Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale. Decizia nr. 1899/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1899/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 1414/98/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 320/2015)
DECIZIE Nr. 1899/2015
Ședința publică de la 25 Mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. D. B.
Judecător M. P.
Grefier R. N. C.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de apelantul-reclamant C. C. C. împotriva sentinței civile nr.1975 din data de 05.11.2014, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ș. A. M. și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ, cauza având ca obiect: contestație privind alte drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelantul-reclamant C. C. C., personal, legitimat în fața instanței, lipsind intimații-pârâți Ș. A. M. și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că în data de 05.03.2015 a fost înregistrată la dosar întâmpinarea formulată de intimatul-pârât I. Național de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă, în 2 exemplare, că în data de 11.03.2015 a fost înregistrată la dosar întâmpinarea formulată de intimatul-pârât Ș. A. M., în 3 exemplare, după care:
Curtea procedează la identificarea apelantului-reclamant C. C. C., acesta legitimându-se cu Cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul grefierului de ședință.
Curtea pune în vedere apelantului că a contestat o decizie de stabilire a capacității de muncă, cererea fiind respinsă pentru că s-a judecat cu alte părți astfel cum a reținut instanța de fond.
Apelantul-reclamant C. C. C., personal, solicită dreptul la un proces echitabil care să reglementeze drepturile interne, solicitând acordarea unui avocat din oficiu.
Curtea pune în vedere apelantului-reclamant faptul că cererea sa de acordare a ajutorului public judiciar a fost respinsă, pentru motivul că la dosar nu a fost depusă dovada veniturilor membrilor de familie.
Apelantul-reclamant C. C. C., depune la dosar o decizie din care rezultă capacitatea sa de muncă care este pierdută în totalitate, fiind încadrat în gradul II de invaliditate și arată că în mod greșit nu i s-a trecut data ivirii invalidității, data corectă fiind menționată corect în partea de jos a deciziei, la observații 24.09.2014 și nu cum în mod greșit a fost trecută data de 07.01.2014.
Curtea încuviințează proba cu însscrisuri și nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apelantul-reclamant C. C. C., solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Curtea în raport de prevederile art. 394 din Codul de procedură civilă, constatând că apelul este în stare de judecată, îl reține în pronunțare.
CURTEA ,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
I.SOLUȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin cererea înregistrată, la data de 05.06.2014, pe rolul Tribunalului Ialomița - Secția Civilă, sub nr._ , reclamantul C. C. C. a chemat în judecată pârâții dr. Ș. A. M. și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ, formulând contestație împotriva deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 18/07.01.2014 solicitând obligarea cabinetului de expertiză a capacității de muncă să-i reevalueze diagnosticul, precum și alte erori din cuprinsul deciziei medicale contestate, să emită o nouă decizie de încadrare în grad de invaliditate și despăgubiri morale și materiale de 840.000, în baza art. 18 al. 4 lit. e din Legea 554/2004.
Prin sentința civilă nr.1975/F din data de 05.11.2014, pronunțată de Tribunalul Ialomița, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților; a fost respinsă cererea formulată de reclamantul C. C. C., în contradictoriu cu pârâții dr. Ș. A. M. și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, prima instanță a reținut următoarele:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății, precum și între pârât și cel care este obligat în același raport juridic.
Întrucât reclamantul este cel care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în art. 194 C. care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea reclamantului. Prin indicarea obiectului cererii, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează acesta, reclamantul justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Reclamantul a introdus prezenta acțiune împotriva doctorului Ș. A. solicitând anularea deciziei medicale asupra capacității de muncă și emiterea unei noi decizii în care să fie îndreptate erorile strecurate în prima decizie.
Potrivit art. 71 al. 1 din Legea 263/2010, evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul CNPP.
Decizia medicală contestată de reclamant în prezenta cauză este emisă de Casa Teritorială de Pensii Ialomița – Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă Slobozia. Prin urmare, organul emitent al actului contestat de reclamant este Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă Ialomița. Faptul că medicul Ș. A. are calitatea de salariat în cadrul acestui cabinet, nu îi conferă acestuia calitate procesuală pasivă în cauză. Pentru actele emise de Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă Slobozia, răspunderea aparține Casei Teritorială de Pensii Ialomița în condițiile în care cabinetul menționat mai sus nu are personalitate juridică, fiind subunitate a Casei Teritorială de Pensii Ialomița.
Față de cele reținute mai sus, instanța a constatat că în cauză trebuia să aibă calitatea de pârât Casa Teritorială de Pensii Ialomița. Respectând dispozițiile art. 78 C pr civ., instanța a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză în calitate de pârât a Casei Teritoriale de Pensii Ialomița, însă reclamantul nu a fost de acord apreciind că medicul este cel care i-a emis decizia contestată și, prin urmare acesta trebuie să răspundă pentru actul emis greșit. Cum reclamantul a menționat că dorește să se judece cu doctorul Ș. A., instanța a constatat că acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
În ceea ce privește pârâtul I. Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă (INEMRCM), potrivit art. 71 al. 6 din Legea 263/2010, decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată la comisiile medicale de contestații care, potrivit al. 7 funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă. De asemenea, art. 71 alin. 9 prevede că deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente.
Rezultă că în condițiile în care în prezenta cauză nu există o decizie emisă de INEMRCM în soluționarea contestației reclamantului împotriva deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 18/07.01.2014, nu se justifică chemarea în judecată a INEMRCM. Numai în cazul în care această instituție emitea o decizie care era contestată de reclamant, INEMRCM trebuia să figureze în calitate de pârâtă în cauză.
Având în vedere cele reținute mai sus, instanța a apreciat că niciunul dintre cei doi pârâți nu are calitate procesuală pasivă în cauză, motiv pentru care a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată de reclamant ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
II. APELUL FORMULAT DE C. C. C.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen legal și motivat reclamantul C. C. C., criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelantul a arătat că a înțeles că pârâții în cauză nu au calitate procesuală pasivă, ci CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, motiv pentru care solicită anularea hotărârii nr.1651/F/sentința publică din data de 30.09.2014.
La termenul când a venit apărătorul pârâtului dosarul a fost pe secția administrativ fiscal așa cum a fost formulată cererea reclamantului și anume anulare act administrativ, deoarece acesta nu are cunoștințe juridice și instanța trimite dosarul de la o instanță la alta și concrete potrivit legi, către medicul expert din cadrul Casei Naționale de Pensii Ialomița, cât și a Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacități de Muncă (INEMRCM).
Astfel, solicită admiterea apelului, anularea sentinței atacate și obligarea pârâților la noua anulare a actelor administrative și anume deciziile cu nr.18/7.01.2014 și 4574/28.10.2014 având în vedere că, data iviri nu este în nici o decizie.
Având în vedere că pârâta Casa Națională de Pensii Ialomița a transmis contestația către I. Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacitați de Muncă, solicită obligarea pârâților la o decizie corectă din punct de vedere juridic așa cum a fost contestația depusă la dosarul cauzei.
Solicită soluționarea cauzei conform reglementărilor art.6 și 13 din Convenția Europeană.
III. ANALIZA APELULUI
Potrivit art. 477 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
Devoluțiunea va opera cu privire la anumite soluții din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.
Curtea constată că apelantul nu a formulat critici cu privire la considerentele pentru care prima instanță a admis excepția lipsei calității procesual pasive.
Anularea deciziilor medicale asupra capacității de muncă se poate solicita la comisia medicală de contestații, iar deciziile acestor comisii pot fi atacate la instanțele judecătorești, astfel cum rezultă din art. 71 din Legea 263/2010, conform căruia decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată la comisiile medicale de contestații care, potrivit alin. 7 funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă. De asemenea, art. 71 alin. 9 prevede că deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente.
În consecință, susținerea apelantului conform căreia litigiul trebuia soluționat în baza normelor dreptului administrativ, întrucât sunt atacate acte administrative este eronată; astfel, legea prevede o procedură specială de contestare a deciziilor medicale asupra capacității de muncă, reglementată de dreptul asigurărilor sociale (Legea nr. 263/2010), ci nu de dreptul administrativ, procedură care trebuie aplicată cu prioritate conform principiului specialia generalibus derogant.
Potrivit art. 71 al. 1 din Legea 263/2010, evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul CNPP.
Astfel cum a arătat și prima instanță, organul emitent al actului contestat de reclamant este Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă Ialomița, iar faptul că medicul Ș. A. are calitatea de salariat în cadrul acestui cabinet, nu îi conferă acestuia calitate procesuală pasivă în cauză.
Așadar, în speță, în condițiile în care nu s-a urmat procedura prevăzută de art. 71 din Legea nr. 263/2010, iar emitentul deciziei contestate este Casa Teritorială de Pensii Ialomița, aceasta are calitate procesual pasivă în speță, ci nu pârâții chemați în judecată de reclamant; prin urmare, sentința primei instanțe fiind legală.
Față de toate aceste considerente, în baza art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant C. C. C., având CNP_, cu domiciliul în Fetești, ., jud. Ialomița, împotriva sentinței civile nr.1975/F din data de 05.11.2014, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ș. A. M., domiciliat în Slobozia, ., jud. Ialomița și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ, cu sediul în București, ., sector 5.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Mai 2015.
Președinte, E. D. B. | Judecător, M. P. | |
Grefier, R. N. C. |
Tehnored.: B.E.D./21.07.2015
Dact: N.V./4 ex./09.06.2015
Jud. fond: M. I.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 86/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 187/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
