Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 666/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 666/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 38260/3/2012
Dosar nr._ (Număr în format vechi 7146/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.666
Ședința publică din data de 20.02.2015
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE D. E. O.
Judecător C. G. C.
Judecător M. V. D.
Grefier N. C.
Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de recurenta-contestatoare B. E. și recurenta-intimată C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.7135 din data de 18.06.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ /LM/2012, având ca obiect „contestație decizie de pensionare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-contestatoare personal și asistată de avocat C. A. R., ce depune la dosar împuternicire avocațială ./2014, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință expune referatul cauzei, în cadrul căruia învederează instanței că recurenta-contestatoare a depus la dosar întâmpinare, la data de 13.02.2015, prin serviciul registratură al acestei secții.
Avocatul recurentei-contestatoare, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisul anexat întâmpinării, respectiv copia deciziei nr._/03.11.2014 privind revizuirea pensiei pentru limită de vârstă.
Curtea reține la dosar înscrisul anexat întâmpinării și, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și, respectiv combaterea motivelor de recurs.
Recurenta-contestatoare, prin avocat, solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și modificarea în parte a sentinței civile recurate în sensul admiterii contestației astfel cum a fost formulată, desființării deciziei atacate și obligării intimatei la emiterea unei noi decizii de pensie care să aibă în vedere și dispozițiile sentinței nr.9780/07.11.2011 prin care era obligată să ia în considerare toate sporurile de care a beneficiat pe parcursul anilor de muncă. Arată că intimata, deși a emis o altă decizie în urma acestei sentințe, nu s-a conformat dispozițiilor sale și nu a avut în vedere sporurile, mărind pensia cu doar 2 lei. Mai arată că instanța de fond a obligat intimata să emită o nouă decizie care să aibă în vedere un stagiu complet de cotizare de 25 de ani începând cu data de 01.01.2011, că intimata s-a conformat și a emis o nouă decizie în luna noiembrie 2014, că a plătit parțial și diferențe de pensie dar nu începând cu 01.01.2011 ci începând cu 01.12.2011.
Cu privire la recursul formulat de recurenta-pârâtă solicită respingerea acestuia, în principal ca rămas fără obiect și în subsidiar ca nefondat, pentru motivele expuse în conținutul întâmpinării.
Cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată arată că le va solicita pe cale separată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7135 din data de 18.06.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ /LM/2012, a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamanta B. E., în contradictoriu cu pârâta C. de P. a Municipiului București, a fost anulată decizia nr._/09.08.2012, a fost obligată pârâta să emită reclamantei o decizie de pensie retroactiv începând cu 01.01.2011 în care la determinarea punctajului mediu anual să utilizeze un stagiu complet de cotizare de 25 ani și au fost respinse restul pretențiilor, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin decizia nr._/09.08.2012 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limita de vârstă în baza Legii nr.19/2000, decizie emisă conform sentinței civile nr.9780/07.11.2011, pronunțată de către Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._/3/2010 s-au stabilit în favoarea reclamatei drepturi de pensie în cuantum de 978 lei.
La stabilirea cuantumului drepturilor de pensie cuvenite reclamantei, pârâta a utilizat un punctaj mediu anual de 1._ puncte determinat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Prin decizia nr._/09.08.2012 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limita de vârstă în baza OUG nr.59/2011, decizie emisă conform sentinței civile nr.9780/07.11.2011, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._/3/2010, s-au stabilit în favoarea reclamatei drepturi de pensie în cuantum de 978 lei.
Din buletinul de calcul aferent deciziei sus menționate rezulta că pârâta a avut în vedere veniturile menționate în adeverința nr.3940/2010, emisă de Ministerul Public –P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Având în vedere cele arătate Tribunalul a respins capetele de cerere referitoare la anularea deciziei nr._/09.08.2012, emisă de pârâtă, la obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensie în care să se țină cont de toate sporurile de care a beneficiat, la obligarea pârâtei la plata diferențelor între pensia cuvenită și cea încasata începând cu 01.01.2011 și la obligarea pârâtei la plata unor daune interese de 500 lei pe zi de întârziere.
Prin decizia nr._ din 09.08.2012, pârâta a recalculat drepturile de pensie cuvenite reclamantei în baza OUG nr.59/2011 utilizând la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Drepturile de pensie ale reclamantei s-au născut în baza Legii nr.567/2004, acestea fiind stabilite inițial în data de 23.07.2009.
Potrivit art.8 din anexa privind metodologia de calcul la OUG nr.59/2011
„1) Punctajul mediu anual se determina prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare.
2) Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform prezentei metodologii este cel prevăzut în anexa nr.1.
3) Prin excepție de la prevederile alin.2, la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.”
Prin urmare Legea nr.567/2004 este actul normativ care trebuie avut în vedere pentru a verifica dacă pârâta a aplicat în mod corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Articolul 68 din Legea nr.567/2004 prevede un stagiu complet de cotizare de 25 ani.
Raportând situația de fapt expusă la dispozițiile legale menționate, instanța a constatat că cererea precizată este întemeiată, întrucât pensia reclamantei trebuia calculată pe baza unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recursuri, în termen legal și motivate contestatoarea B. E. și intimata C. de P. a Municipiului București.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 C.pr.civ., recurenta-intimată C. de P. a Municipiului București, a considerat eronată hotărârea instanței de fond privind obligarea pârâtei, la emiterea unei decizii de pensie începând cu data de 01.01.2011, în funcție de un stagiu de cotizare de 25 ani, întrucât prin pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a dispus cu încălcarea dispozițiile art.8, alin.2 din Anexa - metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art.1 lit.c-h din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a OUG nr.59/2011.
Învederează că instanța de fond "a admis în parte cererea, anulând decizia nr.217.989/09.08.2012 emisă de pârâtă. Obligă pârâta să emită reclamantului o decizie de pensie retroactiv cu 01.01.2011 în care punctajul mediu anual să fie determinat pentru un stagiu de cotizare de 25 ani. Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate."
În conformitate cu dispozițiile art.8, alin.2 din Anexa - metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art.1 lit.c-h din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
1) Punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare.
2) Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform prezentei metodologii este cel prevăzut în Anexa nr.1.
3) Prin excepție de la prevederile alin.2, la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.
Învederează ca reclamanta a fost pensionata cu decizia de pensie nr.217.989/17.01.2008, urmare examinării actelor depuse de către reclamant la casa locală de pensii sector 3, prin care i s-a stabilit o pensie de serviciu în valoare de 3.344 lei, în temeiul Legii nr.567/2004 completată cu Legea nr.17/2006. Ulterior, pensia de serviciu a reclamantului a fost actualizată.
Conform art.68 din Legea nr.567/2004, pensia de serviciu a personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, se calcula după următorul algoritm:
1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum a fost prevăzut la art.3, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcție, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
2) Pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută Ia alin.1 se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăși venitul brut avut la data pensionării.
6) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.
7) Pensiile de serviciu ale personalului auxiliar se actualizează în raport cu salariul de bază brut al categoriilor de personal auxiliar în activitate.
Învederează că pensia de serviciu a reclamantului a fost recalculata în baza Legii nr.119/2010, C. Locală de P. Sector 3 București emițând în acest sens decizia de pensie nr.217.989/19.08.20I0 prin care a calculat o pensie de asigurări sociale în cuantum de 935 lei, stabilind un stagiu complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000 de 30 ani și un punctaj mediu anual de 1,_ puncte, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 01.09.2010.
Menționează că în conformitate cu prevederile art.1din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, următoarele categorii de pensii: pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă și pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi, vor deveni pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. cu modificările și completările ulterioare prevăzute ale cărei reglementări le sunt aplicabile.
Menționează că decizia nr.217.989/19.08.2010 este o decizie de recalculare a drepturilor de pensie în baza Legii nr.119/2010.
Astfel, recalcularea pensiilor de serviciu s-a realizat prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare și respectându-se metodologia stabilită prin hotărârea de guvern, pe baza documentelor existente în dosarele de pensii, iar drepturile de pensie de serviciu recalculate potrivit prevederilor Legii nr.119/2010 s-au acordat pe baza deciziilor de recalculare emise de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află beneficiarii pensiilor de serviciu.
Ulterior acestei etape, în scopul asigurării principiului egalității de tratament pentru toți beneficiarii sistemului de asigurări sociale, a fost dispusă revizuirea acestor decizii.
Scopul revizuirii a fost acela de a se stabili în mod just și echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de Ordonanța nr.59/2011 sunt îndreptățite să ie primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice și să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale.
Menționează că în conformitate cu Anexa nr.1 la metodologie din OUG nr.59/2011 - vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare, prevede ca pentru femeile născute în luna ianuarie 1955 (anexa nr.1 oprindu-se la persoanele de sex feminin născute în luna ianuarie 1955) stagiul complet de cotizare (ani/luni) este de 30 ani cu o vârsta standard de pensionare de 60 de ani, ori în cazul reclamantei data nașterii este 13.05.1957, prin urmare reținerea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani apare ca fiind o solicitare neîntemeiata, C. Locală de P. Sector 3 București valorificând în mod corect un stagiu complet de cotizare de 30 ani prin decizia de pensie nr.217.989/19.08.2010.
Deși reclamantul consideră că prin recalcularea pensiilor speciale a avut loc o ingerința în dreptul său de proprietate, fiind privată de un bun în sensul Convenției fără o prealabilă și justa despăgubire, conform practicii CEDO, întotdeauna s-a făcut o diferențiere între sistemele care acordă la plata contribuțiilor o parte individualizată care poate fi determinată la orice moment și, pe de altă parte, sisteme în care relația dintre contribuțiile plătite și beneficiile ce urmează a fi încasate este mult mai puțin vizibilă, ceea ce face ca bunul în cauză să fie mai greu definibil - statuând astfel că Legea nr.119/2010 nu încalcă dispozițiile art.44 din Constituție și nici Protocolul 1 la Convenție.
Practica CEDO invocată nu constituie un argument întrucât tot CEDO a statuat că art.1 din Primul Protocol adițional la Convenție nu poate fi interpretat în sensul că persoana care a contribuit la sistemul de asigurări sociale are dreptul la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, însăși CEDO a statuat în hotărârile pronunțate în cauzele împotriva României, recomandând statului nostru ca prin politicile sale să încerce obținerea unui echilibru care să încline în interesul general al colectivității.
Pornind de la aceste considerente, apreciază că, în ceea ce privește domeniul reglementat de Legea nr.119/2010, statul trebuie să beneficieze de posibilitatea de a stabili măsurile ce se impun pentru menținerea unui just echilibru între interesele persoanelor ce beneficiază de pensii de serviciu și interesul general al colectivității. Or, statul a considerat prin adoptarea Legii nr.119/2010 pentru a cărei punere în executare a fost emisă H.G. nr.737/2010, că reducerea de cheltuieli în contextul dificultăților economice trebuie să se facă și în domeniul pensiilor speciale, aspect ce ține de politica socio-economică a statului.
Față de aspectul că pană în prezent nu s-a constatat că Legea nr.119/2010 ar încălca normele constituționale, întrucât dreptul la pensie vizează dreptul la pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensia specială, deci la un supliment financiar acordat de stat, iar partea necontributivă a pensiei de serviciu este un drept câștigat doar cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a acestei legi.
Prin adoptarea de către Statul Român a unui sistem din ultima categorie, criteriile avute în vedere la stabilirea drepturilor la emiterea de norme legislative, au fost dintotdeauna dacă nu determinate, cel puțin determinabile.
Atunci când sistemul este bazat pe principiul solidarității, cum este sistemul românesc, care reflectă responsabilitatea comunității ca întreg, beneficiarul nu poate revendica o parte exclusivă și determinată din fond, ci are doar o așteptare să i se plătească niște sume la data acordării pensiei - doar în aceste împrejurări sunt de reținut considerentele enunțate în decizia Muller contra Austriei, respectiv faptul că o reducere substanțiala a nivelului pensiei ar putea fi considerate ca afectând substanța dreptului de proprietate și chiar a dreptului de a romane beneficiar al sistemului de asigurare la bătrânețe.
În cazul enunțat însă era vorba despre o reducere a drepturilor calculate în baza contribuțiilor beneficiarului și nu de o reducere a indemnizației acordată de stat din bugetul propriu, fără a avea la baza sistemul contributivității. „Bunul” garantat de CEDO este așadar pensia, așa cum rezultă aceasta în urma contribuțiilor de-a lungul unei activități profesionale și nu un anumit cuantum al acesteia și nicidecum dreptul ia o prestație suplimentară din partea statului, care se apropie mai degrabă de natura unei prestații sociale care nu este garantată de CEDO.
Reclamanta a beneficiat de un
Pe cale de consecința, se impune a se reține faptul că contestatorul a deținut un „bun actual” în sensul convenției atâta timp cât dreptul său la pensia specială și-a regăsit corespondent în legislația naționala, respectiv a fost prevăzut de lege. Ulterior apariției Legii nr.119/2010, pensia specială și-a pierdut calitatea de „bun actual”, dobândind calitatea de „bun avut anterior”, statul neavând astfel dreptul de a interveni asupra drepturilor de pensie deja achitate și încasate de contestator. În ceea ce privește bunurile viitoare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut calitatea de „bun” doar dreptului asupra pensiei rezultând dintr-un sistem de capitalizare - pensia de asigurări sociale - nu și asupra dreptului eventual de a încasa o contribuție suplimentară din partea statului.
Mai mult, principiul solidarității recunoscut de legislația asigurărilor sociale române nu poate impune obligația cetățenilor țării care contribuie la un sistem de pensii de asigurări sociale, ca, suplimentar acestei contribuții să susțină și parte din bugetul statului cu destinația de a completa pensiile de asigurări sociale până la nivelul pensiilor de serviciu. Solidaritatea este recunoscută și garantata doar în ceea ce privește constituirea bugetului de asigurări sociale, tot ceea ce excede sumelor provenind de la acest buget nefiind garantat și fiind supus constrângerilor generale suportate de bugetul de stat.
Așadar, în virtutea dreptului sau suveran de a-și gestiona bugetul după cum crede de cuviință, statul este îndreptățit ca în vremuri în care se confrunta cu dificultăți economice, să poată interveni asupra tuturor facilitaților acordate exclusiv de la bugetul sau în sensul reducerii ori înlăturării acestora fără a se putea susține că are loc o încălcare a dreptului de proprietate al beneficiarilor acestor facilitați.
De altfel, plata pensiei reprezintă o prestație periodică, iar statul în virtutea dreptului sau suveran de a dispune cu privire la modalitatea de organizare a sistemului de asigurări sociale, poate oricând interveni pentru viitor, asupra cuantumului pensiei, așa cum a mai făcut-o de-a lungul timpului cu ocazia fiecărei recalculări.
În ceea ce privește noțiunea de drept câștigat, opinam ca Legea nr.119/2010 nu a suprimat dreptul la pensie al contestatorul ui, ci doar a dispus recalcularea cuantumului acesteia după normele generale aplicabile, renunțând să-i mai acorde lunar o sumă de bani la constituirea căreia pensionarul să nu fi contribuit
În ceea ce privește încălcarea prevederilor Constituției, instanța apreciază ca singura instanța competentă a analiza conformitatea dispozițiilor unei legi cu normele constituționale în vigoare este Curtea Constituționala, iar aceasta și-a expus deja părerea printr-o Decizie declarând Legea nr.119/2010 ca fiind constituționala.
Potrivit art.1 din OUG nr.59/2011:
1) Pensiile prevăzute la art.1 lit.c-h din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență.
2) Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanțe de urgență se plătesc de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin.1.
3) Pensiile prevăzute la alin.1 pot fi revizuite și la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.
4) Drepturile de pensie revizuite la cererea beneficiarului se plătesc de la data prevăzută la alin.2, dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii în termenul prevăzut la alin.3.
Consideră ca solicitarea reclamantului de anulare a deciziei de revizuire nr.217.989/09.08.2012 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limita de vârsta în baza OUG nr.59/2011, decizie emisă conform Sentinței civile nr.9780/07.11.2011 pronunțata de Tribunalul București - Secția a VIII-a, în dosarul nr._/3/2010 și de obligare a instituției noastre de a emite o altă decizie de pensie, începând cu data de 01.01.2011, în funcție de un stagiu de cotizare de 25 ani, solicitare ce a fost admisă de către instanța de fond, apare ca inadmisibilă pentru toate motivele invocate anterior și pentru faptul că același stagiu complet de cotizare de 30 ani utilizat de către instituția recurentă la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei, prin deciziile de pensie anterioare nu a fost contestat în termenul legal, astfel ca aceste decizii de pensie au devenit definitive. Ori, la revizuirea drepturilor de pensie ale contestatoarei în baza OUG nr.59/2011 a fost utilizat același stagiu complet de cotizare de 30 ani.
Solicită a se avea în vedere și faptul că data de 01.01.2011 stabilită de către instanța de fond ca fiind momentul de la care aceasta a obligat recurenta să revizuiască drepturile de pensie ale contestatoarei prin emiterea unei decizii de pensie în baza OUG nr.59/2011 (care a intrat în vigoare la data de 30.06.2011) și în care să se utilizeze un stagiu complet de cotizare de 25 ani, este eronată, încălcându-se prevederile legale ale art.1, alin.1 și 2 din OUG nr.59/2011 și ale art.3 din același act normativ, astfel:
1) Pensiile prevăzute la art.1 lit.c-h din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență.
2) Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanțe de urgentă se plătesc de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin.1".
Art.3:
Plata drepturilor restante, constând în diferența dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării și cel obținut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 și până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se va realiza în termenele prevăzute la art.1 alin.1, 4 și 5, după caz.
De asemenea, recurenta a solicitat instanței în temeiul art.274 alin.3 C.pr.civ., ca în situația în care nu va găsi întemeiate motivele de recurs și îl va respinge, să procedeze la cenzurarea cuantumului eventualelor cheltuieli de judecată solicitate de către reclamanta-intimata, în raport de munca îndeplinită de avocat, de complexitatea cauzei și de numărul termenelor acordate.
În recursul său, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 C.pr.civ., recurenta-contestatoare B. E., a considerat sentința atacată ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu greșită aplicare a legii.
După cum a arătat și în contestația inițială, prin decizia nr._/10.08.2010 privind recalcularea pensiei de serviciu i s-a stabilit o pensie tip limită de vârstă în cuantum de 935 lei/lunar.
Prin decizia din data de 10.08.2010 s-a dispus recalcularea pensiei de serviciu, în baza Legii nr.119/2010, deși cuantumul pensiei recurentei stabilit prin decizia_/23.07.2009 era de 4910 brut.
Menționează faptul că s-a pensionat la cerere în anul 2008, în baza Legii nr.567/2004, îndeplinind condițiile prevăzute de art.68 alin.1 și 3 din acest act normativ, având o vechime în muncă de cel puțin 25 de ani ca personal auxiliar de specialitate (grefier), în cadrul Parchetului M. de pe lângă Tribunalul M. București.
La emiterea deciziei din august 2010, respectiv când s-a făcut recalcularea pensiei de serviciu a recurentei-contestatoare, în pensie de asigurări sociale, nu s-a ținut cont de sporurile de care a beneficiat, deși acestea au fost menționate în cartea de muncă.
Prin urmare a obținut o adeverință cu sporurile sus-amintite și a depus-o la C. de P., cu cererea nr._/20.12.2010, solicitând să se țină cont de acestea la stabilirea noii pensii.
Urmare a acestei cereri s-a emis decizia_ din 17.03.2011, comunicată la data de 04.04.2011 prin care i s-a stabilit o pensie în cuantum de 976 lei. Consideră că nici această decizie nu a ținut cont de sporurile de care am beneficiat, luând în calcul doar salariu mediu pe economie.
Această situație, respectiv faptul că intimata nu a luat în calcul toate sporurile de care a beneficiat, a fost reținută și de instanța de judecată, care prin sentința civilă nr.9780/07.11.2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VlII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, rămasă definitivă și irevocabilă a dispus obligarea intimatei să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensia recurentei,începând cu data de 01.01.2011 cu luarea în considerare a veniturilor menționate în adeverința nr.3940/X/2/2010.
După ce a pus în executare sentința sus-menționată, în dosarul de executare 275 E/2012 al B. "G. J.", intimata a emis o nouă decizie la data de 09.08.2012, care a menținut același cuantum al pensiei, respectiv 978 lei.
Este evident că nici de această dată nu și-a îndeplinit obligația expres prevăzută prin sentința civilă nr.9780/07.11.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VlII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, întrucât în urma recalculării trebuia să iasă un cuantum mai mare decât cel menținut prin deciziile anulate prin sentința civilă sus-menționată.
Prin urmare, consideră că în cauză, sunt incidente dispozițiile art.580 ind.3 alin.2 din Codul de procedură civilă, intimata urmând să suporte daune interese de 500 lei/zi de întârziere pentru neîndeplinirea obligațiilor expres prevăzute în sentința civilă sus-amintită și pusă în executare silită prin dosarul nr.275 E/2012 al B. "Gerogiana J.".
Dacă s-ar fi ținut cont de aceste sporuri s-ar fi constatat că recurentei ar fi trebuit să i se stabilească un cuantum al pensiei mult mai mare, întrucât a beneficiat de sporuri de 50% din salariu brut și 25% pe o perioadă foarte mare de timp, sporuri pentru care a plătit și contribuții de asigurări sociale.
Consideră că susținerile instanței de fond prin care s-a reținut faptul că intimata s-a conformat dispozițiilor sentinței civile nr.9780/07.11.2011 sunt eronate, întrucât sporurile respective nu se regăsesc în buletinul de calcul anexate deciziei atacate.
Prin urmare aceasta nu a luat în calcul sporurile de care am beneficiat conform adeverinței sus-amintite, motiv pentru care vor deveni incidente în cauza și dispozițiile art.5803 alin.2 din Codul de procedură civilă, intimata trebuind să suporte și daune interese de 500 lei/zi de întârziere pentru neîndeplinirea obligațiilor expres prevăzute în sentința civilă sus-amintită și pusă în executare silită prin dosarul nr.275 E/2012 al B. "G. J.".
Totodată se observă că instanța de fond, deși a dispus admiterea parțială a contestației formulate, în sensul obligării intimatei la utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani nu a dispus și obligarea intimatei la plata diferențelor de pensie începând cu data de 01.01.2011, deși recurenta-contestatoare a solicitat acest aspect.
Consideră că se impune ca prin sentința civilă sus-menționată, intimata să fie obligată și la plata diferențelor de pensie, începând cu data de 01.01.2011.
Prin întâmpinarea formulată, recurenta-contestatoarea B. E., a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta-intimată C. de P. a Municipiului București, ca nefondat.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și în baza art.3041 Cod procedură civilă, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Critica recurentei pârâte C. de P. a Municipiului București privind reținerea eronată de către instanța de fond a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani în favoarea reclamantei,sunt neîntemeiate,instanța de fond făcând în mod corect aplicarea dispozițiilor art.8 alin.3 din anexa privind metodologia de calcul la OUG nr.59/201,potrivit cărora,prin excepție de la prevederile alin.2, la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.
Cum drepturile de pensie ale reclamantei s-au născut în baza Legii nr.567/2004, fiind stabilite inițial în data de 23.07.2009,rezultă că,Legea nr.567/2004 este actul normativ care trebuie avut în vedere,articolul 68 din Legea nr.567/2004 prevăzând un stagiu complet de cotizare de 25 ani.
În ceea ce privește data de la care urmează a fi acordate drepturile de pensie recalculate,aceasta va fi data de 1.08.2011,ținând seama de faptul că OUG nr.59/2011 a intrat în vigoare la data de 30.06.2011 iar dispozițiile art.1, alin.1 și 2 din OUG nr.59/2011 și ale art.3 prevăd faptul că pensiile prevăzute la art.1 lit.c-h din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență,drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanțe de urgentă plătindu-se de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin.1.
În ceea ce privește critica recurentei reclamante,potrivit căreia,prin sentința atacată,instanța de fond nu a dispus și obligarea intimatei la plata diferențelor de drepturi de pensie,aceasta este întemeiată,reclamanta fiind îndreptățită la plata diferențelor de drepturi de pensie rezultate în urma utilizării stagiului complet de cotizare de 25 de ani la determinarea punctajului mediu anual,însă data de la care urmează a fi acordate drepturile de pensie recalculate,aceasta va fi data de 1.08.2011,pentru considerentele mai sus expuse.
Critica recurentei reclamante,potrivit căreia în speță instanța de fond trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art.580 ind.3 alin.2 din Codul de procedură civilă,nu poate fi reținută,textul de lege invocat prevăzând faptul că pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației prevăzute de alin.1 creditorul poate cere obligarea debitorului la daune interese,dispozițiile art.574 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Potrivit dispozițiilor art.574 alin.1 Cod pr.civilă,dacă în titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilității predării acestuia,instanța de executare,la cererea creditorului va stabili această sumă prin hotărâre dată cu citarea părților.
Prin urmare,pentru a se face aplicarea dispozițiilor art.580 ind.3 alin.2 din Codul de procedură civilă,era necesar,ca partea interesată să fie în posesia unui înscris prin care să se stabilească suma datorată,titlul executoriu reprezentat în speță de sentința civilă nr.9780 din 07.11.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Civilă nefăcând o astfel de mențiune.
Solicitarea recurentei reclamante privind respingerea recursului formulat de recurenta pârâtă ca rămas fără obiect este nefondată,faptul că recurenta pârâtă s-a conformat dispozițiilor stabilite de către instanța de fond prin sentința atacată,datorându-se caracterului executoriu al sentinței și nu recunoașterii pretențiilor reclamantei.
În ceea ce privește referirile recurentei C. de P. a Municipiului București la acordarea cheltuielilor de judecată, se reține faptul că în recurs, recurenta-contestatoare B. E. nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
D. consecință, în baza art.312 C.pr.civ., Curtea va admite recursurile, va modifica, în parte, sentința recurată în sensul că va obliga pârâta să emită reclamantei o decizie de pensie retroactiv începând cu data de 01.08.2011 în care la determinarea punctajului mediu anual să utilizeze un stagiu complet de cotizare de 25 de ani și să plătească drepturile de pensie astfel rezultate începând cu data mai sus menționată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenta-contestatoare B. E. și recurenta-intimată C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.7135 din data de 18.06.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ /LM/2012.
Modifică, în parte, sentința recurată în sensul că:
Obligă pârâta să emită reclamantei o decizie de pensie retroactiv începând cu data de 01.08.2011 în care la determinarea punctajului mediu anual să utilizeze un stagiu complet de cotizare de 25 de ani și să plătească drepturile de pensie astfel rezultate începând cu data mai sus menționată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. E. C. G. M. V.
O. C. D.
GREFIER
N. C.
Red.: C.G.C.
Dact.: A.C./2ex.
19.03.2015
Jud. fond: R. A. G. P.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1851/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 913/2015. Curtea... → |
|---|
