Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 560/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 560/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 1183/256/2014

Dosar nr._ /2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.268

Ședința publică din 23.04.2014

PREȘEDINTE – I. C. S.

GREFIER – O. C.

Cu participare PROCUROR – N. Z.

S-a luat în examinare contestația formulată de P. DE PE L. JUDECĂTORIA MEDGIDIA împotriva sentinței penale nr.560/18.02.2014, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar penal_ /2013.

La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea dispozițiilor art.358 Cod pr. penală, se prezintă intimatul condamnat Reichkhardt M. asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat V. Clarisa, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.257-263 cod pr.penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează părțile, obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

Instanța întreabă părțile dacă mai au de formulat cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile și constatând că nu sunt, acordă cuvântul părților prezente pentru dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea sentinței de fond și rejudecând să se dispună respingerea sesizării Comisiei de evaluare constituite în baza H.G.836/2013, privind pe intimatul condamnat, opinând că în mod greșit instanța fondului a făcut aplicarea dispozițiilor privind concursul de infracțiuni.

Astfel, prima instanță a redus pedeapsa de 3 ani și 4 luni și pedeapsa de 3 ani și 6 luni la pedeapsa de 3 ani; pentru a stabili pedeapsa rezultantă trebuia să aplice un spor de 1/3 din pedeapsă, sens în care invocă Decizia nr.1/14.04.2014 a I.C.C.J., care a statuat că pentru aplicarea legii mai favorabile, se aplică incidența disp.art.6 cod penal și art.39 al.1 lit.b cod pr.penală.

În situația în care se aplică sporul obligatoriu, pedeapsa rezultantă nu depășește pedeapsa de 3 ani și 9 luni pe care condamnatul o execută.

Avocat V. Clarisa având cuvântul, apreciază că prezenta contestație nu este fondată și solicită respingerea acesteia, hotărârea contestată este temeinică și legală.

Astfel, în mod corect instanța fondului a arătat care sunt limitele de pedeapsă și care sunt regulile care se aplică în concursul de infracțiuni, a analizat legea mai favorabilă, care este noul cod penal cu privire la cuantumul pedepsei.

Cu privire la concursul de infracțiuni, instanța fondului a constatat că dispozițiile din vechiul cod penal sunt mai favorabile, sens în care apreciază că hotărârea contestată este legală și temeinică.

Intimatul contestator în ultimul cuvânt achiesează la concluziile apărătorului său.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra contestației formulate de P. de pe lângă Judecătoria Medgidia:

Prin sentința penale nr.560 din 18.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ s-a dispus:

„Admite contestația la executare ca urmare a sesizării Comisiei constituite în baza H.G. nr.836/2013 de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile privind pe condamnatul R. M., CNP_, fiul lui V. și M., născut la 31.03.1988 în municipiul C., județul C., domiciliat în localitatea Techirghiol, ., ., ., județul C., în prezent deținut în P. P. Albă, județul C..

Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare aplicată condamnatului R. M. prin sentința penală nr.659/29.05.2012 a Judecătoriei C., rămasă definitivă la 06.09.2012 prin decizia penală nr.682/P/06.09.2012 a Curții de Apel C. și repune în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

- 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală;

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală;

- 3 ani și 9 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală.

Constată că pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală are corespondent în prevederile art. 228 alin.1-229 alin.1 lit.b și d din Noul Cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 din Noul Cod de procedură penală, iar pedeapsa aplicată nu depășește maximul special de 3 ani și 4 luni închisoare prevăzut de Noul Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat, în raport de încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina condamnatului.

Constată că pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală are corespondent în prevederile art. 228 alin.1-229 alin.1 lit.b și d din Noul Cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 din Noul Cod de procedură penală.

În baza art.6 alin.1 din Noul Cod penal;

Reduce de la 3 ani și 6 luni închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare pedeapsa aplicată condamnatului pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală, maximul special prevăzut de Noul Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.228-229 alin.1 din Noul Cod penal în raport de încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina condamnatului.

Constată că pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală are corespondent în prevederile art. 228 alin.1-229 alin.1 lit.b și d din Noul Cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 din Noul Cod de proacedură penală.

În baza art.6 alin.1 din Noul Cod penal;

Reduce de la 3 ani și 9 luni închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare pedeapsa aplicată condamnatului pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală, maximul special prevăzut de Noul Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.228-229 alin.1 din Noul Cod penal în raport de încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina condamnatului.

În baza art.33 lit.a și art 34 lit.b din Codul penal 1969;

Recontopește pedepsele menționate și aplică astfel condamnatului R. M. pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare.

Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.1317 din 07.09.2012 emis de Judecătoria C. în baza sentinței penale nr. 659/29.05.2012 a Judecătoriei C. și dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 36 alin 3 din Noul Cod penal;

Deduce din pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare perioada executată de la 23.02.2012-la zi.

Menține starea de arest a condamnatului și celelalte dispoziții ale sentinței penale menționate mai sus.

Face aplicarea art.407 alin.1 Cod procedură penală.

În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală;

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.”

Pentru a dispune în acest mod, prima instanță a reținut următoarele aspecte:

Prin sentința penală nr.659/29.05.2012 a Judecătoriei C., rămasă definitivă la 06.09.2012 prin decizia penală nr.682/P/06.09.2012 a Curții de Apel C., i s-a aplicat condamnatului R. M. pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare.

A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.1317 din 07.09.2012 de către Judecătoria C..

A început executarea pedepsei la 23.02.2012.

La data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) și Legea de punere în aplicare a acestuia –Legea nr.187/2012.

Potrivit art. 6 din Codul penal, ,,Când, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim”.

Potrivit art. 4 teza I Cod penal, „Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.”

Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod procedură penală, instanța urmează să analizeze, în ordinea menționată, următoarele aspecte:

a). aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă, avându-se în vedere, dacă este cazul, aplicarea cauzei legale de reducere prevăzute de art. 3201 Cod procedură penală, după verificarea prealabilă a incriminării faptei și în actuala lege penală;

b).aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni.

a). În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat.

În acest sens, instanța va avea în vedere și împrejurarea că la individualizarea cuantumului unora dintre pedepsele cu închisoarea aplicate condamnatului s-a reținut cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de dispozițiile art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală din 1969 care are corespondent în prevederile art.396 alin.10 Cod procedură penală, ce prevăd același tratament sancționator, reducerea pedepsei cu 1/3, în cazul în care cauza a fost soluționată prin procedura recunoașterii învinuirii, potrivit dispozițiilor art. 375 alin. 1, 2 Cod procedură penală, instituție similară celei prevăzute de art. 3201 Cod procedură penală din 1968, urmând a fi reținute la stabilirea limitelor de pedeapsă potrivit legii noi.

b). În referire la aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni, instanța are în vedere că pedepsele rezultante aplicate condamnatului, separat de pedepsele individuale ce o compun, fac și ele obiectul examinării din perspectiva aplicării art. 6 Cod penal.

Se reține că acest text face referire deopotrivă atât la pedepsele individuale stabilite pentru infracțiuni distincte, cât și la pedepsele rezultante aplicate pentru o pluralitate de infracțiuni. Textul art. 6 se referă la ,,executarea completă a pedepsei”, fiind de observat că pedeapsa ce se execută poate fi o pedeapsă aplicată pentru o singură infracțiune sau poate fi o pedeapsă rezultantă aplicată pentru o pluralitate de infracțiuni.

De asemenea, sintagma ,,o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară” are în vedere atât prevederea în lege a unei pedepse pentru o singură infracțiune, cât și prevederea în lege a pedepsei (maximului acesteia) pentru un cumul de infracțiuni.

În ce privește formularea în text ,,maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită”, legiuitorul, chiar dacă folosește singularul, nu exclude însă pluralul. Or în cazul ,,maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite” legea se referă la maximul special stabilit prin lege ca urmare a constatării unei pluralități de infracțiuni și de pedepse.

În același sens interpretativ este și art. 595 alin 1 cod procedură penală, care prevede: ,,Când, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă, intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispozițiilor art. 4 și 6 din Codul penal”.

Astfel, acest text se referă la o pedeapsă ce se execută, respectiv o pedeapsă prevăzută de lege mai ușoară decât cea care se execută. Or, întrucât textul nu distinge, pedeapsa ce se execută poate fi o pedeapsă singulară sau o pedeapsă rezultantă, prin urmare și pedeapsa prevăzută de legea ulterioară putând fi, după caz, pedeapsa stabilită în norma de incriminare pentru infracțiune sau pedeapsa determinabilă prin lege pentru pluralitatea de pedepse.

Instanța apreciază că principiul legii penale mai favorabile trebuie aplicat atât cu ocazia stabilirii pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte, cât și cu prilejul aplicării pedepsei rezultante pentru concurs. Astfel, mai întâi se va stabili pedeapsa pentru fiecare infracțiune concurentă în baza principiului legii penale mai favorabile, iar apoi se va aplica pedeapsa pentru concurs pe temeiul aceluiași principiu, respectându-se în acest mod mecanismul de determinare a pedepsei rezultante pentru concursul de infracțiuni.

Aplicarea pedepsei rezultante este o operațiune autonomă în raport cu stabilirea pedepselor pentru fiecare infracțiune concurentă.

Or, odată fapta stabilită și pedeapsa aplicată conform uneia dintre legi, se poate recurge la instituțiile care funcționează independent din cealaltă lege, dacă ele sunt mai favorabile infractorului.

Așadar, în cazul succesiunii de legi penale în timp, cu privire la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni se va aplica legea penală mai favorabilă independent de legea determinată ca fiind mai favorabilă în raport de fiecare dintre infracțiunile concurente.

În vederea evidențierii și stabilirii pedepselor aplicate condamnatului pentru fiecare infracțiune, pentru a se analiza incidența legii penale mai favorabile, instanța va repune în individualitatea lor aceste pedepse, această chestiune fiind doar o operațiune de tehnică a redactării hotărârii, și nu o operațiune juridică impusă de lege.

În consecință, se va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare aplicată condamnatului R. M. prin sentința penală nr.659/29.05.2012 a Judecătoriei C., rămasă definitivă la 06.09.2012 prin decizia penală nr.682/P/06.09.2012 a Curții de Apel C. și se vor repune în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

- 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală;

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală;

- 3 ani și 9 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală.

Se constată că pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală are corespondent în prevederile art. 228 alin.1-229 alin.1 lit.b și d din Noul Cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 din Noul Cod de procedură penală, iar pedeapsa aplicată nu depășește maximul special de 3 ani și 4 luni închisoare prevăzut de Noul Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat, în raport de încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina condamnatului.

Se constată că pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală are corespondent în prevederile art. 228 alin.1-229 alin.1 lit.b și d din Noul Cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 din Noul Cod de procedură penală.

În baza art.6 alin.1 din Noul Cod penal, se va reduce de la 3 ani și 6 luni închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare pedeapsa aplicată condamnatului pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală, maximul special prevăzut de Noul Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.228-229 alin.1 din Noul Cod penal în raport de încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina condamnatului.

Se constată că pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală are corespondent în prevederile art. 228 alin.1-229 alin.1 lit.b și d din Noul Cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 din Noul Cod de proacedură penală.

În baza art.6 alin.1 din Noul Cod penal, se va reduce de la 3 ani și 9 luni închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare pedeapsa aplicată condamnatului pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală, maximul special prevăzut de Noul Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.228-229 alin.1 din Noul Cod penal în raport de încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina condamnatului.

În ceea ce privește tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni, este de precizat că, spre deosebire de Codul penal 1969 care a reglementat o majorare judiciară, optativă, a pedepsei rezultante pentru o pluralitate de infracțiuni, noul Cod penal reglementează limite maxime fixe și obligatorii (legale) ale pedepselor rezultante, în funcție de cuantumul pedepselor ce intră în pluralitate.

În cauză, față de împrejurarea că petentului nu i s-a aplicat un spor de contopire, se apreciază că legea penală mai favorabilă pentru concursul de infracțiuni este Codul penal 1969.

În consecință, în baza art.33 lit.a și art 34 lit.b din Codul penal 1969, se vor recontopi pedepsele menționate și i se va aplica astfel condamnatului R. M. pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare.

Se va anula mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.1317 din 07.09.2012 emis de Judecătoria C. în baza sentinței penale nr. 659/29.05.2012 a Judecătoriei C. și se va dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 36 alin 3 din Noul Cod penal, se va deduce din pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare perioada executată de la 23.02.2012-la zi.

Se vor menține starea de arest a condamnatului și celelalte dispoziții ale sentinței penale menționate mai sus.

Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație P. de pe lângă Judecătoria Medgidia solicitând admiterea contestației, desființarea sentinței penale nr.560 din 18.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ și rejudecând să se dispună respingerea sesizării Comisiei de evaluare constituite în baza H.G.836/2013, privind pe intimatul condamnat, opinând că în mod greșit instanța fondului a făcut aplicarea dispozițiilor privind concursul de infracțiuni.

Urmare intrării în vigoare la data de 01.02.2014 a Legii nr.286/2009 cu modificările și completările următoare publicată în Monitorul Oficial nr.510/2009, precum a Legii nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr.757/2012, Tribunalul va analiza situația persoanei private de libertate R. M. din perspectiva următoarelor dispoziții:

„Art. 6 C.P. Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei

(1)Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

(2)Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detențiune pe viață și până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeași faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detențiunii pe viață se înlocuiește cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracțiune.

(3)Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuiește cu amenda, fără a se putea depăși maximul special prevăzut în legea nouă. Ținându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii.

(4)Măsurile educative neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă.

(5)Când legea nouă este mai favorabilă în condițiile alin. (1)-(4), pedepsele complementare și măsurile de siguranță neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta.

(6)Dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranță, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.

(7)Când o dispoziție din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ține seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispozițiilor alin. (1)-(6).”

Art. 3

(1)Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

Art. 4 Legea 187/2012

„Pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.”

Prin sentința penală nr.659/29.05.2012 a Judecătoriei C., rămasă definitivă la 06.09.2012 prin decizia penală nr.682/P/06.09.2012 a Curții de Apel C. s-a dispus condamnarea inculpatului R. M. la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare, compusă din 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală; 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală; 3 ani și 9 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală.

În baza sentinței penale nr.659/29.05.2012 a Judecătoriei C., rămasă definitivă la 06.09.2012 prin decizia penală nr.682/P/06.09.2012 a Curții de Apel C. s-a dispus emiterea pe numele condamnatului R. M. a M.E.P.I. nr.1317/07.09.2012 al Judecătoriei C., iar executarea pedepsei a început la 23.02.2012 și urmează să expire la 22.11.2015.

Examinând înscrisurile atașate și hotărârea primei instanțe referitor la dispozițiile art.3201 Cod de procedură penală anterior (art.396 alin.10 Cpp) Tribunalul constată că potrivit art.6 Cod penal care reglementează aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

Așadar, în vederea aplicării art.6 Cod penal pedeapsa aplicată persoanei condamnate pentru infracțiunea comisă se compară cu pedeapsa prevăzută de noua lege pentru aceeași infracțiune.

Înțelesul expresiei „pedeapsă prevăzută de lege„ este lămurit de dispozițiile art.187 Cod penal, potrivit cărora, „Prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.”

Cum dispozițiile art.320 ind.1 alin.7 Cod procedură penală anterior, respectiv art.396 alin.10 Cod procedură penală actual, constituie un caz de reducere a pedepsei, acestea nu pot fi avute în vedere la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.

Mai mult, chiar dacă s-ar admite reținerea unei astfel de cauze de reducere a pedepselor, potrivit deciziei nr.1 din 14.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ /HP/P al Înaltei Curți De Casație Și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:

„În aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei înainte de . noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art. 6 din Codul penal, cu privire la pedepsele individuale.

În a doua etapă, se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 Cod penal.

În cazul în care pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza art. 39 Cod penal, pedeapsa rezultantă va fi redusă la acest maxim.

În caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi.”

În raport de această decizie, ulterior scăderii celor 2 pedepse se impunea realizarea concursului potrivit art.39 din actualul Cod penal, iar rezultanta ar fost mult mai mare decât cea concret aplicată, respectiv de 5 ani, 7 luni și 10 zile închisoare (3 ani și 6 luni +1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite).

Față de aspectele expuse anterior se constată că faptele pentru care a fost condamnat numitul R. M. prin sentința penală nu comportă discuții sub aspectul aplicării legii mai favorabile prevăzute de art.6 Cod penal asupra pedepselor principale, nefiind incident în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.4251 alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală,

Admite contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinței penale nr.560 din 18.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .

Desființează în totalitate sentința penală contestată și soluționând cauza,

Respinge ca nefondată, sesizarea Comisiei de evaluare a dosarelor de penitenciar din cadrul Penitenciarului P. Albă constituită potrivit dispozițiilor din O.U.G. nr.116/2013 prin care s-a solicitat analiza situației persoanei private de libertate R. M., condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare prin sentința penală nr.659 din 29.05.2012 a Judecătoriei C..

Constată că nu sunt aplicabile dispozițiile art.6 Cod penal.

În baza art.275 alin. (3) Cod procedură penală,

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În baza art.272 alin.1 Cod procedură penală,

Avansează suma de 100 de lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. în favoarea av.V. Clarisa.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23.04.2014.

PREȘEDINTE COMPLET, GREFIER,

I.-C. S. O. C.

Tehnored S.P. – A.I.S.

Tehnored. Dec.- I.C.S./25.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 560/2014. Tribunalul CONSTANŢA