Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 685/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 685/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 50046/3/2012
Dosar nr._ (Număr în format vechi 7182/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 685/2015
Ședința publică de la 23 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător D. G. E.
Judecător S. G. I.
Grefier R. N. C.
Pe rol se află soluționarea cererilor de recurs declarate de recurenta-reclamantă C. M. și de recurenta-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.3102 DIN DATA DE 14.03.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, cauza având ca obiect: contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-reclamantă C. M. prin avocat B. G. cu împuternicire avocațială la dosar fila - 6, emisă în baza contractului de asistență juridică nr._/16.09.2014, lipsind recurenta-pârâtă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că în data de 17.02.2015, s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de recurenta-reclamantă, în dublu exemplar, după care:
În timpul ședinței de judecată președintele completului de judecată d-na judecător B. E. D. înțelege să formuleze declarație de incompatibilitate, având în vedere că a pronunțat sentința civilă nr.3102 din data de 14.03.2014, în dosarul de fond al cauzei și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, la sfârșitul listei de ședință, în vederea constituirii completului de permanență în vederea soluționării incidentului procedural ivit prin includerea în completul de judecată a doamnei judecător I. S. G., conform planificării de permanență.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de-a doua strigare a cauzei, în noul complet format, a răspuns recurenta-reclamantă C. M. prin avocat B. G., lipsind recurenta-pârâtă, după care:
Nefiind cererii de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererile de recurs.
Recurenta-reclamantă C. M., prin avocat, având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în parte hotărârea atacată pe care o consideră nelegală și pe cale de consecință, rejudecând cauza solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Arată că instanța de fond a greșit soluția, acțiunea fiind admisă doar în parte contestația anulând decizia de debit doar pentru perioada 01.01.2011 – 31.01.2011 și a respins perioada cuprinsă în 30.09._11, precizând că instanța de fond a ajuns la această soluție bazându-se pe o interpretare greșită a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, ignorând probele administrate de către aceștia în prezenta cauză.
Mai arată că decizia pe care a contestat-o a fost emisă de C. L. de pensie Sector 2, considerând că este un act administrativ și potrivit art.6 alin.2 din Legea nr. 263/2010, actele administrative trebuiesc motivate în drept cât și în fapt, motivare care lipsește.
Arată că Legea nr. 263/2010 a intrat în vigoare la data de 01.01.2011, astfel pentru perioada contestată, respectiv 30.09.2010 – 31.12.2010 era în vigoare Legea nr. 19/2000- lege care potrivit art.94 alin.1, lit.b și c, stipulează în mod expres că se poate cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională indiferent de nivelul veniturilor respective.
Pentru cele învederat și cele arătate în motivele de recurs, solicită admiterea acestuia fără cheltuieli de judecată.
Față de recursul formulat de partea adversă, solicită respingerea acestuia ca nefondat, având în vedere faptul că, recurentei-reclamante i-a fost desfăcut contractul de muncă în data de 01.01.2011, astfel pentru luna ianuarie 2011 nu avea cum să cumuleze pensia cu salariul, nefiind angajată și neprimind salariu, astfel cum reiese din înscrisurile depuse de C. de pensie a Municipiului București, suma de 3400 reprezintă doar pensia îndreptățită să o primească în luna respectivă.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA ,
Asupra recursurilor de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3102/14.03.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâta C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
S-a anulat în parte decizia nr._/22.11.2012, emisă de C. L. de P. Sector 2, cu privire la stabilirea debitului aferent lunii ianuarie 2011, în cuantum de 3397 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta este beneficiara unei pensii pentru limită de vârstă pentru persoane cu handicap, conform deciziei nr._/07.10.2010 (fila 11) emisă de C. L. de P. Sector 2. S-a stabilit ca plata drepturilor de pensie să fie efectuată începând cu data de 30.09.2010.
C. de P. Sector 2 a emis pe numele reclamantei decizia de debit nr._/22.11.2012, pentru suma de 13.756 lei, întrucât în perioada 30.09.2010 – 31.01.2011 a încasat necuvenit prestațiile de asigurări sociale conform art. 114 din Legea nr. 263/2010.
Plata necuvenită a drepturilor a fost generată de cumulul pensiei cu salariul, nerespectându-se prevederile Legii nr. 329/2009 (fila 6).
După emiterea deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă pentru persoane cu handicap, reclamanta a continuat să lucreze în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sfântul I. București. Prin decizia nr. 97/18.01.2011, emisă de Spitalul Clinic de Urgență Sfântul I. București s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă al contestatoarei, încadrată în funcția de asistent medical principal, începând cu data de 01.01.2011.
În drept, prima instanță a reținut că, potrivit art. 179 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.
Conform art. 114 - (1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: k) pensionarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
Potrivit art. 17 din Legea nr. 329/2009 - (1) Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Conform art. 16 din Legea nr. 12/2010: (2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 este de 1.836 lei.
Instanța a reținut că în perioada 30.09.2010 – 31.12.2010 valoarea pensiei obținute de reclamantă (3408 lei) este mai mare decât valoarea salariului mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (de 1836 lei), prin urmare reclamantă în mod nejustificat a cumulat pensia cu salariul.
În ceea ce privește perioada 01.01.2011 – 31.01.2011, din decizia nr. 97/18.01.2011 rezultă că începând cu data de 01.01.2011 a încetat contractul individual de muncă al reclamantei, prin urmare suma încasată în luna ianuarie 2011, 3774 lei, prevăzută în declarația CAS (fila 27) nu a fost încasată cu titlu de salariu; de altfel, cuantumul acesteia este mai mare decât cuantumul salariului obținut de reclamantă în lunile anterioare (1641 lei).
Față de aceste considerente Tribunalul a reținut că în mod corect a fost stabilit debitul aferent perioadei 30.09.2010 – 31.12.2010.
Pentru considerentele expuse, instanța a admis în parte contestația și a anulat decizia cu privire la stabilirea debitului în cuantum de 3397 lei, aferent lunii ianuarie 2011.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs recurenta-reclamantă C. M. și recurenta-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCURESTI, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului recurenta C. M. a arătat că în fapt, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat anularea deciziei_/22.11.2012 emisă de către C. L. de P. Sector 2, privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, prin care era anunțată că trebuie să restituie suma de_ lei, reprezentând suma încasată necuvenit pentru perioada 30.09._11, conform art. 114 din Legea 263/2010.
În motivarea acțiunii promovate a precizat exact în ce condiții a beneficiat de cumulul pensiei cu salariul în perioada 30.09._11, atunci când i-a fost desfăcut contractul de muncă, nicidecum 31.01.2011 așa cum solicită casa de pensii.
Astfel, la data de 30.09.2010, întrucât împlinise vârsta de pensionare pentru persoane cu handicap grav (nevăzător), a depus cerere la C. L. de P. Sector 2, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârsta, începând cu data de 01.10.2010, însoțită de toate actele solicitate în vederea completării dosarului de pensionare.
De asemenea, a adus la cunoștința celor de la casa de pensii că este angajată cu contract individual de muncă la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul loan" București, încadrat în funcția de asistent medical PR. B.F.T. în cadrul Laboratorului de Recuperare - Medicina Fizică și Balneologie, depunând și o adeverință în acest sens.
La data de 07.10.2010 i-a fost emisă decizia nr._/07.10.2010 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru persoanele cu handicap grav (nevăzător), prin care a fost stabilită o pensie brută de 4032 lei.
După ce a intrat în posesia acestei decizii, recurenta a depus o copie la spital acolo unde lucra și i-a întrebat dacă poate să lucreze în continuare sau trebuie să renunțe rămânând doar cu pensia, iar aceștia i-au răspuns că poate să rămână până la sfârșitul anului 2010, atunci când i-a fost desfăcut contractul de muncă.
Recurenta a menționat că nu are cunoștințe juridice, deci nu putea să aibă cunoștință de prevederile art. 17 din Legea nr. 329/2009, respectiv că nu putea cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate dacă nivelul pensiei încasate depășește nivelul salariului mediu brut pe economie.
De asemenea, dată fiind situația în care era nu a știut că trebuie să își exprime opțiunea în scris în termen de 15 zile, din momentul survenirii situației de imposibilitate a exercitării cumulului pensiei cu salariu.
Conducerea spitalului având cunoștință de situația acesteia, de cuantumul pensiei care i-a fost stabilită ar fi trebuit să-i aducă la cunoștință acest aspect, în caz contrar dacă nu se conforma să facă aplicarea art. 20 din Legea nr. 329/2009, respectiv încetarea de drept a raporturilor de munca stabilite în baza contractului individual de muncă.
Mai mult, nici cei de la casa de pensii nu i-au adus la cunoștință că trebuie să-și exprime opțiunea în termen de 15 zile în caz de cumul al pensiei cu salariul.
În motivarea pe care instanța de fond a făcut-o, a admis în parte acțiunea formulată constatând în mod corect, ca nelegal intimata a inclus în cuantumul debitului și suma încasată de către recurentă cu titlu de asigurări sociale pentru perioada 02.01._11, întrucât la data de 01.01.2011 i-a fost desfăcut contractul individual de muncă.
În ceea ce privește perioada 30.09._11, a apreciat instanța de fond că a încasat drepturile de asigurări sociale cu nerespectarea prevederilor art. 17 din Legea nr.329/2009.
Practic instanța de fond s-a limitat să mențină decizia de debit contestată pentru perioada mai sus menționată prin invocarea unui singur articol pe care consideră că nu l-a respectat, dar neținând seama de prevederile art. 94 din Legea nr.19/2000, respectiv art. 118 din Legea 263/2010 invocate de către recurentă în acțiune.
De altfel, instanța de fond nu motivează în niciun fel situația expusă de către recurentă, omițând să motiveze sau să se pronunțe prin sentința recurata atât pe situația de fapt cât și pe cele două articole invocate.
În primul rând recurenta a menționat că a depus la dosar decizia de pensionare din care reiese clar că face parte din categoria pensionarilor nevăzători.
În motivarea acțiunii a invocat prevederile art. 94 alin. 1 lit. b și c din Legea nr.19/2000 în care se stipulează în mod expres că se poate cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, lege care a fost abrogată prin Legea nr.263/2010 care a intrat în vigoare la data de 01.01.2011.
A mai considerat recurenta că, chiar și Legea nr.263/2010 îi dădea voie să cumulez pensia cu salariul, astfel cum este prevăzut în art. 118 alin. 1 lit. a și b.
Acesta fiind un prim motiv pentru care trebuie instanța să admită recursul.
În al doilea rând recurenta a considerat că este greșită soluția instanței de fond de admitere doar în parte a contestației, anulând decizia de debit doar pentru perioada 01.01._11 și de respingere în ceea ce privește perioada 30.09._11 și pentru alt motiv.
Instanța de fond a ajuns la această soluție bazându-se pe o greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor legale aplicabile în cauza și neavând în vedere deloc înscrisurile (probele) administrate în cauză.
Astfel prin decizia de debit_/22.11.2011 mi s-a solicitat restituirea sumei de_ lei, reprezentând suma încasată necuvenit pentru perioada 30.09._11 cu titlu de prestații de asigurări sociale, conform art. 114 din Legea 263/2010 și cu nerespectarea dispozițiilor Legii 329/2009 - cumulul pensiei cu salariul.
Or, această decizie de debit face parte din categoria actelor administrative fiind emisă de către un organ administrativ, respectiv C. L. de P. Sector 2 și trebuia motivată în fapt și în drept conform prevederilor art. 106 alin. 2 din Legea nr.263/2010 „decizia emisă de casa teritorială de pensii va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare".
Decizia de debit contestata a fost motivata în drept conform art. 114, 179 și 181 din Legea 263/2010 precum și Legea 329/2009.
Legea nr.263/2010 a intrat în vigoare la data de 01.01.2011, de la această dată normele sale juridice au început să producă efecte juridice nu și retroactiv, respectiv pentru perioada 30.09._11.
Nefiind în vigoare în acea perioadă, prevederile art. 114,179,181 din Legea nr.263/2010 nu puteau constitui temei juridic valabil care să justifice reținerea debitului, în această perioadă fiind în vigoare Legea nr.19/2000 care a fost abrogată prin Legea nr.263/2010.
Astfel pentru a emite un act juridic valabil pentru perioada amintită mai sus C. de P. trebuia să se întemeieze în fapt și în drept pe dispozițiile acestei legi. Așadar cum nu a procedat în acest fel, consider că decizia contestată este nulă absolut, iar nulitatea juridică ca sancțiune juridică nu poate fi acoperită în niciun fel.
Referitor la dispozițiile art. 179, 181 din Legea nr.263/2010, recurenta a precizat că nu încălcarea acestor norme juridice a determinat debitul reținut în sarcina sa, câtă vreme acestea prevăd doar „Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani" respectiv „Debitele provenite din prestații de asigurări sociale se recuperează prin executorii proprii ai CNPP, precum și ai caselor de pensii sectoriale și se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat".
Pentru aceste considerente recurenta a solicitat instanței să admită recursul, să caseze hotărârea atacată și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre în sensul admiterii contestației acesteia în totalitate.
Prin motivele de recurs formulate recurenta-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCURESTI a arătat că a învederat instanței faptul că, C. L. de P. Sector 2 a emis decizia de debit nr._/22.11.2012, în vederea recuperării sumei în cuantum de_ lei, suma încasata necuvenit cu titlu de drepturi de prestații de asigurări sociale în perioada 01.01._12, plata necuvenită a drepturilor fiind generată de încălcarea prevederilor art.114 din legea 263/2010.
A mai învederat recurenta ca plata necuvenită a drepturilor a fost generată de cumulul pensiei cu salariul, nerespectându-se prevederile Legii nr. 329/2009
Reclamanta a fost înscrisă la pensie pentru limita de vârsta pentru persoane cu handicap, începând cu data de 30.09.2010.
Prin decizia nr._/22.11.2012, C. L. de P. sector 2 emite decizia de debit în suma de_ lei creat pe perioada 30.09._11.
Astfel plata necuvenită a drepturilor de pensie este generată de cumulul pensiei cu salariul, nerespectându-se prevederile Legii 329/2009.
După emiterea deciziei de acordare a pensiei pentru limita de vârsta pentru persoane cu handicap, reclamanta își continua activitatea în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. I." București.
Prin decizia nr.87/18.01.2011 emisă de Spitalului Clinic de Urgență „Sf. I.” București i se desface contractul individual de muncă al reclamantei începând cu data de 01.01.20.11.
De asemenea, a învederat recurenta că instanța de fond nu a ținut cont de răspunsul Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale în care specifică că, conform art. 17 din Legea 329/2009, beneficiarii sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, „pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Astfel nevăzătorii au dreptul de a cumula pensia cu veniturile provenite din situații care asigurarea este obligatorie, doar cu respectarea dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 329/2009.
Instanța de fond prin considerentele sentinței civile spune că în adeverința de CAS suma prevăzute pentru luna ianuarie 2011 nu a fost încasata cu titlu de salariu, datorită încetării contractului individual de muncă cu data de 01.01.2011, dar în declarația CAS este specificat venitul realizat în suma de 3774 lei.
A învederat recurenta instanței ca debitul este întocmit conform legii, solicită instanței să aibă în vedere și prevederile art.107 din Legea nr.263/2010:
În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
Mai mult, recurenta a considerat că, în mod eronat, în toată această perioadă, recurenta a încasat suma de_ lei, fiind încălcate prevederile legale din Cod de procedura civilă, deoarece încasarea unei sume nedatorate reprezintă o îmbogățire fără just temei.
Mai mult, dispozițiile art.179 din Legea nr.263/2010 actualizata sunt imperative ȘI INSTITUIE OBLIGATIVITATEA PENTRU CASELE TERITORIALE DE P. DE A RECUPERA SUMELE ÎNCASATE NECUVENIT.
Conform prevederilor art.179, alin. 1 și 4 din Legea nr.263/2010 actualizata: A.. (1) - "Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani" și alin. (4) - "Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor sectoriale pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu"
Prin urmare, debitul stabilit prin decizia nr._/22.11.2012 este corect stabilit, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
În cazul în care instanța va admite prezenta cerere de chemare în judecată, recurenta solicită acesteia având în vedere dispozițiile art.274. alin.3 Cod proc. civilă, să procedeze la cenzurarea cheltuielilor de judecată solicitate de recurent. În funcție de complexitatea dosarului, de munca îndeplinită de avocat cât și de termenele acordate în cauză, judecătorii având dreptul să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori vor constata motivate că sunt nepotrivit de mari, față de valoarea pricinii.
Analizând actele și lucrările dosarului, întregul material probator administrat în cauză, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 304 ind. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin primul motiv de recurs formulat, recurenta-reclamantă critică sentința atacată față de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă susținând că este nelegală, pe considerentul că prima instanță a interpretat greșit legea. Sub acest aspect susține că, instanța de fond s-a limitat să mențină decizia de debit contestată pentru perioada 30.09._11, prin invocarea unui singur articol pe care consideră că nu l-a respectat, dar neținând seama de prevederile art. 94 din Legea nr.19/2000, respectiv art. 118 din Legea 263/2010 invocate de către recurentă în acțiune. A mai considerat recurenta că, chiar și Legea nr.263/2010 îi dădea voie să cumulez pensia cu salariul, astfel cum este prevăzut în art. 118 alin. 1 lit. a și b.
În limitele acestui motiv de recurs, Curtea notează că o hotărâre este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fie atunci când nesocotește o normă de drept substanțial, fie atunci când interpretează greșit norma juridică aplicabilă.
Prin urmare, instanța ar fi culpabilă atunci când ignoră o lege în vigoare la data judecății sau atunci când, deși recurge la texte de lege aplicabile litigiului, totuși dă acestora o greșită interpretare.
Curtea apreciază că acest motiv de recurs nu subzistă în cauză.
Așa cum în mod corect arată recurenta-reclamantă, la data de 30.09.2010, întrucât împlinise vârsta de pensionare pentru persoane cu handicap grav (nevăzător), a depus cerere la C. L. de P. Sector 2, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârsta, începând cu data de 01.10.2010, însoțită de toate actele solicitate în vederea completării dosarului de pensionare.
Faptul că a adus la cunoștința celor de la casa de pensii că este angajată cu contract individual de muncă la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul loan" București, încadrată în funcția de asistent medical PR. B.F.T. în cadrul Laboratorului de Recuperare - Medicina Fizică și Balneologie, precum și conducerii acestei entități juridice că și-a depus actele la casa de pensii în vederea emiterii deciziei de pensionare, nu o poate scuti pe recurenta-reclamantă de plata debitului stabilit în sarcina sa pentru încasarea drepturilor de pensie alături de drepturile salariale cuvenite pentru perioada 30.09._11.
În acest sens, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia, din moment ce nu deține cunoștințe juridice, nu putea să aibă cunoștință de prevederile art. 17 din Legea nr. 329/2009, respectiv că nu putea cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate dacă nivelul pensiei încasate depășește nivelul salariului mediu brut pe economie.
Dispozițiile art. 17 din Legea nr.329/2009 stipulează în mod expres că: (1) Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Ori, sub acest aspect, în mod corect a reținut prima instanță că, potrivit art. 16 din Legea nr. 12/2010: (2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 este de 1.836 lei, iar pentru perioada 30.09.2010 – 31.12.2010 valoarea pensiei obținute de reclamantă (3408 lei) este mai mare decât valoarea salariului mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (de 1836 lei), prin urmare recurenta-reclamantă în mod nejustificat a cumulat pensia cu salariul.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs se susține că, decizia de debit_/22.11.2011 prin care s-a solicitat restituirea sumei de_ lei, face parte din categoria actelor administrative fiind emisă de către un organ administrativ, respectiv C. L. de P. Sector 2 și trebuia motivată în fapt și în drept conform prevederilor art. 106 alin. 2 din Legea nr.263/2010 „decizia emisă de casa teritorială de pensii va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare".
Nici acest motiv de recurs nu poate fi primit deoarece, așa cum rezultă din conținutul în date al deciziei de debit (fila 6 dosar fond) temeiul juridic în baza căruia pârâta a dispus recuperarea sumei încasate necuvenit de către recurenta-reclamantă îl constituie dispozițiile Legii nr.329/2009. Deci, din punct de vedere legal decizia de debit cuprinde temeiul juridic în baza căruia recurenta-reclamantă este obligată să restituie sumele de bani încasate necuvenit și ca atare această decizie nu poate fi lovită de nulitate.
Prin motivele de recurs formulate recurenta-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCURESTI a arătat că a învederat instanței faptul că, C. L. de P. Sector 2 a emis decizia de debit nr._/22.11.2012, în vederea recuperării sumei în cuantum de_ lei, suma încasata necuvenit cu titlu de drepturi de prestații de asigurări sociale în perioada 01.01._12, plata necuvenită a drepturilor fiind generată de încălcarea prevederilor art.114 din legea 263/2010.
Astfel plata necuvenită a drepturilor de pensie este generată de cumulul pensiei cu salariul, nerespectându-se prevederile Legii 329/2009.
După emiterea deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă pentru persoane cu handicap, reclamanta își continua activitatea în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. I." București.
Prin decizia nr.87/18.01.2011 emisă de Spitalului Clinic de Urgență „Sf. I.” București i se desface contractul individual de muncă al reclamantei începând cu data de 01.01.20.11.
Din modul de redactare al motivelor de recurs rezultă că, în esență recurenta-pârâtă își exprimă nemulțumirea cu privire la admiterea în parte a acțiunii pendinte pentru perioada 01.01._12.
Ori, așa cum în mod corect arată chiar pârâta, începând cu data de 01.01.2011 reclamanta nu a cumulat pensia de asigurări sociale cu salariul deoarece începând cu această dată raporturile de muncă cu angajatorul au încetat prin decizia nr.87/18.01.2011 emisă de Spitalului Clinic de Urgență „Sf. I.” București.
Față de aceste aspecte, în mod corect prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantei deoarece, pentru perioada 01.01._12 nu a cumulat pensia cu salariul.
În raport de toate considerentele expuse mai sus, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prin raportare la dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, va respinge recursurile, ca nefundat și va menține, ca legală și temeinică sentința atacată, apreciind că aceasta a fost pronunțată atât cu interpretarea corectă a actului juridic dedus judecății, cât și cu interpretarea și aplicarea corespunzătoare a normelor de drept incidente în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenta-reclamantă C. M. și de recurenta-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.3102 DIN DATA DE 14.03.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 februarie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. P. D. G. E. S. G. I.
GREFIER,
R. N. C.
red:M.P/dact:C.C.
2 ex/03.07.2015
Jud. fond: J. C.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 2652/2015. Curtea de Apel... | Recalculare pensie. Decizia nr. 294/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
