Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 44/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 44/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 2653/328/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA PENALĂ NR. 44/R/2014
Sedința publică din 29 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. T.
Judecător A. Ț.
Judecător M. L.
Grefier L. B.
S-au luat spre examinare recursurile formulate în cauză de inculpatul recurent D. F. și părțile civile recurente M. I., F. V., C. E., T. E., I. E., C. M., MÂNDRUȚIU M., B. V., D. I., H. I. prin H. I. C., S. I., F. P. A., M. I. și O. O. O., împotriva sentinței penale nr.396/18.09.2013 a Judecătoriei T., cauza privind și pe părțile vătămate B. I., P. A. și B. L., având ca obiect distrugerea (art. 217 C.p.)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent D. F., asistat de apărătorul ales av.P. Anatol, cu delegație avocațială la dosar și apărătorul ales al părților civile recurente M. I., F. V., C. E., T. E., I. E., C. M., M. M., B. V., H. I., S. I., F. P. A., M. I. și O. O. Ovilia, av.S. E. Lorand, lipsă părțile civile și părțile vătămate.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. M. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, raportat la datele care există la dosar, fiind vorba de un prejudiciu mare, de peste 200.000 lei, solicită schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății din infracțiunea de distrugere, prev.de art.107 din Legea nr.18/1991 rap.la art.217 alin.1 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal reținută prin rechizitoriu, inculpatul fiind deja condamnat, în infracțiunea de distrugere calificată, prev.de art.107 din Legea nr.18/1991 rap.la art.218 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, iar în acest caz Tribunalul Cluj nu mai este competent în soluționarea recursurilor și solicită scoaterea de pe rol și trimiterea acesteia Curții de Apel Cluj pentru o justă soluționare.
Apărătorul ales al părților civile recurente, arată că este de acord cu solicitarea reprezentantei Ministerului Public.
Apărătorul ales al inculpatului recurent arată că nu este de acord cu cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei dată prin rechizitoriu, formulată de către reprezentanta Ministerului Public, în opinia sa cererea nu se justifică. Problema se pune raportat la modalitatea în care s-a ajuns la încadrarea juridică dată de P. de pe lângă Tribunalul Cluj în situația în care vorbim de numărul de părți vătămate și numărul presupuselor terenuri care ar fi proprietatea părților civile, descrierea unei fapte care din punctul său de vedere al Parchetului s-a derulat pe parcursul mai multor ani, faptă care în opinia Parchetului este una continuată.
Apreciază că s-ar impune schimbarea încadrării juridice a faptei de distrugere, pentru fiecare parte, separat, pe de altă parte, este un aspect care ține în exclusivitate de așa zisa cercetare judecătorească care trebuia să fie făcută la instanța de fond. Practic se cere a se constata că instanța de recurs nu este competentă să judece prezenta cauză datorită unei alte încadrări juridice dată faptei inculpatului, în condițiile în care se discută în limitele unui Codul penal și de procedură penală vechi. Arată că, propunerea reprezentantei Ministerului Public nu se justifică raportat la actele dosarului și solicită să fie respinsă.
Instanța, pune în discuția părților schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de distrugere în formă continuată în concurs de infracțiuni.
Reprezentanta Ministerului Public, arată că se opune solicitării apărătorului ales al inculpatului recurent, de schimbare a încadrării juridice a faptei în mai multe infracțiuni separate de distrugere și își menține propunerea de schimbare a încadrării juridice arătată anterior, infracțiunea fiind una continuată potrivit Codului penal în vigoare.
Apărătorul ales al părților civile recurente, arată că nu se impune schimbarea încadrării juridice, în concurs de infracțiuni, infracțiunea este una continuată.
Inculpatul recurent D. F., arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției de necompetență.
TRIBUNALUL
Prin sentința penală nr. 396/18.09.2013 a Judecătoriei T., în baza art. 107 din Legea 18/1991 rep. raportat la prev. art. 217 alin 1 C pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., pentru distrugere, a fost condamnat inculpatul D. F. - fiul lui A. și L., născut în data de 14.04.1959, în Câmpia Turzii, Cluj, dom. Câmpia Turzii, ., 38, Cluj, CNP_, antecedente penale care nu atrag starea de recidivă – la o pedeapsă de 1 an închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 C pen, art. 64 lit. a teza a doua C. pen.
În baza art. 81 C pen, art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru 3 ani termen de încercare.
Conform art. 359 C. pr. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83 C. pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin ult. C.pen.
În baza art. 14 C pr pen, art. 346 C. pr. pen. s-a constatat că părțile vătămate B. I. – Câmpia Turzii, ., Cluj -, P. A. – Câmpia Turzii, .. 30, Cluj - și B. L. – Câmpia Turzii, . A, Cluj - nu s-au constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 346 C pr pen, art. 14 C pr. pen, art. 998 C civ, art. 999 C civ, a fost obligat inculpatul la despăgubiri materiale de: 70.525,7 lei către partea civilă M. I. – Câmpia Turzii, ., Cluj -, 70.525,7 lei către partea civilă F. V. – Câmpia Turzii, .. 16, Cluj -, de 34.046,88 lei către partea civilă Campian E. – Câmpia Turzii, ., Cluj -, de 4863,84 lei către partea civilă T. E. – Baia M., .. 58, . 4863,84 lei către partea civilă I. E. – Câmpia Turzii, ., Cluj -, de 4863,84 lei către partea civilă C. M. – Câmpia Turzii, ., nr. 1, Cluj -, de 35.679,84 lei către partea civilă Mandruțiu M. – Câmpia Turzii, .. 56, Cluj -, de 105.788,55 lei către partea civilă B. V. – Câmpia Turzii, ., Cluj -, de_,38 lei către partea civilă D. I. – Câmpia Turzii, .. 56, Cluj -, de_,84 lei către părțile civile S. I. – Câmpia Turzii, ., Cluj - și F. P. A. – T., ., Cluj -, de 194.553,6 lei către partea civilă M. I. – Câmpia Turzii, ., Cluj -, de_,7 lei către partea civilă O. O. – Câmpia Turzii, ., Cluj -, de_,7 lei către partea civilă B. I. – Câmpia Turzii, ., Cluj -, de_,33 către partea civil H. I. prin H. I. C.- Câmpia Turzii, ., Cluj .
Onorariul majorat de 400 lei av. Ionas S. s-a avansat din FMJ.
În baza art. 191 alin 1 C.pr.pen, a fost obligat inculpat la 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 433/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, înregistrat în data de 13.04.2011 la Judecătoria T., cu nr._, inculpatul D. F. a fost trimis în judecata pentru comiterea infracțiunii de distrugere prev. de art. 107 legea 18/1991 rep raportat la prev. art. 217 alin 1 C pen cu aplicarea art. 41 alin 2 C pen reținându-se în actul de sesizare a instanței ca în perioada 1995-2009, a săvârșit personal sau prin intermediul altor persoane care au comis fapta fără vinovăție, mai multe acte materiale de distrugere, degradare sau aducere în stare de neîntrebuințare a unor terenuri agricole aparținând părților vătămate M. loan, B. I., F. V., C. E., P. A., T. E., I. E., C. M., Mândruțiu M., B. V., D. losif, H. loan, S. losif, F. P., B. L., M. I. și O. O.-O., prin pășunarea și excavarea acestora.
Aceasta stare de fapt s-a reținut avându-se în vedere următoarele probe: plângerea părții vătămate M. loan (f. 10); declaratiable părții vătămate (f. 12,15-16); declarația învinuitului D. F. (f. 241-243,245); declarațiile făptuitorilor A. L. (f. 250,251-252) și G. G. (f. 247,248-249); declarația făptuitorului S. P. (f._); procesul-verbal de constatare la fața locului și planșa fotografica (f. 209,215-223,226-230), copii după procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate nr.. 3058/1463 din data de 13 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 13.14); constatarea nr.._/04.05.2010 emisă de reprezentanții Primariei Municipiului Câmpia Turzii f. 18); copia contractului de asociere în participațiune încheiat între S.C Balastiera Aries S.R.L., S.C. ,,Radec Construct" S.R.L. Câmpia Turzii și invinuitul D. F. (f. 256-261); copii din registrul agricol al Primariei Municipiului Câmpia Turzii (f. 232-240). plangerea părții vătămate B. I. (f. 20); declarația părții vătămate (f. 22,23-25,26); copii după procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate nr..3058/1426 din data de 13 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 27,28); constatările nr.. 6665/6/20.05.2009 și_/04.05.2010 emise de reprezentanții Primăriei Municipiului Câmpia Turzii(f. 29-30); plângerea părții vătămate F. V. (f. 33) și declarația, copii după procesul-verbal de punere în posesie și titiul de proprietate nr..3058/1494 din data de 14 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 37,38);; declarațiile părții vătămate Campian E. (f. 44-45,46-47), copii după procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate nr..3058/1468 din data de 14 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 49,50);copii după procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate nr.. 3058/1493 din data de 14 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 60,61);plângerile părților vătămate T. E. și I. E. (f. 64,65) și declarații, copia titlului de proprietate nr.. 3058/1412 din data de 13 mai 2004 (f. 67);declarațiile părții vătămate (f. 80, 81-83); copii după procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate 3058/1466 din data de 13 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 84,85); declarațiile părții vătămate (f. 91,92-93); copii după procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate 3058/1491 din data de 14 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 95,96); declarațiile părții vătămate (f. 103,104-105); copii ale titlurilor de proprietate nr.._/1166 din 19 mai 1997 și nr.. 3058/1422 din data de 13 mai 2004 (f. 106,107) declarația părții vătămate (f. 113,114-115); procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate nr.. 3058/1433 din data de 13 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 116,117), declarațiile părților vătămate S. losif (f. 122,123-124), F. P.-A. (f. 132,133-134) ?i B. L. (f. 140,141-142); copii după procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate nr. 3058/1429 din data de 13 mai 2004, eliberate părților vătămate (f. 125,126);copii după procesul-verbal de punere în posesie șititlul de proprietate nr.. 3058/1480 din data de 14 mai 2004, eliberate părții vătămate (f. 154,155); plângerea părții vătămate O. O. O. (f. 159) și declarația părții vătămate (f. 160-161); copii după procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate nr.. 3058/1495 din data de 14mai2004, eliberate părții vătămate (f. 162,163); constatarea nr.. 7255 din 11.06.2009 emisa de reprezentanții Primăriei Municipiului Câmpia Turzii (f. 165).
S-a comunicat fisa de cazier judiciar a inculpatului (fila 4).
Părțile vătămate B. I., P. A. și B. L. nu s-au constituit parte civilă în cauza.(141, 142, 159, 57).
Partea vătămată M. I. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 20.000 lei și 390 000 lei daune materiale ( 5000 lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 50.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 50.
Partea vătămată F. V. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 30.000 lei și 505 000 lei daune materiale (_ lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 70.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 49
Partea vătămată C. E. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 20.000 lei și 183 000 lei daune materiale (3.000 lei valoarea terenului, 150.000 lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 30.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 49
Partea vătămată T. E., I. E., C. M. s-au constituit parte civilă cu daune morale de 20.000 lei și 100 000 lei daune materiale (_ lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 40.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 49
Partea vătămată Mandruțiu M. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 20.000 lei și 390 000 lei daune materiale (5000 lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 50.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 49
Partea vătămată B. V. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 50.000 lei și 920 000 lei daune materiale (_ lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute,100.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 49
Partea vătămată D. I. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 30.000 lei și 560 000 lei daune materiale (_ lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute,_ lei aducerea terenului la starea inițială) – f 49
Partea vătămată H. I. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 20.000 lei și 389 000 lei daune materiale (2000 lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 50.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 49. Succesorul acestuia este H. I. C. (f 129), care și-a menținut pretențiile.
Partea vătămată S. I. și F. P. A. s-au constituit parte civilă cu daune morale de 20.000 lei și_ lei daune materiale (2000 lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 50.000 lei aducerea terenului la starea inițială), fiecare cu_ lei (fila 26).
Partea vătămată M. I. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 20.000 lei și 183 000 lei daune materiale (3000 lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 30.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 50
Partea vătămată O. O. O. s-a constituit parte civilă cu daune morale de 30.000 lei și 415 000 lei daune materiale (_ lei valoarea terenului,_ lei valoarea excavațiilor și a sorturilor vândute, 70.000 lei aducerea terenului la starea inițială) – f 50
În faza cercetării judecătorești inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, menținând declarațiile anterioare (f 77), s-au audiat martorii F. E.(58), N. R. (59), A. L. (60), N. L. (61), N. I. (62), S. P. (97), S. M. (98), s-a citit declarația lui Gurracci G. conform art. 327 alin 3 C pr pen.
S-au depus adresa 683/2010 a AN Apele Romane (99), raport expertiză (f 113), completare raport (f 242, 291) permis exploatare (179, 220), nota constatare S29/2007 (f 182) și S 241/2005 (f 224), documentație tehnică pentru autorizație balastiera (f 186) și autorizație (f 218), certificate urbanism (f 210), certificate înregistrare ORC (213), adresa 438/2013 a Ministerului Mediului – Garda Națională Comisariatul Cluj (f 247).
Analizând materialul probator al cauzei instanța de fond a reținut că în perioada 1995-2009, prin acte materiale succesive, inculpatul a desfășurat activități de exploatare în cadrul unei balastiere, prin excavare, ceea ce a dus la degradarea severă a terenurilor proprietate a părților vătămate și civile.
Aceasta stare de fapt reiese din declarațiile martorilor A. L. (60), S. P. (97), Gurracci G. (249), coroborându-se cu declarațiile partilor vătămate (f 15-16, 23-26, 35-36, 44-47, 55-57, 71-74, 80-83, 91-93, 103-105, 113-115, 122-124, 132-134, 140-142, 150-153, 160), cu adresa 438/2013 a Ministerului Mediului – Garda Națională Comisiariatul Cluj (f 247), din raportul de expertiza tehnica și completările acestuia, din procesele verbale de constatare la fata locului (215-223, 226-230), procese verbale de constatare încheiate de Primăria Câmpia Turzii (f 18, 29-30, 39, 49, 50, 62, 76, 87, 99, 108, 118, 127, 128,_, 163).
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, dar din probele indicate reiese că acesta prin activitatea sa directă ori prin intermediari, a adus în stare de degradare, neîntrebuințare terenul proprietatea părților vătămate și civile, după cum urmează:
În stabilirea despăgubirilor civile, instanța a avut în vedere cele indicate de expert în completarea la raport (fila 242): pentru readucerea terenului în starea inițială este necesar pământ vegetal (rubrica 2 fila 159 înmulțit cu 0,5 – grosime strat pământ vegetal, prețul unui metru cub este de 17,6 lei fila 242 ), este necesar pământ de umplutură (rubrica 11 - fila 159 înmulțit cu grad afânare 2,4 și se scade volumul pământului vegetal rezultat anterior), pentru prețul transportului de umplutură (se tine seama de volumul pământului de umplutură rezultat anterior, de faptul ca se transporta 60 mc/h – fila 242, 100 lei pe ora – se împarte volumul pământului de umplutura la 60 și se înmulțește cu 100), pentru nivelare (formula la fila 243 – în 10 zile se nivelează_ mc, preț pe ora 130 lei, rubrica 11 înmulțit cu 10 (zile), cu 8, cu 130 și împărțit la_).
Partea civilă M. loan este proprietarul terenului în suprafața de 0,29, ha, situat în locul numit ,,Pomiste", tarlaua 2, . la care a fost pus în posesie la data de 14 noiembrie 2002 și i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.. 3058/1463 din data de 13 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, terenul folosindu-l pana în anul 2002, moment în care inculpatul a început sa se folosească de teren prin excavare, terenul fiind distrus în proporție de 100% (f 113).
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța de fond a constatat că valoarea pagubei suferite este de 70.525,7 lei (raportat la suprafața afectată 2900 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de_ lei – prețul fiind de aproximativ 4 euro(17,6 lei cum se arata în completare expertiza fila 242 ultimul rând; văzând cantitatea excavate_ mc, de gradul de afânare necesar 2,4 reiese un volum de_ mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul ( cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând_,33 lei, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) – cost nivelare 1022,37). Raportat la constituirea de parte civilă, instanța de fond a reținut că despăgubirea materială are valoarea de 70.525,7 lei, nefiind dovedită existenta unui prejudiciu moral.
Partea vătămată B. I. este proprietarul terenurilor în suprafața totală de 1,00 ha, situate în locul numit ,,Pomis.te", tarlaua 2, parcelele 13, 33, 74 și 87, cu privire la care a fost pus în posesie la data de 14 noiembrie 2002, titlul de proprietate nr.. 3058/1426 din data de 13 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, pe care l-a folosit pana în anul 1998, când inculpatul a început sa excaveze terenul.
Partea civilă F. V. este proprietarul terenului în suprafața de 0,58 ha, situat în locul numit ,,Pomiste", tarlaua 2, . la care a fost pus În posesie la data de 14 noiembrie 2002 și i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.. 3058/1494 din data de 14 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, fiind folosit de partea civilă până în anul 1996, când inculpatul a început excavarile.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța de fond a constatat că valoarea pagubei suferite este de 70.525,7 lei (raportat la suprafața afectată 2900 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de_ lei – prețul fiind de aproximativ 4 euro(17,6 lei cum se arata în completare expertiza fila 242 ultimul rând; văzând cantitatea excavate_ mc, de gradul de afanare necesar 2,4 reiese un volum de_ mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul ( cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând_,33 lei, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) – cost nivelare 1022,37). Raportat la constituirea de parte civilă, instanța retine ca despăgubirea materială are valoarea de 70.525,7 lei, nefiind dovedita existenta unui prejudiciu moral.
Partea civilă C. E. este proprietara terenului în suprafață de 0,14 ha, situat în locul numit ,,Pomiște", tarlaua 2, . titlu de moștenire de la soțul sau C. C., decedat în cursul cercetărilor penale, cu privire la care defunctul a fost pus în posesie la data de 12 noiembrie 2002 și i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.. 3058/1468 din data de 14 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, terenul fiind folosit de proprietari pana în anul 1996, când inculpatul a început să folosească acest teren, terenul fiind distrus în proporție de 100%.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța a constatat că valoarea pagubei suferite este de_,88 lei (raportat la suprafața afectată 1400 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de 12.320 lei – prețul fiind de aproximativ 4 euro (17,6 lei cum se arata în completare expertiza fila 242 ultimul rând),văzând cantitatea excavate 5600 mc, de gradul de afanare necesar 2,4 reiese un volum de_ mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul ( cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând_,33 lei, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) – cost nivelare 493,559). Raportat la constituirea de arte civilă, instanța retine ca despăgubirea materiala are valoarea de_,88 lei, nefiind dovedita existenta unui prejudiciu moral.
Partea vătămată P. A. este proprietar al terenului în suprafața de 0,58 ha, situat în locul numit ,,Pomiste", tarlaua 2, . la care punerea în posesie a avut loc la data de 14 noiembrie 2002 și i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.. 3058/1493 din data de 14 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, folosindu-l până în anul 1997, când a început să-l folosească inculpatul.
Părțile civilă T. E., I. E. și C. M. sunt proprietarii terenului în suprafața de 0,20 ha, situat În locul numit ,,Pomiste", tarlaua 2, . l-au moștenit de la tatăl ( I. Ghoerghe, decedat în anul 2004) cu privire la care acestuia i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.. 3058/1412 din data de 13 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor CIuj, terenul fiind folosit de proprietari pana în anul 2002, de când l-a folosit inculpatul, terenul fiind distrus în proporție de 20%.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța a retinut că despăgubirea materială are valoarea de 4863,84 lei pentru partea civilă T., de câte 2431,92 lei pentru fiecare din părțile civile I. și C., nefiind dovedita existenta unui prejudiciu moral.
Partea civilă Mandruțiu M. este proprietarul terenului în suprafața de 0,29 ha, situat în ,,Pomiste", tarlaua 2, . la care a fost pus în posesie la data de 14 noiembrie 2002 cu titlul de proprietate nr. 3058/1466 din data de 14 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj; a folosit terenul până în anul 2000, când inculpatul a început exploatarea terenului, distrus în proporție de 50%.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța a constatat că valoarea pagubei suferite este de_,84 lei (raportat la suprafața afectata 1450 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de_ lei – prețul fiind de aproximativ 4 euro(17,6 lei cum se arata în completare expertiza fila 242 ultimul rând), văzând cantitatea excavate 5800 mc, de gradul de afanare necesar 2,4 reiese un volum de_ mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul ( cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând_,66 lei, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) - cost nivelare 511,189). Raportat la constituirea de parte civilă, instanța retine ca despăgubirea materiala are valoarea de 35.697,84 lei, nefiind dovedita existenta unui prejudiciu moral.
Partea civilă B. V. este proprietarul terenului de 0,87 ha, situat în locul numit ,,Pomiște", tarlaua 2, . la care a fost pus în posesie Ja data de 14 noiembrie 2002 și i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 3058/1491 din data de 14 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, pe care l-a folosit pana în 1995, de când îl exploatează inculpatul.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța a constatat că valoarea pagubei suferite este de 105.788,55lei (raportat la suprafața afectată de 4350 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de 38.280 lei – prețul fiind de aproximativ 4 euro (17,6 lei cum se arata în completarea la expertiza fila 242 ultimul rând), văzând cantitatea excavată de_ mc, de gradul de afânare necesar 2,4 reiese un volum de 39.585 mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul (cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând 65.975 lei, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) – cost nivelare 1533,55). Raportat la constituirea de arte civilă, instanța a reținut că despăgubirea materială are valoarea de 105.788,55 lei, nefiind dovedită existența unui prejudiciu moral.
Partea civilă D. I. este proprietarul terenului în suprafața totală de 0,50 ha, situat în locul numit ,,Pomiste", tarlaua 2, parcelele 1,4, 15 și 52, moștenit de la tatăl sau, D. L., decedat în anul 2004, căruia i-au fost eliberate titlurile de proprietate nr.._/1166 din 19 mai 1997 și nr.. 3058/1422 din data de 13 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, folosit de tatăl acestuia pana în anul 1996, de când îl folosește inculpatul.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța de fond constată că valoarea pagubei suferite este de 65.849,38 lei (raportat la suprafața afectata 2686 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de 24.164,8ei – prețul fiind de aproximativ 4 euro (17,6 lei cum se arata în completare expertiza fila 242 ultimul rând), văzând cantitatea excavată de 10.744 mc, de gradul de afânare necesar 2,4 reiese un volum de_,6mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul (cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând_,661, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) – cost nivelare 946,92). Raportat la constituirea de parte civilă, instanța retine ca despăgubirea materiala are valoarea de_,38lei, nefiind dovedita existenta unui prejudiciu moral.
Părțile civilă S. losif, F. P.-A. §i B. L. dețin în proprietate terenul în suprafața totala de 0,50 ha, situat în locul numit ,,Pomiste", tarlaua 2, parcelele 84 §i 129, cu privire la care au fost puse în posesie la data de 14 noiembrie 2002 și le-a fost eliberat titlul de proprietate nr.. 3058/1429 din data de 13 mai 2004 de către Comisia județeană. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, fiind folosit de către acestia pana în anul 1995, când a început exploatarea inculpatul, gradul de afectare fiind de aproximativ 50%
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța constata ca valoarea pagubei suferite este de_,84lei (raportat la suprafața afectata 2300 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de 22000ei – prețul fiind de aproximativ 4 euro(17,6 lei cum se arata în completare expertiza fila 242 ultimul rând),văzând cantitatea excavate9200 mc, de gradul de afanare necesar 2,4 reiese un volum de 22080mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul ( cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând_ lei, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) – cost nivelare 810,84). Raportat la constituirea de parte civilă, instanța retine ca despăgubirea materiala are valoarea de_,84, nefiind dovedita existenta unui prejudiciu moral.
Partea civilă M. I. este proprietarul terenului în suprafața totala de 0,80 ha, situat în locul numit ,,Pomiște", tarlaua 2, . la care a fost pus în posesie la data de 14 martie 2003, i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.. 3058/1480 din data de 14 mai 2004 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, folosindu-l pana în anul 1998, de când îl folosește inculpatul.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța constată că valoarea pagubei suferite este de 194.553,6lei (raportat la suprafața afectata 8000 mp, văzând cantitatea excavată de 32.000 mc, de gradul de afânare necesar 2,4. Instanța a reținut că nu a fost dovedita existenta unui prejudiciu moral.
Partea civilă O. O.-OIivia este proprietara terenului în suprafața totala de 0,58 ha, tarlaua 2. . în posesie în data de 14 noiembrie 2002, având titlul de proprietate nr. 3058/1495/14 mai 2004, teren folosit pana în anul 2002 de către tatăl părții civile, apoi fiind folosit de către inculpat.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa, instanța a constatat că valoarea pagubei suferite este de 70.525,7 lei (raportat la suprafața afectata 2900 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de 25.520 lei – prețul fiind de aproximativ 4 euro(17,6 lei cum se arata în completare expertiza fila 242 ultimul rând; văzând cantitatea excavate_ mc, de gradul de afânare necesar 2,4 reiese un volum de 26.390 mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul (cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând_,33 lei, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) – cost nivelare 1022,37). Raportat la constituirea de parte civilă, instanța a reținut că despăgubirea materială are valoarea de 70.525,7 lei, nefiind dovedită existența unui prejudiciu moral.
Partea civilă H. I. este proprietarul terenului de 0,26 ha, fiind pus în posesie în data de 14 noiembrie 2002, fiindu-i eliberat titlul de proprietate nr.. 3058/1433 / 13 mai 2004. A folosit terenul pana în 1998, de când îl folosește inculpatul.
Ținând seama de raportul de expertiza precum și de completarea sa (f 295), instanța a constatat că valoarea pagubei suferite este de 62.313,33 lei (raportat la suprafața afectata de 2600 mp, valoarea pământului vegetal în grosime de 0,5 m fiind de_ lei – prețul fiind de aproximativ 4 euro (17,6 lei cum se arata în completare expertiza fila 242 ultimul rând; văzând cantitatea excavată de_ mc, de gradul de afânare necesar 2,4 reiese un volum de_ mc necesar pentru restabilirea situației anterioare, transportul ( cate 60 mc pe ora, costând 100 lei ora) costând_ lei, nivelarea cu autogrederul 130 lei/ora, (_ mc se nivelează în 10 zile – fila 242, 243) – cost nivelare 916,61). Raportat la constituirea de parte civilă, instanța retine ca despăgubirea materiala are valoarea de_,33 lei, nefiind dovedită existența unui prejudiciu moral.
În drept. fapta inculpatului D. F. care, în perioada 1995-2009, a săvârșit în baza aceleiași rezoluții infracționale mai multe acte materiale de degradare sau aducere în stare de neîntrebuințare a unor terenuri agricole aparținând părților civile M. I., B. I., F. V., C. E., P. A., T. E., I. E., C. M., Mândruțiu M., B. V., D. losif, H. loan, S. losif, F. P., B. L., M. I., O. O.-O. constituie infracțiunea de distrugere, art.. 107 Legea nr. 18/1991, modificata, raportat la art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 C pen.
Inculpatul a comis infracțiunea cu intenție, desfășurând o activitate de exploatare balastiera în detrimentul părților civile. Rezoluția infracțională unică este dovedita prin modalitatea de comitere a actelor materiale, precum și prin faptul că terenul afectat este situat în aceeași zonă, iar degradarea acestuia s-a produs în aceeași perioada.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C pen și anume prevederile părții generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al infracțiunii comise, persoana inculpatului, împrejurările concrete ale comiterii infracțiunii – număr ridicat de acte materiale, prejudiciul de valoare mare, nereparat, inculpatul fără antecedente penale.
În baza art. 107 din Legea 18/1991 rep raportat la prev. art. 217 alin 1 C pen cu aplicarea art. 41 alin 2 C pen, distrugere, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului D. F. la o pedeapsă de 1 an închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 C pen, art. 64 lit. a teza a doua C pen.
Deoarece inculpatul nu are antecedente penale, pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani, iar instanța a apreciat că scopul reeducativ al pedepsei poate fi atins fără executarea în regim de detenție a pedepsei, în baza art. 81 C pen, art. 82 C pen a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru 3 ani, termen de încercare.
Conform art. 359 C. pr. pen. instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83 C. pen referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A făcut aplicarea art. 71 alin. ult. C pen.
În baza art. 14 C. pr. pen, art. 346 C. pr. pen. instanța de fond a constatat că părțile vătămate B. I., P. A. și B. L. nu s-au constituit parte civilă în cauza.
În baza art. 346 C pr pen, art. 14 C. pr. pen, art. 998 C civ, art. 999 C civ, a fost obligat inculpatul la despăgubiri materiale de: 70.525,7 lei către partea civilă M. I., 70.525,7 lei către partea civilă F. V., de 34.046,88 lei către partea civilă Campian E., de 4863,84 lei către partea civilă T. E., de 4863,84 lei către partea civilă I. E., de 4863,84 lei către partea civilă C. M., de 35.679,84 lei către partea civilă Mandruțiu M., de 105.788,55 lei către partea civilă B. V., de_,38 lei către partea civilă D. I., de_,84 lei către părțile civile S. I. și F. P. A., de 194.553,6 lei către partea civilă M. I., de_,7 lei către partea civilă O. O., de_,7 lei către partea civilă B. I., de_,33 către partea civilă H. I. prin H. I. C. .
Onorariul majorat de 400 lei av. Ionas S. a fost avansat din FMJ.
În baza art. 191 alin 1 C. pr. pen, a fost obligat inculpatul la 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatul D. F. și părțile civile M. I., F. V., C. E., T. E., I. E., C. M., Mândruțiu M., B. V., D. I., H. I. Prin H. I. C., S. I., F. P. A., M. I. Și O. O. O..
În motivarea recursului declarat părțile civile au arătat că, având în vedere probatoriul administrat în cauza, solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii îndreptată spre maximul special, cu reținerea agravantelor prev. exemplificativ de art. 75 cp colaborat cu art. 78 cp. Pe tot parcursul procesului inculpatul a avut o conduită constantă de negare continuă a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecata, în condițiile în care fapta a fost pe deplin dovedita. A încercat sa inducă în eroare atât organele de cercetare penala cât și instanța, cum ca nu el ar fi adevăratul răspunzător al acestor fapte ci: ".. un domn Pali, un cetățean italian sau chiar râul Arieș, când a coborât viitura pe acesta... " Inculpatul a folosit acte de cruzime și violență asupra câtorva cetățeni din municipiul Câmpia Turzii, oameni în vârsta, care aveau și ei teren pe acolo când au încercat să treacă de BARIERA cu înscrisul de TEREN PRIVAT ȘI HAITA DE CÂINI CIOBĂNEȘTI, respectiv" BĂIEȚAȘII " de care se folosea la a-și duce la îndeplinire planul infracțional.
Acest inculpat nu este la prima abatere, a avut mai multe încăierări pe raza municipiului fiind cunoscut ca un om violent, fapt ce s-ar putea verifica ușor printr-o adresa la P. de pe lângă Judecătoria T., respectiv poliția mun. Câmpia Turzii. Inculpatul prin palmaresul sau infracțional de până acum, nu a comis doar infracțiuni de violență ci și de altă natură.
Inculpatul prin promisiuni mincinoase, a încercat și a reușit sa tergiverseze ca acești proprietari de teren sa nu acționeze de fiecare data când el comitea infracțiunea continuată, amăgindu-i cu promisiuni deșarte că le va cumpăra terenul. Dar la final a ajuns să își bata joc de oameni, oferindu-le 2000-3000 de lei pe ha sau chiar mai puțin, (aceasta după ce a excavat terenurile și le-a distrus). Pe parcursul procesului, tot părțile civile au încercat împăcarea, dar fără nici un rezultat, inculpatul neprezentându-se la întâlnirile stabilite. Mai mult decât atât, trimitea vorba ca oricum nu va plăti nici un leu, ca nu mai are nimic pe numele lui.
Inculpatul este consilier local la Câmpia Turzii și și-a înstrăinat toate bunurile pentru a nu putea fi obligat la plata daunelor stabilite de instanță. Practic, activitatea infracționala a inculpatul se circumscrie modalității clasice de săvârșire a acestui tip de infracțiune în sensul că, inculpatul având una sau mai multe parcele de teren în zona cu pricina, a obținut un permis de exploatare pentru parcelele respective, dar s-a extins și asupra altora. Având cunoștință că terenurile din zona nu doar că nu-i aparțin ci chiar sunt în proprietatea altor cetățeni și beneficiind de faptul ca aceștia nu se deplasau zilnic în zonele respective a început exploatarea și pe aceste terenuri.
În tot cursul procesului atitudinea inculpatului a fost una extrem de nesincera, negând cu vehementa orice implicare a sa în activitatea infracționala pentru care e cercetat, cu toate ca probele administrate atât în faza de urmărire penala cat și în faza de judecata stabilesc o cu totul și cu totul alta stare de fapt decât cea indicat de inculpat. În același context inculpatul a încercat sa inducă în eroare instanța de judecata prezentând mai multe variante pentru justificarea existentei gropilor rezultate în urma exploatării zăcămintelor aluvionare din acest perimetru. Astfel, acesta a indicat ca fiind vinovat de distrugerea terenurilor fie o alta societate care ar fi efectuat lucrări de exploatare fie chiar râul Arieș care ar fi ieșit din matcă provocând inundații. Cu privire la ipoteza avansata de inculpat referitoare la distrugerea terenurilor de către râul Arieș, trebuie reținute concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate care indica faptul că ruperea malului râului Arieș nu este efect al unei cauze naturale, ci dimpotrivă, actul generator al ruperii malului a fost exploatarea în condiții dezorganizate. Acest fapt a permis cu ușurința o rupere a malului râului producând astfel și mai multe distrugeri decât s-au produs prin excavări.
Expertul a mai indicat că terenurile respective nu doar ca nu au fost aduse la forma inițială prin umplerea gropilor cu pământ vegetal, ba mai mult s-a constatat ca și sterilul și pământul vegetal ce a rezultat ca urmare a decopertării a fost depozitat haotic pe întreaga suprafața a terenului.
Mai mult, în același context, respectiv în momentul prezentării expertului împreuna cu părțile la fata locului, fiecare dintre părțile prezente și-au identificat terenul.
În fine, nu în ultimul rând indica expertul în tabelul întocmit în cadrul expertizei efectuate, aspectele importante ale cauzei cu referire la fiecare parte civilă din dosar, suprafața terenului, procentul de afectare a terenului ce a fost exploatat etc.
În completarea expertizei tehnice efectuate s-a depus un supliment al acesteia prin care se indica printre altele și costurile de aducere a terenurilor la starea inițiala.
Deși inculpatul a obținut un permis de exploatare pentru cantitatea de 22.000 mc de nisip și pietriș acesta cu intenție a înțeles să își „extindă lucrările" și față de terenurile învecinate având cunoștință ca acestea nu-i aparțin și nu are nici permis de exploatare pe acestea și a obținut și exploatat un volum de 118.000 mc deci de cinci ori și jumătate mai mult. Acest lucru indica faptul că inculpatul a prejudiciat părțile cu suma de 118.000 x 5 EURO (minimul cat stabilește expertiza este de 590. 000 euro).
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra probei cu expertiza ci doar cu privire la suplimentul de expertiza, (care totalizează aproximativ 800.000 de lei, cat a acordat instanța de fond, per total ca și despăgubiri). Părților civile nu li s-au acordat nici daunele morale și nici cheltuielile de judecată cu expertul. Instanța trebuia să țină cont de expertiza tehnică și nu doar de suplimentul ei, ipoteză în care sumele atribuite părților civile ar fi fost mult mai mari.
Raportat la totalitatea probelor existente la dosarul cauzei, apreciază că se impune, concomitent cu condamnarea inculpatului și obligarea acestuia la plata către părțile civile a despăgubirilor solicitate, având în vedere ca activitatea infracționala a acestuia a cauzat nu doar imposibilitatea utilizării terenurilor ci și necesitatea reparării distrugerilor prin activități de aducere la starea inițiala a terenurilor.
La acest moment, procedurile de readucere la starea inițiala a terenului, presupun angrenarea unor costuri care, așa cum a indicat expertul, se ridica la sume mult prea mari ca sa fie posibila suportarea acestora de către părțile civile.
Și chiar daca părțile civile ar deține fondurile necesare, totuși obligația de reparare a prejudiciului produs este în sarcina inculpatului care trebuie să își execute obligația fie în natura fie prin plata în echivalent bănesc, astfel încât părților civile sa le fie înlăturat prejudiciul produs.
În motivele sale de recurs, inculpatul D. F. invocă contradicții între considerentele și dispozitivul sentinței atacate, respectiv o . contradicții între considerentele menționate de către judecătorul de fond și dispozitivul hotărârii în ceea ce privește sumele de bani acordate părților civile și respectiv aspectele reținute de către instanță în ceea ce-1 privește pe numitul B. I.. Astfel, în dispozitivul sentinței atacate (filele 313-314 dosar instanță) se arată următoarele: "în baza art.14 C pr pen, art. 346 C pr pen constată că părțile vătămate B. losif- Câmpia Turzii, ., jud. Cluj.... nu s-au constituit parte civilă în cauză. în baza art. 346 C. pr. pen, art. 14 C. pr. pen, art. 998 C civ, art 999 C civ, obligă pe inculpat la plata de despăgubiri materiale de: ....de 4863,84 lei către partea civilă I. E.- Câmpia Turzii, ., Cluj-, de câte 4863,84 lei către partea civilă C. M.- Câmpia Turzii, ., nr. 1, jud. Cluj, de_,84 lei către părțile civile S. I.- Câmpia Turzii, ., Cluj- și F. P. A.- T., . Cluj, de_,7 lei către partea civilă B. I.- Câmpia Turzii, ., jud. Cluj. "
O primă observație care poate fi constatată din chiar dispozitivul sentinței atacate este caracterul contradictoriu al constatărilor instanței de fond în ceea ce-1 privește pe B. I. în sensul că se reține pe de-o parte că acesta nu s-a constituit parte civilă în cauză iar pe de altă parte inculpatul este obligat prin aceeași sentință la plata sumei de 70.527, 7 lei către acestea.
În ceea ce privește situația părților civile I. E. și C. M. s-a solicitat să se observe că a fost obligat la plata unei sume mai mari decât cea la care face referire instanța de fond în considerentele sentinței.
În acest sens face trimitere la fila 7 din sentința atacată (fila 311 dosar instanță) unde se arată că "Ținând seama de raportul de expertiză precum și de completarea sa, instanța reține că despăgubirea materială are valoarea de 4864,84 lei pentru partea civilă T., de câte 2431,92 lei pentru fiecare din părțile civile I. și C., nefiind dovedită existența unui prejudiciu moral."
Nu în ultimul rând, la filele 8-9 din sentința atacată (filele 311 verso- 312 dosar instanță) se reține că părțile civile S. I., F. P.-A. și B. L. dețin în proprietate terenul în suprafață totală de 0,50 ha, situat în locul numit "Pomiște", tarlaua 2, parcelele 84 și 129.
Cu privire la această parcelă Judecătoria T. reține că valoarea pagubei este de_,84 lei în conformitate cu raportul de expertiză și completarea sa, fără a fi precizate în considerente ce sumă de bani revine fiecăruia din cei 3 proprietari.
În plus, în dispozitiv se constată că B. L. nu s-a constituit parte civilă în cauză însă cu toate acestea inculpatul obligat la plata întregii sume de 59.610,84 lei către părțile civile S. I. și F. P.-A.. Nici de această dată nu se precizează ce cuantum revine fiecăruia.
Apreciază astfel că existența contradicțiilor între considerente și dispozitiv impune casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria T. întrucât nu poate fi identificat cu precizie obiectul acțiunii, respectiv starea de fapt avută în vedere la judecarea fondului cauzei. Existența contrarietății menționate face imposibilă examinarea de către instanța de recurs a motivelor invocate cu ocazia examinării acestei căi de atac, din ansamblul sentinței nerezultând cu claritate convingerea reală a instanței de fond și argumentele care au stat la baza adoptării soluției atacate.
De asemenea, apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a fi respectat principiul dublului grad de jurisdicție, în caz contrar fiind privat de dreptul la o cale de atac dat fiind faptul că natura infracțiunii face ca aceasta să nu poată fi atacată cu apel.
În al doilea rând, se invocă nemotivarea hotărârii.
Codul de procedură penală reglementează obligativitatea motivării hotărârilor pronunțate de către instanțele judecătorești, indiferent că este vorba de încheieri, sentințe sau decizii. Instanțele au obligația de a motiva în fapt și în drept soluțiile sau măsurile dispuse, în vederea garantării bunei administrări a justiției, prin oferirea posibilității celor interesați de a lua cunoștință de considerentele avute în vedere de către acestea.
Potrivit art. 356 din Codul de procedură penală expunerea hotărârii trebuie să cuprindă printre altele și: c) analiza probelor care au servit drept temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cat și a celor care au fost înlăturate, motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză. În caz de condamnare, expunerea trebuie să mai cuprindă fiecare faptă reținută de instanță în sarcina inculpatului, forma și gradul de vinovăție, circumstanțele agravante sau atenuante, etc.
Motivarea sentinței prin care instanța se pronunță asupra fondului trebuie să cuprindă situația de fapt reținută de către instanță, iar aceasta nu este altceva decât concluzia unui raționament judiciar inductiv, în care premisele sunt reprezentate de probele legal administrate în cursul urmăririi penale sau al cercetării judecătorești. Astfel, instanța trebuie să prezinte mijloacele de probă în baza cărora a reținut o anumită situație de fapt și să motiveze înlăturarea mijloacelor de probă pe care nu le-a reținut în cadrul acestui raționament
Din conținutul sentinței penale nr. 396/18.09.2013 pronunțată de Judecătoria T. rezultă doar o descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea inculpatului în judecată, enumerarea părților vătămate constituite părți civile, valoarea cuantumului despăgubirilor civile acordate iar în ceea ce privește latura penală a cauzei singurele mențiuni apar la fila 4 din sentință (fila 309 verso dosar instanță) unde se precizează „Analizând materialul - probator al cauzei instanța reține că în perioada 1995-2009, prin acte materiale succesive, a desfășurat activități de exploatare în cadrul unei balastiere, prin excavare, ceea ce a dus la degradarea severă a terenurilor proprietatea părților vătămate și civile. Această stare de fapt reiese din declarațiile martorilor A. L. (60), S. P. (97), Garracci G. (249), coroborându-se cu declarațiile părților vătămate, cu adresa 438/2013 a Ministerului Mediului-Garda Națională Cmisariat Cluj, din raportul de expertiză și completările acestuia, din procesele verbale de constatare la fața locului, procesele verbale de constatatre încheiate de Primăria Câmpia Turzii. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei dar din probele indicate reiese că acesta prin activitatea sa directă ori prin intermediari, a adus în stare de degradare, neîntrebuințare terenul părților civile și părților vătămate după cum urmează..”
În continuare instanța de fond copiază pur și simplu din raportul de expertiză și stabilește o sumă pentru fiecare partea civilă, după care instanța trece la individualizarea pedepselor, fără a indica în mod expres probele ce stau la baza acestei condamnări, persoanele audiate în fața instanței de fond, martorii sau orice alte probe administrate nemijlocit în fața acestei instanțe.
Nicăieri în sentința atacată nu se regăsesc motivele care au stat la baza înlăturării argumentelor aduse de către avocatul desemnat din oficiu pentru inculpat menționate în încheierea din 13.03.2013 (fila 251 verso) și menținute în încheierea din 11.09.2013 (fila 291) în care s-a arătat în esență că alte persoane se fac vinovate de săvârșirea infracțiunii de distrugere.
Statul român a fost sancționat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în două cauze relativ recente în care s-a constat încălcarea art. 6 prin nemotivarea hotărârilor. Astfel, în cauza B. contra României s-a arătat că în motivarea hotărârii de condamnare a reclamantului, prima instanță nu a făcut nicio referire concretă la elementele de fapt care ar fi putut justifica concluzia reținerii vinovăției reclamantului și caracterul public al faptelor reținute. Curtea Europeană a constatat că prima instanță nu a analizat toate elementele constitutive ale infracțiunii și nici probele încuviințate inculpatului, în scopul de a le înlătura, eventual, în mod motivat, pe cele pe care nu le-ar fi considerat pertinente. De asemenea în cauza Albina contra România Curtea a constatat că în speță instanța de recurs s-a mulțumit să reia cele expuse în hotărârile atacate și, fără a se exprima asupra argumentelor reclamantului, a oferit o altă soluție, astfel că în aceste condiții Curtea a constatat că art. 6 a fost violat.
Consideră că sentința atacată este nemotivată atât în ceea ce privește latura penală cât și în ceea ce privește latura civilă a cauzei iar prin acest lucru inculpatul se află în imposibilitatea de a critica hotărârea în fața instanței de control judiciar, fiind încălcate astfel atât prevederile Codului de procedură penală amintite mai sus cât și art. 6 CEDO. Prin urmare consideră că hotărârea este lovită de nulitate care, chiar dacă este relativă, produce o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În al treilea rând, se invocă lipsa plângerilor prealabile.
Studiind materialul probator existent la dosar s-a constatat că toate sesizările făcute de către părțile civile și părțile vătămate sunt aproximativ identice, fiind adresate Poliției Municipiului T., având menționat faptul că terenul pe care îl posedă a fost ocupat de către inculpat, după care următoarea frază se regăsește în toate sesizările „Sesizez în continuare că atât înainte cât și în prezent întreaga . de animale (oi-porci) și pe mare parte a fost excavat balast astfel că folosința inițial a terenului de Fânețe a fost modificată în gropi de moloz și alte resturi. R. organele de poliție să cerceteze situația de fapt și să propună măsurile legale."
Din punct de vedere legal aceste sesizări nu îndeplinesc condițiile cerute de Codul de procedură penală pentru a putea fi catalogate ca plângeri prealabile.
În cazul infracțiunilor care necesită existența unei plângeri prealabile, atributul oficialității procesului penal este știrbit de cel al disponibilității caracteristic manifestării de voință a persoanelor vătămate. Astfel, acestea sunt singurele care pot efectua acte de dispoziție în aceste situații și care pot declanșa un proces penal. Este în obligația acestora să se îngrijească de drepturile lor.
Lipsa plângerii prealabile implică nefolosirea dreptului de a introduce o astfel de plângere de către partea vătămată, în cazul săvârșirii unei infracțiuni pentru care se impune în mod expres o astfel de condiție, ori introducerea unei astfel de plângeri fără respectarea condițiilor legale, ca și în cazul de față, unde sesizările părților vătămate nu îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru a putea fi considerate plângeri prealabile.
Conform art. 283 din Codul de procedură penală, plângerea prealabilă trebuie să conțină "descrierea faptei, indicarea autorului, indicarea mijloacelor de probă, indicarea adresei părților și a martorilor, precizarea dacă persoana vătămată se constituie parte civilă și, atunci când este cazul, indicarea părții responsabile civilmente”.
În ceea ce privește valabilitatea actelor procesuale și consecința nerespectării cerințelor prevăzute de lege, pentru efectuarea acestora, s-a impus a fi reținut - sub primul aspect - că orice act procesual trebuie să îndeplinească două condiții de fond și anume: să fie efectuat de organul judiciar competent sau de persoana abilitată prin lege și să cuprindă manifestarea de voință de a produce efectele juridice pe care le are în vedere legea pentru acel act procesual. În cazul de față, acele sesizări făcute de către părțile vătămate nu cuprind indicarea mijloacelor de probă, nu cuprind mențiunea dacă partea vătămată se constituie parte civilă și nici solicitarea expresă de tragere la răspundere a inculpatului.
Așa cum s-a stabilit în doctrină și practică (f. Th. M., B. M., Plângerea Prealabilă. Urmărirea infractorilor minori.Doctrină și jurisprudență, Ed. Universitară, 2008, p.47-48 și A. C., Relevanța penală a plângerii prealabile, Ed. Universul juridic, 210, p. 129) declarația părții vătămate în fața organului de cercetare penală, prin care aceasta face mențiunea că se constituie parte civilă (sau constituirea de parte civilă) în procesul penal nu poate fi considerată plângere prealabilă, organul de urmărire penală nefiind sesizat legal, nu putea dispune începerea urmăririi penale, ținând seama de faptul că plângerea prealabilă constituie doar o condiție de validare a acțiunii penale, pe când acțiunea civilă în procesul penal are un caracter accesoriu, fiind subordonată acțiunii penale. Această manifestare de voință are un caracter special, trebuie să rezulte dintr-o declarație neechivocă în acest sens, nu dintr-o constituire de parte civilă.
Ținând cont de aceste aspecte inculpatul solicită a se constata că la dosarul cauzei nu există plângerile prealabile cerute de lege pentru infracțiunea de distrugere ce face obiectul prezentului dosar.
De asemenea, se invocă tardivitatea plângerilor prealabile formulate de către părțile vătămate/părțile civile.
Conform art. 107 din legea nr. 18/1991 republicată "Degradarea terenurilor agricole și silvice, a împrejurimilor acestora, distrugerea și degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, a bornelor și semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice și ansamblurilor și siturilor arheologice, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum și înlăturarea acestor măsuri, constituie infracțiuni de distrugere și se pedepsesc potrivit prevederilor din Codul penal."
Art. 217 alin. 6 din Codul penal prevede faptul că acțiunea penală pentru infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 din Codul penal se urmărește la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Prin urmare, având în vedere încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este necesar ca la dosarul cauzei să se regăsească plângerile prealabile formulate de către părțile vătămate și părțile civile.
În conformitate cu prevederile art. 284 alin. 1 din Codul penal, termenul de introducere a plângerii prealabile este de 2 luni din ziua în care persoana vătămată a știut cine este făptuitorul.
Totodată, s-a făcut trimitere la Decizia nr. 10/2008 a ÎCCJ prin care a fost admis un recurs în interesul legii în care se arată că "Termenul de 2 luni pentru introducerea plângerii prealabile, în cazul infracțiunilor continue sau continuate, curge de la data la care persoana vătămată sau persoana îndreptățită a reclama a știut cine este făptuitorul"
Atât din sentința penală atacată cât și din piesele dosarului de urmărire penală rezultă că părțile vătămate sau civile, după caz, au cunoscut atât fapta cât și persoana responsabilă de producerea acesteia la următoarele date:
- M. I. (fila 15 verso): în anul 2008, deplasându-mă la teren am constatat că acesta pe anumite porțiuni era escavat și existau mai multe grămezi de pământ, rezultate în urma decopertării pământului. Am observat că și terenurile învecinate cu mine erau escavate. Numitul D. F. deținea în zonă o balastieră și utilaje care escavau
terenurile
- B. I. (fila 24): începând cu anii 1998-1999 numitul D. F. a început să escaveze terenuri în locul numit Pomiște iar din terenul meu a început să escaveze din anul 2005, respectiv în .> - F. V. (fila 36): După anul 2000, fără să pot preciza o data exactă, am fost informat de către H. I. care deține și el teren în zonă că numitul D. F. escavează balast de pe terenul numit Pomiște....în- cursul anului 2009 am aflat că numitul D. F. a escavat și din terenul meu, de la diferiți proprietari de terenuri motiv pentru care am depus plângere
- C. E. (fila 45): D. F. a pășunat terenul cu turma de oi și apoi la escavat, în perioada 2006-2008 terenul deținut a fost degradat în totalitate de D. F. care a scos balastul și l-a vândut
- P. A. (fila 56): în primăvara anului 2009, nu pot preciza data exactă, unchiul meu F. V. m~a informat despre faptul că s-a escavat în terenul meu pentru a se extrage balast, existând gropi pe acesta și molozuri de pământ rezultate în urma decopertării, acest fapt ântâmplându-se și pe pământul lui care se învecinează cu al meu
- I. E. (fila 71 verso): în anul 2006 m-am deplasat la terenul în cauză ocazie cu care am constatat faptul că acesta era escavat înspre râul Arieș și existau grămezi de pământ rezultate în urma decopertării Mândruțiu M. (fila 82): Prin vara anului 2007 am aflat de la diferiți cetățeni care se deplasau la pescuit pe malul râului Arieș că numitul D. F. și-a montat o balastieră în locul numit Pomiște și escavează balast din terenurile respective....am fost informat că și terenul meu a fost escavat de D. F.. Acest lucru mi-a fost adus la cunoștință de M. I. cu care sunt vecin de teren și care s-a declasat de mai multe orila teren, fiind escavat și terenul lui
- B. V. (filele 92 verso - 93):..iaf- prin anul 2000 am auzit de la alți proprietari de terenuri din zonă că numitul D. F. și-a instalat o balastieră în zonă și a început să escaveze balast și din terenurile noastre..... .iar întrucât acesta a continuat să escaveze pe terenurile din zonă, la sfârșitul anului 2008 m-am deplasat la teren și am constatat că acesta în mare parte a fost escavat, existând mai multe gropi și grămezi de pământ rezultate în urma decopertării terenului
- D. I. (fila 103 verso, declarație olograf ă în 10.06.2009): Cu circa 3 ani în urmă am fost la terenul mai sus menționat împreună cu niște prieteni care au adus nisip cu o remorcă. Cu acea ocazie am văzut că terenul este escavat . Precizez că atunci am văzut balastiera lui D. F. în funcțiune și respectiv: (fila 105) Aproximativ prin anul 2007, după decesul tatălui meu, m-am deplasat la terenul deținut în locul numit Pomiște ocazie cu care am constatai că unele porțiuni din teren sunt escavate, existând gropi și grămezi de pământ rezultai în urma decopertării terenului.
- H. I. (fila 114 verso-115): întrucât sunt în vârstă, nu m~am mai deplasat la teren până în primăvara anului 2009 când am aflat de la vecinii de teren că D. F. a construit o stână de oi pe terenul meu iar în partea dinspre râul Arieș este escavat terenul. Cu această ocazie m-am deplasat la fața locului și am constatat că într-adevăr pe terenul meu se află o stână de oi iar o parte a terenului este escavată și există molozuri de pământ, rezultate în urma decopertării pământului, pentru extragerea pietrișului
- S. I. (fila 122): începând din anul 2004 numitul D. F. a făcut săpături pentru balastieră astfel încât eu nu am mai avut cum să ajung la terenul meu... (fila 124): Ulterior susnumitul a început să escaveze și terenul fiind montată în zonă și o stație de sortare a balastierei, în cursul lunii iunie-iulie 2009 m-am deplasat la fața locului și am constatat că întreaga suprafață de 0,30 ha era escavată, existând mai multe molozuri de pământ, rezultate în urma decopertării terenului
-F. P. A. (fila 133 verso): De aproximativ 6 ani de zile sunt plecat în SUA iar terenul în această perioadă a rămas în grija lui S. I. vărul meu. În luna aprilie 2009 venind în țară vărul meu mi-a comunicat faptul că terenul este distrus în proporție de 100% fiind escavat de către D. F.
- B. L. (fila 142): în primăvara anului 2009 m-am deplasat la terenul în cauză ocazie cu care am constatat că pe teren în partea de nord proprietatea ocolului silvic, circa 0,08 ha sunt îngrădiți cu sârmă ghimpată și alții au pomi fructiferi iar cealaltă jumătate a terenului este prevăzută cufundații de beton care au servit la o stație de sortare și se află mai multe grămezi de pietriș și sorturi de balastieră
- M. I. (fila 150 verso): D. F. mi-a ocupat în totalitate suprafața de 0,80 ha fânaț din locul Pomiște din anul 2003, de când am fost pus în posesie. Acesta mi-a ocupat terenul deoarece l-a îngrădit, a îngrădit întreaga tarlaua, și la singurul drum de acces a pus barieră închisă, iar din anul 2006 sau 2007 a escavat balastul (fila 153):
Din anul 2006 numitul D. F. a început să escaveze balastru de pe fânațul meu cât și a altor proprietari de teren și să pășuneze porțiunile neescavate. Din acel an acesta a escavat în repetate rânduri în terenul meu, în anul 2009 în primăvară, am constatat că acesta a escavat balastru de pe întreaga suprafață de 0,80 ha
O. O.-O. (fila 161): în luna noiembrie 2006 fiul meu O. E. V. s-a deplasat până la terenul de la locul numit Pomiște ocazie cu care a constatat că o porțiune din teren era escavată existând mai multe gropi și grămezi de pământ
Ulterior, la scurt timp, am aflat că terenul meu și al altor cetățeni a fost excavat de către D. F., acest lucru aflându-l de la unele persoane care dețineau teren în zona respectivă.
În condițiile în care M. I. a formulat plângerea în 10.04.2009 (fila 10 dosar UP), B. I. în 14.04.2009 (fila 20 dosar UP), C. C. în 06.04.2009 (fila 43 dosar UP), P. A. în 10.04.2009 (fila 53 dosar UP), I. E. în 08.04.2009 (fila 65 dosar UP), Mândruțiu M. în 05.05.2009 (fila 79 dosar UP), B. V. în 10.04.2009 (fila 89 dosar UP), D. I. în 05.05.2009 (fila 102 dosar UP), M. I. în 06.04.2009 (fila 148 dosar UP), O. O.-O. 05.05.2009 (fila 159 dosar UP) solicită să constate că plângerile penale formulate de către aceștia au fost introduse la mai mult de 2 luni de zile de la momentul la care au cunoscut fapta și persoana aparent responsabilă, fiind astfel tardiv introduse.
În ceea ce privește părțile vătămate/ civile F. V., T. E., H. I., S. I., F. P. A. și B. L. constată că instanța nu a procedat la nici o verificare pentru a stabili cu exactitate data la care au luat la cunoștință de situația de fapt exactă raportat de care să analizeze cu privire la tardivitatea sesizărilor formulate.
Apreciază că instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ de care trebuia să dea dovadă în condițiile în care multe părți vătămate arată că au aflat de la vecini și că informația s-a răspândit prin anii 2007-2008.
Chiar dacă aparent aceste plângeri au fost introduse în interiorul termenului de 2 luni, pentru a pronunța o soluție temeinică și legală se impunea audierea în condiții de nemijlocire și contradictorialitate a tuturor părților vătămate atât cu privire la momentul la care au luat ele la cunoștință de acele degradări cât și pentru a oferi informații cu privire la celelalte părți vătămate.
Fiecare parte vătămată a arătat în plângerile formulate că îl consideră vinovat de degradarea terenului pe care inculpatul l-ar fi folosit și îl folosește fără drept.
Solicită în concluzie aplicarea prevederilor art. 11 pct. 2 lit. b din Codul de procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, întrucât introducerea unei plângeri care din punct de vedere legal este tardivă echivalează cu lipsa acesteia, ceea ce duce la concluzia că nu există la dosar o plângere prealabilă introdusă în termenul legal prevăzut de legiuitor.
Subsecvent acestei soluții, pe latura civilă a cauzei, apreciază că sunt incidente prevederile art. 346 alin. 4 din Codul de procedură penală astfel încât se impune ca instanța de judecată să lase nesoluționată latura civilă a cauzei.
*
La termenul de judecată din data de 29.01.2014 reprezentanta Ministerului Public a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de distrugere prev. de 217 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal în infracțiunea de distrugere calificată prev. de art. 218 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal deoarece prejudiciul produs în cauză de inculpat este mult superior celui prevăzut pentru existența consecințelor deosebit de grave de 200.000 lei și, în consecință, declinarea competenței de soluționare a recursurilor în favoarea Curții de Apel Cluj.
Analizând excepția invocată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului de fond și a dispozițiilor legale în materie, instanța constată că se impune în principal schimbarea de încadrare juridică în sensul solicitat, iar apoi declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Cluj pentru următoarele considerente:
La baza dosarului aflat inițial pe rolul Judecătoriei T. au stat așa-numitele sesizări, respectiv plângeri penale privind comiterea de către D. F. a infracțiunii de tulburare de posesie sau de distrugere a unor terenuri proprietatea părților vătămate, situate în apropierea râului Arieș, pe care inculpatul le-ar fi folosit și exploatat pentru extragerea balastului fără drept.
Pe parcursul procesului penal a fost administrată proba expertizei tehnice (f. 157-161 d.f.), ce ulterior a fost și completată, având ca obiective determinarea suprafeței de teren exploatate de inculpat raportat la fiecare parte civilă, determinarea materiei exploatate, precum și a cantității de materie exploatată de inculpat raportat la fiecare parte civilă, indicarea prețului de piață a unui metru cub de materie exploatată, stabilirea costurilor de aducere a terenurilor la situația inițială, etc., expertiză care a stabilit în final, după completare, printre altele, faptul că inculpatul a exploatat din terenurile părților vătămate și civile 118.000 mc de agregat, a cărui valoare pe piață ar fi de cca. 5-7 euro/mc, precum și costul aducerii terenurilor la starea inițială (fără cheltuieli de transport) de 869.440 lei (f. 242-243 d.f.), deci valoarea prejudiciului. Acesta este de 590.000 euro valoarea agregatului extras și 869.440 lei aducerea terenului la starea inițială.
Conform art. 107 din Legea nr. 18/1991 “Degradarea terenurilor agricole si silvice, a împrejurimilor acestora, distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice si ansamblurilor si siturilor arheologice, ori împiedicarea luării masurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum si înlăturarea acestor masuri, constituie infracțiuni de distrugere si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.”.
Potrivit art. 218 alin. 1 din Codul penal distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia, dacă a produs consecințe deosebit de grave, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Pentru această infracțiune acțiunea penală nu se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate.
Conform art. 146 din Codul penal prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei. Se observă că oricare dintre valorile de 590.000 euro, 869.440 lei sau cea care rezultă din însumarea valorii prejudiciilor materiale stabilite de instanța de fond pentru fiecare parte vătămată sau civilă, depășește cu mult suma de 200.000 lei, drept urmare, în opinia tribunalului, infracțiunea pentru care trebuia cercetat inculpatul ab initio dacă se administra proba expertizei tehnice în faza de urmărire penală, este cea de distrugere calificată prev. de art. 218 din Codul penal. Aceasta cu atât mai mult cu cât în realitate s-ar putea ca acel balast exploatat să constituie domeniu public al statului conform anexei 1 pct. 1 din Legea nr. 213/1998 și Legii minelor nr. 85/2003 și cu atât mai mult cu cât inculpatul a primit autorizație de la stat pentru exploatarea balastului de pe propriul teren (f. 178-229 d.f.).
Conform art. 27 pct. 3 din Codul de procedură penală aparține tribunalului competența de a soluționa recursurile pronunțate de judecătorii privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar potrivit art. 281 pct. 3 din Codul de procedură penală curțile de apel judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în primă instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului. Cum infracțiunea presupus comisă de inculpat este cea prev. de art. 218 din Codul penal pentru care acțiunea penală nu se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate, Curții de Apel Cluj îi revine competența de a soluționa recursurile declarate de părțile civile și inculpat.
Facem precizarea că, în ipoteza intrării în vigoare a noilor Coduri, penal și de procedură penală, comparația dintre legile penale aplicabile, în vederea stabilirii celei mai favorabile, s-ar face între infracțiunea de distrugere calificată prev. de art. 218 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 și atâtea infracțiuni de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 din Codul penal viitor câte persoane vătămate au depus plângere prealabilă, în concurs de infracțiuni conform art. 38 din Codul penal (dacă infracțiunea continuată nu este instituție autonomă). În ipoteza în care este apreciată lege penală mai favorabilă Codul penal anterior atunci Curtea de Apel este competentă să judece recursurile declarate ca instanță de recurs (apel ulterior), iar în ipoteza în care se apreciază legea nouă ca fiind cea mai favorabilă atunci Curtea de Apel rămâne competentă să judece în temeiul art. 49 din Codul de procedură penală ce va intra în vigoare.
Față de cele de mai sus, tribunalul, în baza art. 334 C.pr.pen. va admite cererea formulată de procuror și va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății din infracțiunea de distrugere prev. de art. 107 din Legea nr. 18/1991 rap. la art. 217 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. în infracțiunea de distrugere calificată prev. de art. 107 din Legea nr. 18/1991 rap. la art. 218 cu aplic. art. 41 alin 2 C.pen.
Va declina competența de soluționare a recursurilor formulate de inculpatul D. F. și părțile civile B. V., M. I., D. I., F. V., Mândruțiu M., M. I., M. I., O. O. O., H. I. C., S. I., F. P. A., I. E., T. E., C. M., C. E. împotriva sentinței penale nr. 396/18.09.2013 a Judecătoriei T., în favoarea Curții de Apel Cluj.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 334 C.pr.pen. admite cererea formulată de procuror și dispune schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății din infracțiunea de distrugere prev. de art. 107 din Legea nr. 18/1991 rap. la art. 217 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. în infracțiunea de distrugere calificată prev. de art. 107 din Legea nr. 18/1991 rap. la art. 218 cu aplic. art. 41 alin 2 C.pen.
Declină competența de soluționare a recursurilor formulate de inculpatul D. F. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, .. 38, jud. Cluj și părțile civile B. V. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, M. I. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, D. I. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, .. 86, jud. Cluj, F. V. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, .. 16, jud. Cluj, Mândruțiu M. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, .. 81, jud. Cluj, M. I. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, M. I., domiciliat în mun. Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, O. O. O. domiciliată în mun. Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, H. I. C. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, ., S. I. domiciliat în Câmpia Turzii, ., F. P. A. domiciliat în mun. T., ., jud. Cluj, I. E. domiciliat în mun. Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, T. E. domiciliată în mun. Baia M., .. 58, ., C. M. domiciliată în mun. Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, C. E. domiciliată în mun. Câmpia Turzii, ., jud. Cluj împotriva sentinței penale nr. 396/18.09.2013 a Judecătoriei T., în favoarea Curții de Apel Cluj.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.01.2014
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. T. A. Ț. M. L.
GREFIER
L. B.
Red. 2 ex./S.T./D.M.
Jud. fond: C. P.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
