Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 746/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 746/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 7818/256/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
Decizia Penală Nr. 746
Ședința publică din data de 05.12.2014
PREȘEDINTE – L. I. B.
GREFIER – F. N.
Cu participarea Ministerului Public prin:
PROCUROR – Grațiela L., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul C.
S-a luat în examinare contestația formulată de contestatorul-condamnat: D. V., împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Medgidia, în dosar penal nr._ .
Dezbaterile asupra contestației, au avut loc în ședința publică din data de 05.11.2014, consemnate în încheierea de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, a amânat pronunțarea la data de 18.11.2014, apoi la 27.11.2014, apoi la 03.12.2014 și mai apoii la 05.12.2014, când:
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față:
Prin Sp . nr.2986/24.09.2014, Judecătoria Medgidia a hotărât:
„În baza art. 587, alin. 2 Cod Procedură Penală raportat la art. 59, alin. 1 și alin. 2 Cod penal din 1968,
Respinge cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul D. V., fiul lui E. și A., născut la data de 11.11.1960.
Stabilește termen de reiterare după data de 17.02.2015.
În baza art. 275, alin. 3 Cod Procedură Penală,
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Cu drept la contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.09.2014.”
Pentru aceasta, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin cererea din data de 17.09.2014, Comisia constituita potrivit art. 97, alin. 2 din Legea nr. 254/2013 în cadrul Penitenciarului P. A. a propus liberarea condiționata a condamnatului D. V..
Analizând actele si lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 59 CP din 1969 „După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Analizând procesului-verbal nr.D21/17.09.2014 întocmit de P. P. A., instanța a reținut ca petentul condamnat se afla in executarea pedepsei cu închisoarea de 2 ani în baza sentinței penale nr. 785/2013 pronunțată de Judecătoria C. și a mandatului de executare a pedepsei nr. 1908/2013.
Executarea pedepsei a început la 18.03.2013 urmând sa expire la 17.03.2015.
Condamnatul pe parcursul executării pedepsei a fost sancționat disciplinar o dată și a fost recompensat de 2 ori.
A participat la activități educaționale de scurtă durată. Nu a fost planificat la muncă, deși din evidențele administrației locului de deținere nu reiese că ar fi inapt pentru asemenea activități, iar înscrisurile medicale depuse de condamnat nu fac dovada acestei inaptitudini.
Condamnatul are antecedente penale.
Este la a doua analiză în Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului P. Albă.
Nici pe perioada amânării nu a muncit.
Raportând criteriile expuse de art.59 CP din 1969 la situația condamnatului, instanța a apreciat că, deși petentul condamnat a executat fracțiunea de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege și a fost disciplinat, aceste împrejurări nu-i conferă dreptul de a fi liberat condiționat, ci doar o vocație la acordarea beneficiului acestei instituții de drept penal. Și aceasta cu atât mai mult cu cât petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare raportat la lipsa participării petentului la activitățile cu scop lucrativ în perioada de amânare, această din urmă carență urmând a fi sancționată de instanță cu ocazia soluționării acestei cereri.
Având în vedere durata de pedeapsă executată până în prezent, perioada în care petentul a fost autorul unui comportament corespunzător, s-a constatat ca aceasta perioada nu este suficienta pentru a se concluziona asupra perspectivelor de reintegrare sociala a condamnatului.
Astfel, instanța a respins propunerea și va stabili termen de reiterare după data de 17.02.2015.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 275 alin.3 CPP cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe penale, condamnatul a declarat contestație solicitând admiterea propunerii de liberare condiționată, având în vedere că acesta a executat fracția obligatorie prevăzută de lege.
Apărătorul a mai susținut oral aspecte favorabile condamnatului, așa cum au fost expuse în practicaua prezentei decizii.
S-au depus motive de contestație, adeverință, concluzii scrise, cerere la locul de executare a pedepsei, dec. pen. nr.4/P din 06.01.2004,practică judiciară.
* * *
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu Tribunalul constată prezenta contestație ca fiind nefondată și o va respinge pentru următoarele motive:
Potrivit art.59 Cod penal din 1969 lege favorabilă condamnatului(așa cum a apreciat și prima instanță) este aplicabil în cauza de față având în vedere că legea veche este mai favorabilă condamnatului, se arată că: „după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținând-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executare în întregime a pedepsei.”
Pornind de la dispozițiile legale enunțate și natura instituției liberării condiționate, Tribunalul reține că aceasta creează exclusiv o vocație, și nu un drept al persoanei private de libertate de a fi liberată din penitenciar înainte de executarea integrală a pedepsei.
Prin urmare, în cazul în care nu există aparența unei reeducări, instanța nu este obligată a proceda la liberarea condiționată a condamnatului, în măsura în care acesta nu face dovada unor eforturi temeinice de îndreptare, iar condamnatul, odată aflat în libertate, ar prezenta un potențial pericol pentru societate mai înainte de executarea integrală a pedepsei.
Examinândactele de la dosar în legătură cu propunerea formulată, în contestația de față, se reține că acest condamnat nu poate fi liberat condiționat având în vedere, așa cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal din data de 17.09.2014 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului P. Albă (deși concluziile formulate au fost în sensul liberării condamnatului), cât și din caracterizarea depusă la dosar, că D. V. se află în executarea unei pedepse privative de libertate cu închisoarea de 2 ani în baza sentinței penale nr.785/2013 pronunțată de Judecătoria C. și a mandatului de executare a pedepsei nr.1908/2013. Executarea pedepsei a început la 18.03.2013 urmând sa expire la 17.03.2015. Condamnatul pe parcursul executării pedepsei a fost sancționat disciplinar o dată și a fost recompensat de 2 ori. A participat la activități educaționale de scurtă durată. Nu a fost planificat la muncă, deși din evidențele administrației locului de deținere nu reiese că ar fi inapt pentru asemenea activități, iar înscrisurile medicale depuse de condamnat nu fac dovada acestei inaptitudini. Condamnatul are antecedente penale. Condamnatul a fost liberat condiționat din executarea a altor două pedepse cu resturi rămase neexecutate de câte 112 și 114 zile. Este la a doua analiză în Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului P. Albă. Nici pe perioada amânării nu a muncit.
Față de natura infracțiunii săvârșite (art.16 alin.1 din Lg nr.194/2011) de antecedența penală a condamnatului, care este recidivist, având alte 2 condamnări anterioare, din care a fost liberat condiționat cu resturi rămase neexecutate de câte 112 și 114 zile se află la a doua analiză în comisie, pedeapsa expiră la data de 17.03.2015, a fost sancționat pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioară, anterior primei analize a avut un comportament oscilant, deci conduita sa s-a îmbunătățit în ultima perioadă, astfel că Tribunalul apreciază ca timpul efectiv executat nu este suficient pentru reeducarea acestuia, toate aceste elemente formând convingerea că la acest moment contestatorul nu prezintă suficiente dovezi ale realizării unor eforturi concrete îndestulătoare în sensul reeducării, astfel că nu poate fi liberat condiționat.
Purtarea corespunzătoare: a fost recompensat de 2 ori, a participat la activități educaționale de scurtă durată, a avut un comportament corespunzător nefiind sancționat disciplinar, deși a fost dovedită, apare insuficientă pentru acordarea beneficiului liberării condiționate, remarcând și că aceasta a avut loc în ultima perioadă, astfel că apare necesară continuarea acestui comportament adecvat.
Termenul fixat de instanța de fond după data de 17.02.2015, nu apare excesiv și nejustificat, ci necesar, remarcând și considerentele expuse anterior.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a dispozițiilor incidente în cauză, prin prisma criteriilor enumerate de art.59 Cod penal, nejustificându-se, la acest moment, liberarea condiționată.
Ca urmare, în baza art.4251 alin.7, pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul D. V. împotriva sentinței penale nr.2986 din 24.09.2014 a Judecătoriei Medgidia pronunțată în dosarul penal nr._ .
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală:
Obligă contestatorul D. V. la plata sumei de 200 lei-cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII:
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.4251 alin.7, pct.1 lit.b Cod procedură penală:
Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul D. V. împotriva sentinței penale nr.2986 din 24.09.2014 a Judecătoriei Medgidia pronunțată în dosarul penal nr._ .
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală:
Obligă contestatorul D. V. la plata sumei de 200 lei-cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.12.2014.
P. DE COMPLET, GREFIER,
L. I. B. F. N.
Red.Jud.LIB/23.01.2015/2.ex
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 568/2014.... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
