțiunilor de evaziune fiscală, nu și a infracțiunilor în legătură cu cele de evaziune fiscală. Astfel, dacă până cel târziu la primul termen de judecată, inculpatul a recuperat un prejudiciu de cel mult 50.000 euro cauzat printr-o infracțiune în legătură cu infracțiunea de evaziune fiscală, cum este cazul în speță, consecința nu este încetarea procesului penal, cum susține avocatul inculpatului, ci conduita acuzatului va fi valorificată doar la alegerea și individualizarea judiciară a pedepsei.

b) Fapta de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prezintă gradul de pericol social al infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005. În justificarea acestei concluzii facem trimitere la natura și circumstanțele faptei, dezechilibrul cauzat bugetului consolidat al statului prin neplata sumelor reținute la sursă, perioada scursă din momentul consumării și până la epuizarea infracțiunii care se judecă; precum și cuantumul prejudiciului cauzat. Constatăm apoi, persoana inculpatului cu referire, pe de o parte la repetabilitatea activității ilicite de aceeași natură, observând că acesta a fost cercetat și judecat pentru o infracțiune similară comisă în perioada 25 februarie 2005-25 octombrie 2008. În plus, cu toate că era judecat în cauza finalizată cu sentința penală nr. 374/2012 a Judecătoriei Miercurea C., inculpatul a săvârșit totuși și infracțiunea care formează obiectul prezentei judecăți.

Pe de altă parte, constatăm și comportamentul sincer adoptat de inculpat pe durata procedurilor, precum și stăruința depusă în repararea pagubei pricinuite bugetului consolidat al statului, cărora prima instanță le-a acordat eficiență maximă în momentul alegerii naturii pedepsei și stabilirii cuantumului amenzii aplicate.

4. Cheltuielile judiciare. Având în vedere soluția principală adusă apelului, conform art. 275 alin. 3 C. pr. P.., cheltuielile judiciare avansate de stat în al doilea grad vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

1. În conformitate cu art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admite apelul declarat de inculpatul B. S. fiul lui A. și A., născut la data de 12.04.1966, în localitatea R., jud. B., domiciliat în mun. Miercurea C., ., jud. Harghita, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, CNP_ împotriva sentinței penale nr. 1434/15 iulie 2014 pronunțate de Judecătoria Miercurea C. în dosarul nr._ și, în consecință:

2. Desființează în parte sentința penală atacată și, rejudecând cauza:

2.1. Reține la încadrarea juridică dată infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, comisă în perioada 25 septembrie 2009-25 decembrie 2012, și prevederile art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969.

2.2. Înlătură din hotărârea atacată dispozițiile privind:

-revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate inculpatului B. S. prin sentința penală nr. 374/21 martie 2013 a Judecătoriei Miercurea C.;

-executarea pedepsei de 6 luni închisoare alături de pedeapsa amenzii stabilită prin sentința penală apelată;

-aplicarea pedepsei accesorii.

2.3. Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate, vizând:

-condamnarea inculpatului B. Sany pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, la pedeapsa de 500 lei amendă, pe care o va executa inculpatul;

- achitarea inculpatului de sub acuza comiterii infracțiunii de oferire, distribuire, deținere ori depozitare sau transport, în scopul distribuirii de mărfuri-pirat, precum și deținere a acestora în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum și temeiurile achitării;

- achitarea inculpatului de sub acuza comiterii infracțiunii de comunicare publică a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de lege, precum și temeiurile achitării;

- încetarea procesului penal față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr.241/2005, precum și temeiurile încetării procesului penal;

- aplicarea în sarcina inculpatului a sancțiunii administrative a amenzii în cuantum de 200 lei;

- luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a unui numar de 15 fonograme tip CD și 3 buc DVD, ce conțin 3409 opere muzicale, precum și a unui număr de 12 videograme tip DVD, ce conțin 49 opere audiovizuale ce sunt piratate, precum și temeiul legal al acestei măsuri ;

- constatările privind achitarea integrală a prejudiciului cauzat părții civile DGFP Harghita - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI MIERCUREA C.;

- ridicarea sechestrului asigurator dispus prin ordonanța din 27.11.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C. asupra următoarelor bunuri:

• casă de locuit identificată cu nr. cr.Al.l, nr. cadastral 1679/2-C1 Top, construită din cărămidă și piatră, 3 camere, 2 bucătării, 2 cămări, 3 băi, 1 antreu, situată în mun. Miercurea C., ., jud. Harghita.
• magazie de lemne identificată cu nr. cr.A 1.2, nr. cadastral 1679/2-C 1 Top, având destinația de construcție anexă situată în mun. Miercurea C., ., jud. Harghita până la concurența sumei de 9.842 lei.

-lăsarea nesoluționată a acțiunii civile promovate de părțile civile U. C. ȘI MUZICOLOGILOR DIN ROMANIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR - BIROUL JUDEȚULUI HARGHITA și U. PRODUCĂTORILOR DE FONOGRAME DIN ROMÂNIA;

-obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli.

3. Conform art. 275 alin. 3 C. pr. P.., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.

4. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 23 decembrie 2014.

Președinte, Judecător,

dr. M. V. F. G.

Grefier,

A. P.

Red./thred.M.V./23.12.2014/7ex.,

← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor...		Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Sfidarea organelor judiciare. Art. 272 ind 1 C.p.. Decizia nr. 69/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 324/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 69/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 1/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 130/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr. 354/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 110/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Infracţiuni săvârşite în afara teritoriului României. O.U.G nr. 112/2001. Decizia nr. 79/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ