Recalculare pensie. Decizia nr. 1573/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1573/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 2669/87/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 658/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.1573
Ședința publică din data de 08.05.2015
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE C. G. C.
Judecător D. E. O.
Grefier N. C.
Pe rol, soluționarea apelului formulat de apelantul C. G., împotriva sentinței civile nr.1577 din data de 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN, având ca obiect „recalculare pensie - plată diferențe pensie”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință expune referatul cauzei, în cadrul căruia învederează instanței că apelantul a solicitat soluționarea cauzei în lipsă, conform art.411 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere că prin cererea de apel s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1577 din data de 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr._, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul C. G., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Teleorman.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat că este întemeiată, potrivit art.430 din Codul de procedură civilă: 1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Conform art.431 din Codul de procedură civilă: 1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Conform art.432 Codul de procedură civilă: „Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs...”.
Din aceste dispoziții legale rezultă că elementele autorității de lucru judecat sunt părțile, obiectul și cauza, care trebuie să fie aceleași în ambele cererii.
Comparând cererea de chemare în judecată care a fost formulată în dosarul nr._ ale Tribunalului Teleorman, cu cererea din prezenta cauză, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite toate elementele autorității de lucru judecat, identitate de părți, obiect și cauză.
Prin acțiunea înregistrată sub numărul_ din reclamantul C. G. a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii Teleorman solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța aceasta să fie obligată la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 4/2005 în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani, precum și la plata diferențelor rezultate din recalculare pe ultimii trei ani.
Prin sentința civilă nr.642/14.02.2013, Tribunalul Teleorman a respins acțiunea reclamantului ca nefondată. Hotărârea a rămas irevocabilă prin respingerea recursului reclamantului ca tardiv prin decizia nr.461/2014 a Curtea de Apel București - Secția a IX-a Civilă.
Există și identitate de obiect, scopul urmărit de reclamant fiind de a obține o recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 4/2005 în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani, precum și la plata diferențelor rezultate din recalculare pe ultimii trei ani.
Există identitate de cauză, deoarece reclamantul și-a întemeiat cererile de chemare în judecată pe dreptul său la recalcularea pensiei pe dispozițiile OUG nr.4/2005.
Pentru aceste considerente, Tribunalul a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta CJP Teleorman; a respins acțiunea formulată de reclamantul C. G., în contradictoriu cu pârâta CJP Teleorman, pentru existența autorității de lucru judecat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal și motivat, reclamantul C. G..
În motivarea apelului, apelantul a arătat că, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat obligarea Casei Județene de Pensii Teleorman, la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor OUG nr.4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani, precum și la plata diferențelor drepturilor de pensie, pentru ultimii trei ani, anterior introducerii cererii.
Prin sentința recurată, instanța a respins cererea ca nefondată, motivând faptul ca prin . Legii nr.263/2010, OUG nr.4/2005, respectiv, HGR nr.1550/2004, au fost abrogate expres, astfel încât reclamantul avea posibilitatea să-și valorifice drepturile doar până la data de 01.01.2011.
Precizează, apelantul că, deși, este adevărat că art.196 lit.n și p din Legea nr.263/2010, abrogă în mod expres prevederile OUG nr.4/2005 și HGR nr.1550/2004, totuși, în speță, este vorba de greșita aplicare a textelor de lege de către C. de pensii, care la recalcularea dreptului de pensie a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 ani, în loc de 20 ani, cât era normal să utilizeze.
În aceasta situație, consideră apelantul că a fost prejudiciat de un drept ce a fost instituit printr-o normă legală, astfel încât, chiar și în situația abrogării textelor de lege, există obligația de a i se aplica prevederea legală, fiind admisibil cel puțin cel de al doilea capăt de cerere.
Faptul că la recalcularea drepturilor de pensie s-a utilizat de către C. de pensii un stagiu de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la data stabilirii pensiei, nu incumbă reclamantului, astfel încât acesta nu poate fi lipsit de dreptul său legal, prin abrogarea textului de lege.
Mai arată apelantul că Legea nr.263/2010 conține dispoziții care prevăd majorarea punctului de pensie pentru persoanele aflate în situația sa.
Nu se poate invoca nici prescripția dreptului la acțiune, în temeiul art.7 alin.6 din OUG nr.4/2005 coroborat cu art.169 alin.3 din Legea nr.19/2001, având în vedere că este un drept cu prestație succesivă.
Apreciază apelantul, că respingând în totalitate cererea, instanța nu a dat eficiență juridică dispozițiilor OUG nr.4/2005, respectiv HGR nr.1550/2004, implicit drepturilor ce trebuiau acordate de la data aplicării acesteia, încasând o pensie mai mică cea cuvenită, fiind astfel prejudiciat prin neacordarea unui drept de care trebuia să beneficieze în mod legal.
Analizând apelul declarat, potrivit dispozițiilor art.477 C.pr.civ., în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Nu pot fi primite criticile apelantului vizând temeinicia pretențiilor din acțiunea dedusă instanței de fond, întrucât prin hotărârea apelată prima instanță a soluționat cauza exclusiv în considerarea excepției autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă, în raport de sentința civilă nr.642/14.02.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, C. Administrativ Fiscal – Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale.
Într-adevăr,din observarea sentinței civile nr.642/14.02.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman și a acțiunii deduse judecății în prezenta cauză,rezultă că este îndeplinită condiția triplei identități, prevăzută de art.1201 Cod civil, pentru a opera autoritatea de lucru judecat.
Astfel, atât în dosarul nr._ al Tribunalului Teleorman, cât și în cauza de față, același reclamant, C. G., a solicitat în contradictoriu cu aceeași pârâtă C. Județeană de Pensii Teleorman, pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată să emită o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor OUG nr.4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum și obligarea pârâtei la plata diferențelor de drepturi de pensie, pe ultimii 3 ani și la plata cheltuielilor de judecată, fiind, prin urmare, vorba de aceleași părți,același obiect și de aceeași cauză a acțiunii.
În consecință, câtă vreme aceeași acțiune a fost soluționată în dosarul nr._, prin sentința civilă nr.642/14.02.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, C. Administrativ Fiscal – Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, ea nu mai poate fi analizată, în cadrul unei noi judecății, opunându-se la aceasta autoritatea de lucru judecat a celei dintâi hotărâri pronunțate.
Pentru considerentele arătate, Curtea, în baza art.480 C.pr.civ., va fi respins, ca nefondat, apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul C. G., domiciliat în .. Teleorman, CNP_, împotriva sentinței civile nr.1577 din data de 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN, cu sediul în A., ., județul Teleorman.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. G. C. D. E. O.
GREFIER
N. C.
Red.: C.G.C.
Dact.: A.C./4ex.
08.06.2015
Jud. fond: N. T.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 594/2015. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 1447/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
