Recalculare pensie. Decizia nr. 2743/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2743/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-07-2015 în dosarul nr. 1272/98/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2444/2015)
Decizia Civilă Nr.2743
Ședința publică din data de 15 Iulie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE M. C.
JUDECĂTOR S. G. I.
GREFIER M. Colindeață
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulate de apelanta-pârâtă C. Județeană de Pensii Ialomița, împotriva sentinței civile nr.411/F/17.03.2015, pronunțate de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. I. M., cauza pe fond având ca obiect „recalculare pensie”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant A. I. M. personal, lipsind apelanta-pârâtă C. Județeană de Pensii Ialomița.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință în cadrul căruia învederează Curții faptul că apelanta-pârâtă, prin cererea de apel formulată, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor prev. de art.411 din Codul de procedură civilă.
Intimatul-reclamant, interpelat fiind, arată că nu are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de apel deduse judecății.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, solicită ca la soluționarea cauzei să fie avute în vedere deciziile Curții Constituționale nr. 60 și respectiv nr.707/2012, în funcție de care se calculează punctajul mediu anual și, cu atât mai mult decizia nr.720/2014 a Curții, potrivit cu care dispozițiile art. 8 alin.(3) din anexa la OUG nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute de art. 1 lit.”c” – „h” din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale.
Față de aceste considerente, față de cele pe larg menționate în cuprinsul întâmpinării formulate și depuse la dosarul cauzei, intimatul-reclamant concluzionează în sensul respingerii apelului, ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești apelate ca fiind temeinică și legală.
Curtea, în temeiul dispozițiilor prev. de art.394 alin.(1) din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în vederea soluționării.
CURTEA,
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentinței civile nr.411/F/17.03.2015, pronunțate de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de reclamantul A. M., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Ialomița. A fost obligată pârâta să emită pentru reclamantul A. M. o nouă decizie (decizii de recalculare) în care cuantumul pensiei la data deschiderii acțiunii în instanță (14.05.2014), determinată prin înmulțirea punctajului mediu anual (1,_ puncte) cu valoarea punctului de pensie specific perioadei (790,70) este de 1264 lei. Celelalte drepturi care decurg din recalculare pentru perioada 01.09._14 sunt:- cuantumul total al pensiei de primit este de_ lei, din care:- total drepturi de pensie -_ lei;- total impozit de virat - 1234 lei;- total CAS de virat - 860 lei. A omologat raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză. A obligat pârâta către reclamant la 800 lei cu titlu de onorariu expert.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că reclamantului A. M., fost grefier în cadrul Judecătoriei Urziceni, județul Ialomița, i s-a acordat prin decizia nr._/15.03.2007 pensie de serviciu în baza art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2003 în cuantum de 1.718 lei, începând cu data de 01.03.2007.
Ulterior, ca urmare a revizuirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile OUG nr. 59/2011, i s-a stabilit o pensie din sistemul public de pensie de 837 lei, potrivit deciziei pe pensionare nr._ din 21.04.2014 (fila 11 dosar), decizie împotriva căreia reclamantul a formulat prezenta cerere.
La stabilirea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii a fost luat în considerare de către pârâtă art. 8 alin. 3 din Anexa OUG 59/2011 cu precizările ce au fost făcute în Deciziile 106 și 107 de Curtea Constituțională a României potrivi cărora pentru grefieri se ia în calcul stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie în măsura în care acest stagiu este mai favorabil beneficiarului, respectiv 25 de ani, astfel cu rezultă din art. 68 din Legea nr. 567/2004.
În concluzie, rezultă că, de principiu, în privința grefierilor stagiul de cotizare de la alin. 3 al art. 8 din Anexa OUG 59/2011, anterior enunțat, este mai favorabil datorită numărului mai mic de ani ai stagiului complet de cotizare, astfel încât în privința lor, se va aplica acest text de lege.
În raport de aceste prevederi legale, concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, pe care tribunalul și le însușește în totalitate stabilesc numărul total de puncte realizat de reclamant (conform deciziei nr._ din 15.03.2007), împărțit la stagiul complet de cotizare de 25 de ani (conform art. 8 alin. 3 din Anexa OUG 59/2011) rezultă un punctaj mediu anual de 1,_ puncte.
La data deschiderii acțiunii în instanță – 15 mai 2014, pentru o valoare a punctajului de pensie de 790,7 lei, cuantumul pensiei reclamantului este de 1.264 lei față de 704 lei, valoare eronat determinată de pârâtă prin aplicarea alin. 2 al art. 8 din OUG 59/2011 și nu alin. 3 al art. 8 din OUG 59/2011, care reprezintă excepția de la alin. 2, pentru grefieri, categorie din care face parte și reclamantul.
În consecință, reclamantul este îndreptățit la o pensie din sistemul public de pensii în cuantum de 1.264 lei. Celelalte drepturi solicitate de reclamant și care decurg din recalculare sunt:- cuantumul total al pensiei de primit este de_ lei, din care:- total drepturi de pensie -_ lei;- total impozit de virat - 1234 lei;- total CAS de virat - 860 lei.
Așa fiind, pentru toate aceste considerente, a admis ca fiind întemeiată cererea formulată de reclamantul A. M., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii.
Potrivit art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, instanța a obligat pârâta către reclamant la 800 lei cu titlu de onorariu expert.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel motivat, apelanta-pârâtă C. Județeană de Pensii Ialomița, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea motivelor de apel a arătat că prin sentința civilă cu nr. de mai sus, instanța de fond soluționând cauza a admis că fiind întemeiata cererea reclamantului, dispunând emiterea unei noi decizii în care cuantumul pensiei la data deschiderii acțiunii în instanța, respectiv 14.05.2014 este de 1264 lei.
Instanța s-a pronunțat astfel având în vedere faptul raportul de expertiză contabil efectuat în cauză., făcându-se referire la art.8 alin. 3 din Anexă la OUG 59/2011fcare prevede ca prin excepție de la prevederile alin.2 la determinarea punctajului mediu anual se în considerare stagiul utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.
Apelanta a invocat excepția tardivității cererii de chemare în judecata întrucât în conformitate cu dispozițiile art.87 din Legea 19/2000 în vigoarea la data acordării pensiei de serviciu decizia de pensie poate fi contestată în termen de 45 de zile de la data comunicării.
În speța decizia nr._/15.03.2007 a fost comunicata reclamantului la data de 01.06.2007. Motiv pentru apelanta a solicitat instanței să constate ca cererea este tardiv formulată.
Pe fond, reclamantul a beneficiat de pensie de serviciu în baza dispozițiilor Legii 567/2004 cu modificările și completările ulterioare, drepturile de pensie fiind stabilite în baza Deciziei nr._/15.03.2007.
Ulterior, în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 119 din 30 iunie 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor publicată în Monitorul Oficial nr. 441 din 30 iunie 2010 C. Județeană de Pensii Ialomița a emis decizia nr._/01.09.2010, prin care i s-a stabilit reclamantului o pensie de asigurări sociale, avându-se în vedere un stagiu complet de cotizare de 35 de ani conform Legii 19/200.
Urmare a aplicării O.U.G. nr. 59/2011 a fost emisă decizia nr._/8.03.2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c-h din Legea 119/2010, act normativ care la art. 1 alin. L stipulează că „pensiile prevăzute la articolele sus menționate din Legea 119/2010 se revizuiesc din oficiu de către casele teritoriale de pensii în evidență cărora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe”.
Apelanta a precizat că urmare a revizuirii deciziei de pensionare cuantumul pensiei reclamantului a rămas nemodificat, astfel încât acesta nu a fost în nici un mod prejudiciata.
Datele care au condus la stabilirea pensiei sunt: stagiul complet de cotizare de 35 de ani.
Total stagiu de cotizare realizat: 36 ani și 20 zile. În mod corect și legal, C. Județeană de Pensii Ialomița a utilizat la stabilirea punctajului. Mediu anual stagiul complet de cotizare de 35 de ani și nu vechimea în specialitate de 25 de ani prevăzută de legea 567/2004 deoarece aceasta din urmă reprezenta o condiție pentru înscrierea la pensie de serviciu și nu poate fi substituită stagiului complet de cotizare, așa cum este definit de Legea 119/2010.
Astfel, stagiul complet de cotizare la care trebuie să se raporteze pensia reclamantului, este de 35 de ani, așa cum prevede Legea 119/2010 și OUG nr. 59/2011 în anexa 1 și nu la vechimea minimă în specialitate de 25 de ani prevăzută de Legea 567/2004, cele două noțiuni fiind diferite.
Solicitarea reclamantului de a i se recalcula pensia prin utilizarea unui stagiu de cotizare, care reprezintă vechimea în specialitate de 25 ani despre care face vorbire Decizia nr. 60/31.01.2012 a Curții Constituționale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii 119/2010, nu poate fi soluționată favorabil cu atât mai mult cu cât excepția ridicată a fost respinsă prin această decizie.
Art. 8 din metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prevede: "art. 8 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare”.
Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform prezentei metodologii este cel prevăzut în anexa nr. 1.
Prin excepție de la prevederile alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.
Prevederile alin. 3 invocate nu pot fi aplicate în ceea ce privește speța de fata deoarece acestea se aplică în situațiile în care, la deschiderea drepturilor de pensie nu s-au utilizat stagiile de cotizare prevăzute în Anexa nr. 1 la Normele metodologice din anexa OUG 59/2011 ci s-au utilizat alte stagii de cotizare reglementate de legislația de asigurări sociale, respectiv stagiile de cotizare prevăzute de art. 43, 47 sau stagiile de cotizare prevăzute de anexele 4 și 5 în situațiile prevăzute la art. 44 din Legea 19/2000." Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (3) nu sunt incidente în cazul de fată. Deoarece reclamantul, nu a beneficiat de nici un fel de reduceri ale vârstei standard de pensionare determinate de prestarea de activități în alte condiții de muncă decât cele normale, sau realizarea stagiului de cotizare în condiții de handicap preexistent etc.
Recalcularea pensiilor stabilite în baza unor legii speciale - în speță Legea 567/2004, s-a făcut, așa cum prevede Legea 119/2010, cu modificările și completările ulterioare, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut în art. 76-78 din Legea 19/2000 și nu se face în nici un fel referire la vreo vechime stabilită în Legea 567/2004.
Avându-se în vedere instituirea unor măsuri legislative pe baza cărora instituțiile implicate să poate realiza toate procedurile administrative necesare stabilirii drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat, Guvernul României a hotărât că se impune o revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivității și egalității și astfel a elaborat și adoptat Ordonată de Urgență nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art.1 lit. c) - h) din Legea 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Astfel, au fost reținute dispozițiile art. 1 din actul normativ menționat.
Totodată, potrivit art. 2 din OUG 59/2011 "pentru revizuirea pensiilor menționate la art. 1 se utilizează metodologia de caicul prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezența ordonanță de urgență."
Față de cele menționate, apelanta a concluzionat: pensia de asigurări sociale a reclamantului nu poate fi recalculată prin utilizarea vechimii în specialitate de 25 de ani în loc de stagiul complet de cotizare de 35 de ani întrucât la stabilirea punctajului mediu anual pentru pensiile de serviciu devenite pensii pentru limită de vârstă după recalcularea conform Legii 119/2010 se utilizează stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa I la metodologia de calcul prevăzută de OUG 59/2011 care prevede stagiul de cotizare și vârsta standard de pensionare în funcție de anul nașterii și, în funcție de aceste elemente, reclamantei i se aplică stagiul de 30 de ani.
De asemenea, vechimea în specialitate necesară deschiderii dreptului de pensie de serviciu de 25 de ani prevăzută de Legea 567/2004 era doar o condiție de înscriere la pensia de serviciu și nu reprezintă stagiu complet de cotizare în înțelesul legislației din domeniul asigurărilor sociale.
În consecința apelanta a solicitat instanței să constate ca reclamantul nu se găsește în situația de excepție prevăzuta la art.43-47 din Legea 19/2000, situații în care s-au utilizat stagii de cotizare prevăzute de legi speciale, nefiind incidente în cauza dispozițiile art.8 alin.3 din OUG 59/2011.
Pentru toate aceste argumente, apelanta a solicitat instanței să respingă acțiunea reclamantului ca fiind neîntemeiata și menținerea deciziilor contestate.
Cercetând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Intimatul-reclamant a fost beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită în baza Legii nr. 567/2004.
Așa cum rezultă din decizia civilă nr.6778/11.12.2011 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, prin decizia nr._/1.09.2010, apelanta-pârâtă a procedat la recalcularea pensiei de serviciu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/2010. Ulterior, pensia intimatului a fost revizuită în baza OUG nr. 59/2011, utilizându-se un stagiu complet de cotizare de 35 ani, așa cum rezultă din decizia nr._/21.07.2011.
Curtea reține că obiectul prezentului litigiu este reprezentat de cererea formulată de intimat de recalculare a drepturilor de pensie prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, potrivit Legii nr. 567/2004. Deși reclamantul se referă la recalcularea pensiei, Curtea constată că în fapt este vorba de o cerere de revizuire, acesta considerând că în mod eronat punctajul mediu anual a fost calculat prin raportare la stagiu complet de cotizare de 35 ani.
În aceste condiții, Curtea constată că nu pot fi reținute susținerile apelantei referitoare la tardivitatea acțiunii, deoarece reclamantul nu a contestat decizia nr._/15.03.2007, comunicată la data de 01.06.2007, ci a solicitat revizuirea drepturilor de pensie în baza unui stagiu complet de cotizare de 25 ani.
Criticile reclamantului și soluția primei instanțe se referă tocmai la stagiul complet ce trebuia utilizat la revizuirea pensiei, prin cererea introductivă acesta solicitând utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Din înscrisurile depuse la dosar raportat la dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată că soluția pronunțată de prima instanță este nelegală și netemeinică, stagiul complet de cotizare utilizat prin decizia de revizuire fiind corect, față de dispozițiile art.8 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Anexa nr.1 la OUG nr. 59/2011. Instanța a omologat un raport de expertiză care a calculat drepturile de pensie în mod greșit în funcție de un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, fără a exista temei legal pentru aceasta.
Principala problemă ce trebuie lămurită în speță este stagiul complet de cotizare ce trebuia avut în vedere la recalcularea drepturilor de pensie în baza Legii nr.119/2010 și a revizuirilor în baza OUG nr.59/2011, intimatul-reclamant solicitând un stagiu derogator de 25 de ani calculat în funcție de vechimea în muncă în calitate de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe lângă acestea, așa cum aceasta a fost stabilită atât de Legea nr.567/2004.
Întreaga argumentație a primei instanțe pe acest aspect este greșită însă, totul plecând de la interpretarea greșită a unor texte de lege, de la modul eronat în care legea civilă a fost aplicată în timp, dar și de la neînțelegerea unor noțiuni de asigurări sociale cum sunt cele referitoare la stagiu complet, stagiu de cotizare, stagiu total de cotizare, vechime în muncă, reducerea vârstelor standard de pensionare, așa cum acestea apar în prevederile invocate. De asemenea, Curtea nu poate reține considerentele primei instanțe care a apreciat echivalente noțiuni cu semnificație juridică diferită.
Prin decizia nr._/21.07.2011 apelanta a calculat drepturile de pensie cuvenite intimatului prin utilizarea corectă a unui stagiu complet de cotizare de 35 ani, prin raportare la art.8 din OUG nr. 59/2011 și Legea nr.19/2000.
Legea nr.119/2010 stabilește că pensiile de serviciu au fost recalculate, devenind pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, așa cum se arată expres în art.1 și art.3 din Legea nr.119/2010.
Potrivit art.3 din acest act normativ, pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Intimatul-reclamant a avut calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe lângă acestea si a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă după . Legii nr. 19/2000, fiindu-i stabilite pensia de serviciu in baza Legii nr. 567/2004, iar după apariția Legii nr. 119/2010 C. de Pensii a Municipiului București a procedat la recalcularea drepturilor de pensie.
Legiuitorul a reglementat in mod expres situația reclamantului in cuprinsul art.8 din Metodologiade calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art.1 lit.c)-h) din Legea nr.119/2010. In alin. 2 al art. 8 menționat s-a prevăzut, ca regula generala, ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel prevăzut în anexa nr.1 la metodologie, iar prin alin. 3 s-a instituit o reglementare derogatorie, aplicabila exact situației din speța de fata, si anume: „Prin excepție de la prevederile alin.(2), la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.”
Curtea nu poate reține susținerile intimatului și considerentele primei instanțe referitoare la existența unui stagiu derogatoriu de cotizare în Legea nr.567/2004, deoarece acest act normativ prevedea doar condițiile în care personalul auxiliar de specialitate avea dreptul la pensie de serviciu. Or, ca efect al Legii nr.119/2010 pensiile de serviciu au fost transformate în pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000, modul de calcul al acestora fiind prevăzut de această lege, ulterior intervenind normele metodologice din cuprinsul OUG nr.59/2011. Stagiul complet de cotizare se stabilește, potrivit art.8 din OUG nr.59/2011, fie în funcție de datele prevăzute în anexa nr.1 la metodologie, fie, dacă este mai favorabil, la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în niciun caz neexistând o normă legală care să prevadă un stagiu derogator de 25 de ani, așa cum a solicitat reclamantul.
Dar, Legea nr. 567/2004 nu are nicio dispoziție referitoare la stagiul complet de cotizare, motiv pentru care și în cazul pensiilor de serviciu, partea din pensie plătită din bugetul asigurărilor sociale se calcula utilizând stagiile complete prevăzute de Legea nr.19/2000, acesta constituind dreptul comun. Legea nr. 567/2004 se referă doar la vechimea de cel puțin 25, respectiv 20 de ani în funcție, vechimea ca personal auxiliar nefiind echivalentă noțiunii de stagiu complet de cotizare.
Mai mult, chiar actul normativ invocat de instanța de fond face trimitere la Legea nr.19/2000, iar parte din pensia de serviciu a intimatului corespunzătoare pensiei de asigurări sociale și suportată de la bugetul de asigurări sociale a fost calculată potrivit Legii nr.19/2000, punctajul mediu anual fiind determinat prin împărțirea la stagiul complet de cotizare prevăzut de această lege.
Construcția jurisprudențială prin care vechimea necesară deschiderii drepturilor la pensie în baza legislației anterioare datei de 1.04.2001 a fost folosită ca stagiu complet nu pot fi reținute în cauză, deoarece anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 nu exista noțiunea de stagiu complet de cotizare și acesta a fost motivul pentru care jurisprudența a interpretat astfel vechimea minimă necesară deschiderii dreptului la pensie. După apariția Legii nr.19/2000 s-a legiferat un alt sistem de stabilire a drepturilor de pensie, legea, aplicabilă și intimatului față de data pensiei pentru limită de vârstă a acesteia, stabilind expres elementele folosite în algoritmul de calcul, inclusiv noțiunea de stagiu complet de cotizare și stagiile complete ce urmau a fi folosite. În noul sistem reglementat de Legea nr.19/2000 a fost introdus stagiul complet de cotizare, noțiune diferită de vechimea în muncă sau în specialitate, legea stabilind în mod concret care sunt stagiile complete de cotizare (art.41 din Legea nr.19/2000).
Astfel, potrivit art.41 alin.4 din Legea nr.19/2000, stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
În aceste condiții, nu există nicio dispoziție legală care să prevadă în cazul intimatului un stagiu derogator de cotizare de 25 de ani, așa cum a reținut prima instanță, în mod corect în decizia revizuire fiind utilizat în calculul punctajului mediu anual stagiul complet de cotizare de 35 de ani, potrivit art.3 din Legea nr.119/2010 și art.8 din Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Trebuie precizat că intimatul, născut la data de 25.01.1951, ar fi îndeplinit cumulativ condițiile de vârstă standard de pensionare și stagiu minim de cotizare prevăzute de Legea nr.19/2000 abia în anul 2016, dar a beneficiat de pensie de serviciu ca urmare a aplicării legii speciale (Legea nr. 567/2004), abrogată la momentul revizuirii, care prevedea că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În aceste condiții, având în vedere data nașterii intimatului (25.01.1951), potrivit art.8 alin 2 raportat la Anexa 1 la OUG nr.59/2011, pensia acestuia trebuia revizuită prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani, aplicabil în cazul bărbaților născuți după ianuarie 1950.
Decizia de revizuire în baza OUG nr.59/2011 este emisă la data de 21.07.2011, dată la care ca efect al Legii nr.263/2010, dispozițiile art.68 din Legea nr. 567/2004 fuseseră abrogate, astfel încât aplicarea acestora de către prima instanță este greșită.
În ceea ce privește Deciziile Curții Constituționale nr. 60/31.01.2012, 106/9.02.2012, nr.107/9.02.2012 Curtea constată că aceasta a avut ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, contenciosul constituțional respingând excepția invocată. Or, obiectul prezentului litigiu nu este reprezentat de decizia de recalculare a pensiei emisă în baza Legii nr.119/2010, instanța fiind sesizată cu cererea de revizuire a drepturilor de pensie, ultima decizie fiind emisă în baza OUG nr.59/2011, care a stabilit o nouă metodologie de calcul a pensiilor, inclusiv pe aspectul stagiului de cotizare ce urma a fi folosit. În aceste condiții, Curtea reține că prima instanță nu era ținută să analizeze stagiul complet de cotizare folosit la data recalculării în baza Legii nr.119/2010, considerentele Curții Constituționale referindu-se exclusiv la procesul de recalculare, ci trebuia să stabilească stagiul de cotizare ce stătea la baza calculării drepturilor de pensie la momentul revizuirii, potrivit noului act normativ ce stabilea Metodologiade calcul privind revizuirea pensiilor. Or, stagiile complete de cotizare se aplicau potrivit art.8 din această metodologie, în cazul intimatei Anexa 1 prevăzând un stagiu complet de 35 ani, în funcție de data nașterii acesteia, fără a putea aplica un stagiu de 25 de ani, deoarece, așa cum am arătat, în primul rând, art.68 din Legea nr. 567/2004 nu se referă la stagiu complet, ci la vechimea în funcție, noțiuni diferite, iar, în al doilea rând, la data revizuirii pensiilor în temeiul OUG nr.59/2011, art.68 fusese abrogat prin Legea nr.263/2010.
Decizia nr.720/9.12.2014 a Curții Constituționale invocată în apărare de intimat nu face decât să constate că „venind în sprijinul titularilor dreptului la pensie, legiuitorul a stabilit că, în mod excepțional, stagiul de cotizare utilizat la revizuirea fostelor pensii de serviciu nu este cel prevăzut de legea în vigoare în momentul revizuirii, ci acela din momentul deschiderii inițiale a dreptului la pensie, în măsura în care acesta este mai favorabil. Această opțiune a legiuitorului este justificată de principiul tempus regit actum. Interpretarea textului de lege criticat în sensul aplicării unui alt regim juridic decât cel în vigoare la momentul stabilirii pensiei ori al revizuirii acesteia, considerat de autorul excepției mai favorabil, ar reprezenta o încălcare a acestui principiu. Faptul că diverse persoane se supun unui regim juridic diferit, în funcție de legea aplicabilă la momentul deschiderii dreptului la pensie, nu poate fi privit ca fiind contrar principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor”. Față de aceste considerente, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 8 alin. (3) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Curtea nu a mai reluat raționamentul din Decizia nr. 60/31.01.2012, iar trimiterile la aceasta au fost făcute de petentul respectiv, Curtea constatând că nu se aplică situației concrete a acestuia.
În concluzie, Curtea constată că drepturile de pensie ale reclamantului în urma revizuirii în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 59/2011 au fost corect calculate, pretențiile intimatului-reclamant privind utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani fiind neîntemeiate.
F. de aceste considerente de fapt si de drept, Curtea, in baza art. 480 Cod procedură civilă, va admite apelul, va schimba in tot sentința apelata in sensul ca va respinge acțiunea ca neîntemeiată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă C. Județeană de Pensii Ialomița, cu sediul în Slobozia, ., județ Ialomița, având CF nr._, C. Iban Nr. RO76TREZ_ deschis la Trezoreria Slobozia, împotriva sentinței civile nr.411/F/17.03.2015, pronunțate de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. I. M., identificat cu CNP:_, cu domiciliul situat în Urziceni, ., județ Ialomița.
Schimbă sentința civilă apelată, în sensul că:
Respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 iulie 2015.
Președinte,Judecător, Grefier,
M. C. S. G. I. M. Colindeață
Red.M.C.
Tehnored.:C.C./4 ex./28.07.2015
Jud.fond: I. D.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 1192/2015. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 2669/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
