Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 274/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 274/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 981/93/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
operator de date cu caracter personal nr._
dosar nr. 981/ 93/ 2014
SENTINȚA PENALA nr. 274/F
Ședința publică din data de 03.04.2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – N. A. - judecător
GREFIER – C. V.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect cererea de constatare a intervenirii legii mai favorabile formulată de condamnatul Z. F., privind sentința penală nr. 430/ 31.03.2005 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, MEPÎ nr. 779/ 26.09.2005.
Conform prevederilor art. 23 alin. 8 din OUG 116/2003, cererea se soluționează fără participarea procurorului, a condamnatului și a apărătorului acestuia.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța constată că prezenta cauză a fost reținută spre pronunțare în data de 27.03.2014 când a fost stabilit termen pentru soluționare data de 03.04.2014.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția I Penala la data de 19.02.2014 sub nr._, condamnatul Z. F. a solicitat evaluarea situației sale juridice privind aplicarea legii penale mai favorabile odată cu . noului Cod penal, el aflându-se în executarea unei pedepse de 10 ani închisoare pentru trafic de droguri.
Prin sentința penală nr. 341/ F/ 19.02.2014, Tribunalul București-Secția I Penala a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și, în temeiul art. 50 alin.1 C.pr.pen. rap. la art. 597 C.pr.pen., a declinat competența de soluționare a prezentei cereri formulată de petentul condamnat în favoarea Tribunalului Ilfov.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalului Ilfov la data de 14.03.2014, sub numărul de dosar 981/ 93/ 2014.
Din oficiu, instanța a solicitat informații Penitenciarului București- Jilava cu privire la perioada executată și a atașat copia mandatului de executare a pedepsei închisorii emis pe numele condamnatului și fișa de evaluare întocmită de Comisia prev. de HG 863/2013 (filele 12-21).
Examinând înscrisurile depuse la dosar, precum și cele atașate din oficiu, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 430 /26.09.2005 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală rămasă definitivă prin decizia penala nr. 5052/09.09.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, petentul Z. F. a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art.2 alin. 2 din Legea nr.143/2000.
I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen. din 1969, pe o durată de 3 ani, în condițiile art. 65 C.pen. din 1969.
În temeiul art. 350 C.pr.pen. din 1969 a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata măsurilor preventive, din 12.03.2004 la 12.05.2004, conform art. 88 C.pen. din 1969.
În baza sentinței penale nr. 430/ 31.03.2005 rămasă definitivă prin decizia penala nr. 5052/09.09.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul București, Secția I Penală, a emis în sarcina condamnatului Z. F. mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 779 din 26.09.2005. Executarea pedepsei a început la data de 27.02.2009 și urmează să expire la data de 26.12.2008, ca urmare a deducerii duratei măsurilor preventive.
Potrivit dispozițiilor art.4 din Legea nr.187/2012 „pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul C. pen. din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.”
În ceea ce privește infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art.2 alin. 2 din Legea nr.143/2000, instanța constată că această infracțiune continuă să subziste și după . noului Cod Penal, cu aceeași denumire, fiind incriminată de aceleași dispoziții legale, respectiv art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000.
Raportat la dispozițiile art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, instanța constată că, în privința numitului Z. F. nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitive a cauzei; condamnatului i-a fost aplicată pedeapsa de 10 ani închisoare, iar în contextul în care noua reglementare sancționează aceeași infracțiune cu pedeapsa închisorii de la 5 ani la 12 ani, referitor la această infracțiune pedeapsa nu trebuie redusă, pedeapsa aplicată nedepășind maximul special prevăzut de legea nouă.
Condamnatului i-a fost aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 alin.1 lit.a și b C. pen. din 1969 pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
Pedeapsa complementară aplicată condamnatului a fost preluată în aceeași modalitate de Codul penal prin dispozițiile art.66 alin.1 lit.a și b din Codul penal, legiuitorul stabilind o durată maximă a pedepsei complementare la 5 ani.
În acest context, instanța constată că nici în privința pedepsei complementare nu sunt aplicabile dispozițiile art.6 alin.6 C.pen.
Ca atare, în temeiul art.595 rap. la art. 23 din Legea 255/2013 cu referire la art. 6 alin. 1 C. pen. și art. 4 din Legea 187/2012, instanța va respinge cererea formulată de condamnatul Z. F. ca nefondată, iar în temeiul art.275 alin.2 C.pr.pen. îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat care vor fi stabilite prin apreciere la 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 595 rap. la art. 23 din Legea 255/2013 cu referire la art. 6 C. pen. respinge ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul Z. F., fiul lui C. și C., născut la data de 21.09.1977 privind sentința penală nr. 430/ 31.03.2005 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, MEPÎ nr. 779/ 26.09.2005.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. obligă contestatorul la plata sumei de 200,00 lei- cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. A. C. V.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 271/2014.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 150/2014.... → |
|---|
