Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi urmă. C.p.. Sentința nr. 407/2014. Tribunalul CLUJ
Comentarii |
|
Sentința nr. 407/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 289/117/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA PENALĂ NR. 407/2014
Ședința nepublică din data de 29 aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. F.
GREFIER: M. S.
S-a luat spre examinare cauza penală privind pe petentul F. E., cauza având ca obiect cerere de reabilitare (art. 494 și urm. C.pr.pen., art. 134 și urm. C.p.).
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Cluj reprezentat de procuror D. M.-P..
Procedura îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 15 aprilie 2014, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29 aprilie 2014 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față reține că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.01.2014, petentul F. E. a solicitat reabilitarea de sub efectele sentinței penale nr. 130/01.07.2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, definitivă prin decizia penală nr. 688/13.11.2003 a Curții de Apel București, prin care a fost condamnat la pedeapsa 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 3 și 5 C.pen. de la 1969.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că îndeplinește toate condițiile pentru a se dispune reabilitarea sa judecătorească, atât cu privire la calculul termenului de reabilitare, cât și cu privire la achitarea cheltuielilor judiciare către stat și la buna sa conduită.
În ceea ce privește situația despăgubirilor civile, s-a arătat că petentul a achitat parțial, pe durata procesului penal, prejudiciul reținut în sarcina sa, iar ulterior, datorită stării sale de sănătate, s-a aflat în imposibilitate de a achita diferența, apreciind că nu se poate reține reaua sa credință cu privire la omisiunea plății despăgubirilor civile.
La dosar au fost atașate copiile sentinței penale nr. 130/01.07.2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, a deciziei penale nr. 688/13.11.2003 a Curții de Apel București, copia deciziei nr. 5725/19.07.2010 de încadrare a petentului în grad de handicap, copia contractului individual de muncă încheiat de petent, certificatul și fișa de cazier judiciar a petentului, referat întocmit de Biroul de Executări Penale din cadrul Tribunalului Teleorman, adresa nr._/491/05.03.2014 emis de Direcția de Impozite și Taxe Locale din cadrul Primăriei Municipiului Cluj N., extras din portalul instanțelor judecătorești cu privire la situația coinculpatului I.- Pațachi A., copia deciziei nr._/17.07.2008 de încadrare a petentului în grad de handicap, copii ale înscrisurilor medicale privind investigațiile făcute de petent, certificate emis de ANAF cu privire la eventualele debite restante ale petentului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține cu titlu preliminary faptul că o dată cu . Noului Cod Penal, prin care se modifică deopotrivă limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de înșelăciune, cât și condițiile în care se poate dispune asupra reabilitării judecătorești, legea nouă apare ca fiind mai favorabilă situației condamnatului-petent, urmând a fi aplicată în prezenta cauză.
Astfel, în primul rând, constatăm faptul că infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 3 și 5 C.pen. de la 1969 pentru care petentul a suferit condamnarea la pedeapsa închisorii de 3 ani și 4 luni, își găsește în present corespondentul în dispozițiile art. 244 alin. 1 C.pen., fiind prevăzute cu limite de pedeapsă între 6 luni și 3 ani închisoare, astfel că în condițiile art. 6 alin. 7 C.pen., la analiza condițiilor în care se poate dispune asupra reabilitării judecătorești ne vom raporta la pedeapsa de 3 ani închisoare, ca maxim al pedepsei care ar putea fi aplicată în present petentului pentru fapta săvârșită.
În al doilea rând, în ceea ce privește durata termenului de reabilitare judecătorească, conform prevederilor art. 166 alin. 1 lit. a C.pen., acesta este de 4 ani, care se calculează de la data la care a luat sfârșit executarea pedepsei sau de la data la care aceasta este considerată ca executată, conform prevederilor art. 167 alin. 1 C.pen.
Potrivit fișei de cazier judiciar a condamnatului, acesta a fost liberat condiționat la data de 15.02.2008, cu un rest de 397 zile închisoare, astfel că termenul de reabilitare a început să curgă de la data considerării ca executată a pedepsei, respectiv 18.03.2009, împlinindu-se la 17.03.2013.
Suplimentar îndeplinirii condiției ca în termenul de reabilitare condamnatul să nu fi săvârșit noi infracțiuni (condiție îndeplinită în cauză), textul art. 168 C.pen. impune condițiile cumulative ale achitării integrale a cheltuielilor judiciare către stat (condiție care de asemenea se presupune a fi îndeplinită în cauză, în condițiile în care certificatul fiscal emis de ANAF indică lipsa oricăror debite restante în termenul de prescipție a executării silite), precum și condiția îndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de situația în care condamnatul dovedește că nu i-a fost cu putință să efectueze plata, sau partea civilă a renunțat la despăgubiri.
Or, această din urmă condiție ete apreciată de instanță ca nefiind îndeplinită în cauză.
Astfel, deși este adevărat că petentul a achitat suma de_ lei ROL din totalul prejudiciului de 5._ lei ROL, instanța reține pe de o parte faptul că, față de momentul procesual ales pentru achitarea parțială a despăgubirilor, acesta a urmărit un interes procesual propriu, respectiv reținerea de circumstanțe atenuante judiciare. Acest aspect este evident cu atât mai mult cu cât după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare-noiembrie 2003 și până la radierea persoanei juridice- parte civilă (09.10.2008) petentul nu a mai achitat nici măcar o infimă parte a prejudiciului rămas nerecuperat și situate la nivelul sumei de 4._ lei ROL; pe de altă parte, suma achitată reprezintă mai puțin de 10% din valoarea totală a prejudiciului, iar condamnatul nu ar putea invoca cu success imposibilitatea obiectivă și de lungă durată de a achita diferența de prejudiciu (repetăm, măcar parțial), în condițiile în care investigațiile medicale la care a fost supus au avut loc aproape în exclusivitate pe durata executării pedepsei (beneficiind în acest scop de multiple întreruperi ale executării pedepsei), cu excepția investigațiilor care în cursul anului 2008, luna noiembrie, când partea civilă societate comercială era deja radiată.
Se mai cuvine a fi făcută sublinierea faptului că infracțiunea pentru care a fost condamnat petentul este o infracțiune de prejudiciu, acesta fiind situat la nivelul impesionant al sumei de 5._ lei ROL. În aceste condiții, apare cu evidență faptul că inculpatul a obținut venituri ilicite din săvârșirea faptei infracționale, sens în care nu poate invoca cu succes, în prezenta procedură, tocmai lipsa mijloacelor financiare pentru a recupera prejudiciul produs în dauna părții civile.
În plus, împrejurarea că în prezent partea civilă-societate comercială este radiată, nu constituie o împrejurare de care să se poată prevala condamnatul, mai ales în contextual în care cauza care a condus la radierea acesteia este falimentul, cu probabilitatea extreme de crescută ca petentul să fi contribuit hotărâtor la ruina financiară a persoanei juridice păgubite.
Pentru considerentele expuse, se va respinge ca neîntemeiată cererea de reabilitare judecătorească de sub efectele sentinței penale nr. 130/01.07.2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, definitivă prin decizia penală nr. 688/13.11.2003 a Curții de Apel București formulată de petentul F. E., având domiciliul procesual ales la sediul cab. av. I. M., în Cluj N., .. 4, ..
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va fi obligat petentul la plata în favoarea statului a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de reabilitare judecătorească de sub efectele sentinței penale nr. 130/01.07.2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, definitivă prin decizia penală nr. 688/13.11.2003 a Curții de Apel București formulată de petentul F. E., având domiciliul procesual ales la sediul cab. av. I. M., în Cluj N., .. 4, ..
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul la plata în favoarea statului a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu drept de contestație în termen de 10 zile de la comunicare cu petentul și cu P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică de la data de 29.04.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
L. F. M. S.
LF/LF/ 2 ex./19.06.2014
← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 775/2014.... | Trafic internaţional de droguri. Legea 143/2000 art. 3.... → |
---|