Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 42/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 42/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 26115/211/2013/a2
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA PENALĂ NR.42/R/2014
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: F. L.
Judecător: C. L.-Anișoara
Judecător: M. R.
Grefier: B. A.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații L. P. și B. J. A. împotriva încheierii penale f.n. pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 06.01.2014 în dosarul nr._ 13.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul L. P. aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul G., asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Bara S., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul B. J. A., aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul G., asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Badau C. E., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror G. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
La întrebarea instanței, inculpații L. P. și B. J. A. arată că își mențin recursurile formulate în cauză.
Instanța procedează la identificarea inculpaților L. P. și B. J. A. și aduce la cunoștința acestora dreptul de a fi asistați de un apărător ales, fiindu-le desemnat câte un apărător desemnat din oficiu.
Inculpații L. P. și B. J. A., arată că sunt de acord să fie asistați de către apărătorii desemnați din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. P., depune la dosarul cauzei din partea inculpatului un set de înscrisuri.
Inculpatul B. J. A., depune la dosarul cauzei un memoriu.
Instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat sau excepții de invocat.
Atât reprezentanta Ministerului Public cât și apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată că recursurile sunt în stare de judecată și acordă cuvântul participanților în susținerea acestora.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. P., în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C.p.p. solicită instanței să admită recursul declarat de inculpat împotriva încheierii penale din data de 06.01.2014, să caseze această încheiere și urmare a acestui fapt să procedeze la punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În subsidiar, solicită instanței în ipoteza în care va considera oportun, să înlocuiască măsura arestului preventiv cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara prev. de art. 145 C.p.p.
În motivarea încheierii atacate, instanța apreciază că s-ar impune menținerea inculpatului L. în stare de arest preventiv raportat la împrejurarea că din probatoriul deja administrat în cauză s-ar reflecta existența unor indicii care pot fi ușor echivalate cu motive verosimile de bănuială că inculpatul ar putea fi acuzat de faptele pentru care este cercetat și un al doilea aspect se referă la faptul că este oportună menținerea măsurii arestului preventiv raportat la faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior. Faptul că din probațiunea deja administrată ar reieși date că acesta ar fi săvârșit faptele de care este acuzat nu consideră că este un motiv de menținere a acestei măsuri și nu poate echivala cu o pedeapsă anticipată cu privire la faptele pentru care este cercetat.
Faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior, nu consideră că este un motiv de menținere a măsurii arestului preventiv atâta timp cât Curtea de nenumărate ori a sancționat menținerea nejustificată a acestei măsuri raportat la împrejurarea că inculpatul a fost recidivist.
În aceste condiții, solicită admiterea recursului declarat de inculpat cu consecința punerii de îndată în libertate. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. J. A., achiesează concluziilor colegei sale și solicită instanței să admită recursul formulat împotriva încheierii penale din data de 06.01.2014, să caseze această încheiere și să dispună punerea în libertate a inculpatului, în principal, iar în subsidiar, solicită instanței să dispună o măsură mai puțin restrictivă neprivativă de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Consideră că nu există indicii temeinice care să justifice această măsură care este una de excepție. Consideră că inculpatul aflându-se în stare de libertate nu ar prejudicia sub niciun fel buna desfășurare a procesului penal, acesta obligându-se să se prezinte ori de câte ori va fi solicitat, fie în fața organelor de cercetare, fie în fața instanței de judecată.
Solicită instanței să observe faptul că mare parte din probatoriu a fost administrat, au fost audiați martori, a fost audiată chiar și partea vătămată N. B. D., motiv pentru care consideră că nu se impune această măsură de excepție.
De asemenea, consideră că instanța este în măsură să analizeze și luarea altor măsuri mai puțin restrictive, iar în situația în care inculpatul nu va respecta obligațiile impuse de aceste măsuri, se va putea lua din nou măsura arestului preventiv.
Pentru toate aceste motive, solicită instanței să admită recursul formulat în cauză. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Reprezentanta Ministerului Public, concluziile sale sunt de respingere a recursurilor formulate în cauză ca nefondate, cu consecința menținerii încheierii penala atacate aceasta fiind legală și temeinică având în vedere datele dosarului.
Consideră că instanța în mod corect a apreciat că și la acest moment se impune menținerea măsurii arestului preventiv față de cei doi inculpați având în vedere faptul că, pe de o parte, așa cum bine a reținut instanța sunt destule indicii și probe temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele care le-au fost reținute în sarcină, iar pe de altă parte, cum corect a reținut, motivat și argumentat instanța de fond, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică având în vedere nu numai gravitatea și urmările faptei care le-a fost reținută în sarcină, ci mai ales și faptul că aceștia au dat dovadă de perseverență infracțională.
Ca atare, solicită instanței să dispună respingerea recursurilor formulate în cauză.
Inculpatul L. P., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate deoarece nu a comis fapta care i-a fost reținută în sarcină.
Inculpatul B. J. A., având ultimul cuvânt, solicită instanței să admită recursul declarat în cauză, arătând că nu este adevărat ceea ce a susținut doamna procuror că nu are surse de venit, pentru că a muncit ca și zilier și acest lucru poate fi dovedit.
TRIBUNALUL
Prin încheierea penală fără număr din data de 06.01.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._ 13, în temeiul articolului 3002din Codul de procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații L. P. și B. J. A., fiind menținută măsura arestării preventive a inculpaților L. P. și B. J. A.;
- în temeiul art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați, impun în continuare menținerea acestei măsuri.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații L. P. și B. J. A..
În motivarea recursurilor se arată că măsura arestării preventive nu se mai justifică a fi menținută, în condițiile în care cercetarea judecătorească este aproape finalizată, iar inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică, sau în tot cazul nu există probe în acest sens.
Analizând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține că recursul declarat de inculpați este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Astfel, în mod întemeiat s-a constatat de către judecătorul fondului că în cauză există indicii și chiar probe care conturează bănuiala legitimă și verosimilă că inculpații au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea constând în procesul verbal de sesizare (fila 11 dosarul de urmărire penală), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (filele 14-17, 19-25 dosarul de urmărire penală), declarațiile părții vătămate (filele 12-13 dosarul de urmărire penală), declarațiile inculpaților (filele 28, 30-31, 33-34, 36, 38, 40-41 dosarul de urmărire penală, filele 18, 19, 20 dosarul instanței), declarațiile martorilor (filele 42-43, 45-47, 48-49, 50-53, 64, 65 dosarul de urmărire penală, filele 43, 44, 45, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100 dosarul instanței), procesul verbal de recunoaștere de pe planșa foto (filele 54, 55-63), CD conținând imagini ale camerelor de supraveghere din incinta Complexului comercial S. (fila 67), bonuri fiscale de la casa de schimb valutar (filele 70 dosarul de urmărire penală, 125 verso-128 dosarul instanței), adrese (filele 125, 129 dosarul instanței) fișele de cazier judiciar (filele 106-108, 109-112), declarațiile date în fața judecătorilor (filele 8, 9 și 8 dosarul nr._/211/2013), precum și procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 119, 120), memoriile depuse la dosar de inculpatul L. P. (filele 6, 46, 47, 121), chiar și raportul de constatare tehnico-științifică privind constatarea comportamentului simulat (f. 139-148 dosar fond).
Toate aceste probe conturează presupunerea rezonabilă că inculpații s-ar putea face vinovați de săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu reținute în sarcină. Astfel, s-a reținut în baza probatoriului administrat până în prezent că în seara zilei de 13.10.2013 inculpatul B. ar fi propus inculpatului L. să se ducă la furat la pont, în acest scop având asupra sa o șurubelniță de culoare roșie, un levier de culoare neagră și două perechi de mănuși dintre care una ar fi predat inculpatului L., că acesta din urmă ar fi fost de acord, astfel s-ar fi deplasat împreună pe . Florești, la imobilul cu numărul 312 în dreptul ferestrei apartamentului 26, al cărei geam era rabatat, și, ajutat de inculpatul B., inculpatul L. ar fi escaladat geamul și, prin efracție – forțarea geamului termopan a pătruns în locuința părții vătămate N. B. D., situată la parterul blocului, de unde a sustras suma de 220 lire sterline și suma de 100 euro, interval de timp în care inculpatul B. ar fi asigurat paza locului faptei. Ulterior, inculpatul B. s-ar fi deplasat în jurul orei 23.00 la centrul comercial S. din mun. Cluj-N., unde, la o casă de schimb valutar ar fi schimbat suma de 220 lire sterline și 50 de euro, prejudiciul de cca. 2000 de lei produs părții vătămate nefiind recuperat.
Sub acest aspect, tribunalul reamintește jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la Strasbourg, în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate. Potrivit aceleiași jurisprudențe, rolul măsurii preventive este tocmai acela de a permite clarificarea, sau dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor rezonabile că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală (cauzele Murray și Brogan împ. Regatului Unit). Se poate conchide că măsura arestării preventive este o excepție admisibilă de la prezumția de nevinovăție, raportat tocmai la indiciile temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații ar putea fi autorii faptei sesizate, fără ca pe fondul pricinii să se poată concluziona că instanța care a menținut prevenția inculpaților se raportează la o adevărată prezumție de vinovăție a acestora.
Pe de altă parte, subzistă și temeiul de arestare prev. de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., prin raportare la pericolul social concret al faptelor de care sunt acuzați, care nu poate fi disociat de cel concret pentru ordinea publică. Astfel, avem în vedere natura faptelor de săvârșirea cărora sunt acuzați inculpații, precum și circumstanțele concrete în care au fost comise acestea - respectiv pe timpul nopții, de către două persoane împreună, după o înțelegere prealabilă, prin escaladare și efracție și după ce anterior unul dintre inculpați, respectiv B. J. A. a studiat zona și programul proprietarilor, aceștia fiind pregătiți cu mănuși și șurubelniță pentru forțarea geamului, răvășind lucrurile din întreaga locuință.
Cu ocazia analizării gradului de pericol pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, instanța de fond a făcut o analiză temeinică și justă și a circumstanțelor personale ale fiecăruia dintre aceștia.
S-a reținut deci că inculpatul L. P. a mai fost condamnat anterior de trei ori pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, violare de domiciliu, lovire sau alte violențe și vătămare corporală, fapte pentru care a fost încarcerat de două ori, ultima dată fiind liberat condiționat la data de 18.05.2013. În plus, el a mai fost cercetat în cursul anului 2007 într-un dosar în care s-a dispus aplicarea unei amenzi administrativă în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar în prezent este cercetat într-un alt dosar pentru săvârșirea în cursul anului 2009 a 6 acte materiale ale unei fapte de furt calificat. Astfel, comportamentul acestui inculpat denotă un pericol social ridicat, având în vedere că deși cunoștea că este cercetat într-un alt dosar penal stăruie în continuare și persistă în săvârșirea faptelor de natură penală, săvârșind fapte de o gravitate deosebită, ca cele de față.
Cu privire la inculpatul B. J. A., instanța de fond a constatat că acesta a fost condamnat anterior de șase ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat și violare de domiciliu, pedepse pe care le-a executat prin privare de libertate, fiind liberat condiționat la data de 28.12.2012 cu un rest neexecutat de 446 zile închisoare, că a fost de două ori sancționat cu amendă administrativă pentru săvârșirea unor fapte de furt calificat, dar și că este cercetat și în prezent pentru comiterea altor fapte penale (distrugere, violare de domiciliu în formă continuată, lovire sau alte violențe, cruzime față de animale).
Aceste elemente care vizează persoana inculpaților determină și instanța de control judiciar să aprecieze că cercetarea lor în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere lipsa efectului educativ al contactului cu organele judiciare, dar și al executării pedepselor privative de libertate aplicate în trecut.
Instanța de fond a statuat corect, de asemenea, că nu pot fi nesocotite rezonanțele sociale ale faptelor de genul celor cercetate în cauză, ordinea publică trebuind înțeleasă și ca reacție a cetățenilor în raport cu comiterea faptelor de natură penală. Această reacție poate fi una de neliniște, de preocupare, de nemulțumire referitor la cazurile în care ordinea de drept este tulburată în mod grav, când doi inculpați sunt acuzați că au sustras diferite bunuri din locuința persoanelor în timp ce proprietarii lipseau, fără ca împotriva persoanelor în cauză să se ia anumite măsuri de constrângere.
În mod cert, pe baza datelor ce caracterizează persoana inculpaților, atât prima instanță cât și instanța de recurs poate concluziona că, odată puși în libertate, inculpații L. P. și B. J. A. ar continua activitățile cu caracter ilicit care le sunt atât de familiare, în condițiile în care nu obțin venituri, cu caracter de continuitate și permanență, și dovedesc dispreț față de patrimoniul altor persoane. Sub acest aspect, susținerea inculpatului B. în sensul că obținea venituri ca ziler este nedovedită și în orice caz, nu atestă obținerea de venituri care să aibă caracter de continuitate.
Pe de altă parte, cercetarea judecătorescă este aproape finalizată, astfel că nu au putut fi identificate perioade de inactivitate a organelor judiciare care să justifice durata nerezonabilă a detenției.
Sintetizând toate argumentele de mai sus, tribunalul, în temeiul art. 38515 al. 1 pct. 1 lit. b Cod Procedură Penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații L. P. și B. J. A., împotriva încheierii penale fără număr pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 06.01.2014 în dosarul nr._ 13, ale cărei dispoziții vor rămâne neschimbate.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală va stabili onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru cei doi inculpați în sumă de câte 100 lei, sume ce se va avansa din Fondul Ministerului Justiției și Libertății Cetățenești în favoarea Baroului Cluj - doamnelor avocat B. C. E. și Bara S..
În baza art. 192 al. 2 Cod Procedură Penală vor fi obligați inculpații recurenți să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în recurs în sumă de câte 150 lei fiecare, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515 al. 1 pct. 1 lit. b Cod Procedură Penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații L. P., fiul lui I. și D., născut la data de 11.09.1988, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, CNP_, și B. J. A., fiul lui M. și M., născut la data de 16.05.1984 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, CNP_, ambii aflați în Arestul IPJ Cluj, împotriva încheierii penale fără număr pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 06.01.2014 în dosarul nr._ 13.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală stabilește onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru cei doi inculpați în sumă de câte 100 lei, sume ce se avansează din Fondul Ministerului Justiției și Libertății Cetățenești în favoarea Baroului Cluj - doamnelor avocat B. C. E. și Bara S..
În baza art. 192 al. 2 Cod Procedură Penală obligă inculpații recurenți să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în recurs în sumă de câte 150 lei fiecare, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. F. L.-Anișoara C. R. M.
GREFIER
A. B.
Red. 4 ex./L.F./L.F.
23.01.2014
Jud.fond: M. D. A.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 153/2014.... | Luare de mită. Art. 254 C.p.. Sentința nr. 47/2014. Tribunalul... → |
|---|
