Pretentii. Decizia nr. 3019/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3019/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 197/3/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 1571/2015)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.3019
Ședința publică de la 11 septembrie 2015
Curtea constituită din
PREȘEDINTE – M. V. D.
JUDECĂTOR - N. R. I.
GREFIER - S. Ș.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta – pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.9547 din 15.10.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – reclamant C. G., având ca obiect – contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul – reclamant C. G., personal și asistat de avocat F. M., în baza împuternicirii avocațiale nr._/24.03.2015, emisă de Baroul București, aflată la fila 8 în dosar, lipsind apelanta – pârâtă C. de P. a Municipiului București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea, în raport de prevederile art.291 alin.1 Cod procedură civilă, procedează la identificarea intimatului - reclamant, acesta legitimându-se cu carte de identitate, datele fiind consemnate în caietul grefierului de ședință.
Intimatul – reclamant, prin apărător, depune la dosar copia deciziei nr._/11.06.2015, emisă de C. Locală de P. Sector 4, după introducerea cererii de apel, prin care apelanta a pus în executare sentința civilă apelată în prezenta cauză și a anulat decizia de debit.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea, în raport de prevederile art.392 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimatului - reclamant în combaterea cererii de apel.
Intimatul – reclamant, prin apărător, solicită respingerea apelului formulat de către apelanta – pârâtă, menținerea hotărârii de fond ca temeinică și legală, prin care în mod just s-a dispus anularea deciziei nr._/05.04.2012, prin care s-a impus intimatului – pârât un debit nejustificat, fără nicio verificare a datelor respectivului debit. Totodată, arată că, venitul brut al intimatului – reclamant pentru anul 2011 nu a depășit plafonul de 2022 lei, astfel încât nu se impune acest debit, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond. Cu cheltuieli de judecată, în dovedirea cărora depune la dosar factura fiscală nr.742/11.09.2015 și chitanța nr.727/11.09.2015.
Curtea, în raport de prevederile art.394 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata introdusa pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIII-a Civila Conflicte de munca si Asigurari Sociale inregistrata sub nr._ la data de 08.01.2014, reclamantul C. G. a chemat in judecata pe parata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCURESTI solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea deciziei de debit nr._/05.04.2012.
Prin sentința civilă nr.9547 din data de 15 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul C. G., în contradictoriu cu pârâta C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI; a fost anulată decizia nr._/05.04.2012 emisa de intimata, cu consecința restituirii sumelor reținute în baza deciziei și s-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin decizia contestata nr._/05.04.2012 (fila 19 dosar) emisă pe numele reclamantului a fost stabilit un debit in suma de 22.908 lei.
Conform mențiunii din decizie, la baza emiterii acesteia a stat referatul Serviciului Plăți Prestații nr._ depus la dosar la fila 23, din care a rezultat ca în perioada 01, 02, 03, 04, 05, 06, 07, 08, 09, 10, 11, 12.2011 s-au plătit de către intimata si implicit, încasat necuvenit de către contestator, contrar prevederilor din Legea nr.341/2004, drepturi in suma de 22.908 lei, întrucât in lunile menționate, venitul salarial realizat de contestator a depășit salariul mediu brut pe economie.
Suma de 22.908 lei a fost constituită ca debit în sarcina contestatorului și s-a dispus recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlul de indemnizatie reparatorie.
In referatul care a stat la baza emiterii deciziei de debit nu s-a mentionat temeiul de drept încalcat care a generat plata necuvenita a drepturilor in suma de 22.908 lei.
Potrivit înscrisurilor aflate la filele 7 si 8 din dosar, instanța a reținut că, contestatorul C. G. deține titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite” .
Potrivit art. 4 alin. 4 din Legea nr. 341/2004 care face referire la persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, adică Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, contestatorul a fost beneficiarul unei indemnizații reparatorii calculata prin aplicarea coeficientului de 1,10 asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit acelorasi prevederi coroborate cu cele ale art.15 din Legea nr.287/2010, “câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei”.
Potrivit buletinului de calcul (fila 24 dosar), începând cu data de 01.2011, s-a stabilit un cuantum al indemnizației reparatorii de 2 020 lei, cu aplicarea unui coeficient de multiplicare de 1.10 (1,10 X 1836 lei – salariul mediu brut), indemnizația neta fiind de 1909 lei.
Aplicând aceste texte legale la situația de fapt reținută anterior, instanța a constatat că cererea contestatorului este întemeiată.
Din fisa fiscala pe anul 2011 (fila 20), rezulta ca petentul a făcut dovada veniturilor brute pentru care s-au achitat contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, venituri care nu au depășit salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 in perioada 01, 02, 03, 04, 05, 06, 07, 08, 09, 10, 11, 12.2011.
Din decizia de debit si actele care au stat la baza emiterii acesteia, rezulta si confuzia dintre termenii ”salariu mediu brut ” si ” câștig salarial mediu brut ” precum si greșita aplicare a valorilor acestora de catre intimata (inclusiv aplicării diminuării si majorării lor), față de ”ultimul salariu mediu brut cunoscut avut in vedere de 2.022 lei”.
Instanța a reținut din decizia de debit ca, intimata a stabilit ca a fost creat un prejudiciu din cauza de "plata necuvenita contrar prevederilor art.4^3, alin.A din Lg.341/2004, intrucat in lunile mentionate (contestatorul, n.n.) a depasit salariul mediu brut pe economie si de faptul ca, declaratia de venit nu corespunde realitatii".
Instanța a constatat ca intimata a emis decizia de debit fără o minima verificare a datelor, precum si fără a avea motive explicite de fapt la stabilirea acestuia.
Pentru a putea constitui suportul juridic al unui debit susceptibil de urmărire silită, se impunea ca titlul executoriu să fie întocmit cu respectarea tuturor exigențelor legale iar îndeplinirea acestora trebuie să rezulte din chiar cuprinsul titlului, neputând fi complinite prin elemente extrinseci, întrucât validitatea actului se apreciază prin raportare la propriul său conținut.
Concluzia a fost impusă, întrucât legiuitorul a înțeles să crediteze decizia de debit cu putere executorie, astfel încât, pentru a putea produce efectele juridice în considerarea cărora a fost conceput, se impune ca actul juridic analizat să cuprindă toate elementele prevăzute de lege pentru valabilitatea sa, acestea constituind tot atâtea garanții pentru debitorii urmăriți, în sensul ca aceștia să cunoască ab initio, din chiar cuprinsul titlului executoriu, toate elementele de fapt și de drept care justifică constituirea debitului în sarcina lor.
Or, explicația inserată de intimată ca motivare a emiterii titlului executoriu, în sensul că plata necuvenită a drepturilor a fost generată de "plata necuvenita contrar prevederilor art.4^3, alin.A din Lg.341/2004, intrucat in lunile mentionate (contestatorul) a depasit salariul mediu brut pe economie si de faptul ca, declaratia de venit nu corespunde realitatii", nu a putut fi considerată suficientă câtă vreme nu a rezultat în ce a constat eroarea.
O explicație rezonabilă sub acest aspect nu a rezultat nici din actele care au stat la baza emiterii deciziei de debit, întrucât nici buletinul de calcul (fila 24), emis fără data și nici desfășurătorul aflat la filele 25 si urm., nu cuprind elemente relevante pe aspectul analizat, si nu stabilesc ce drepturi s-ar fi cuvenit contestatorului, ci menționează doar drepturile încasate de acesta si, fără nici o operație aritmetica ajunge la rezultat, respectiv la „diferența pensie”coloana 4/10, nerezultând motivul concret pentru care au fost calculate diferențele între pensia plătită și cea cuvenită, astfel cum s-a analizat mai sus, în considerentele prezentei hotărâri.
Mai mult, din mentiunea „zero cuantum drepturi cuvenite” a rezultat un cuantum brut încasat de_ lei, o indemnizație neta încasata de_ lei si un debit de_ lei, fara a fi avut in vedere salariul mediu brut pe economie, acesta nefiind mentionat.
Față de considerentele expuse, instanța a constatat ca nu se poate reține nici o suma in sarcina contestatorului, fiind înlăturate ca neîntemeiate înscrisurile aparținând intimatei si a admis cererea de chemare in judecata, a anulat decizia de debit nr._/05.04.2012 si a obligat intimata, pentru repararea prejudiciului produs prin reținerea fără temei legal a drepturilor de pensie, să îi restituie contestatorului sumele de bani reținute în baza acestei decizii.
Totodata, instanta a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen legal și motivat, pârâta C. de P. a Municipiului București, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel formulate, întemeiate în drept pe dispozițiile art.466 și urm. din Codul de procedură civilă, Legea nr.3/1997, Legea nr.19/2000 și Legea nr.263/2010, apelanta solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat.
Se arată în fapt că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr._/05.04.2012, privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale.
Prin sentința civilă nr.9547/15.10.2014 instanța de fond a dispus anularea Deciziei nr._/05.04.2012, cu consecința restituirii sumelor reținute în baza deciziei.
Domnul C. G. a participat la Revoluția din Decembrie 1989 obținând titlul de “Luptător Remarcat Prin Fapte Deosebite".
Prin calitatea conferită de acest Titlu, contestatorul beneficiază de o indemnizație lunară reparatorie prevăzuta la art.4 alin.(4) din Legea nr. 341/2004, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile prevăzute în acest act normativ se calculează prin aplicarea unor coeficienți asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin.(4) din același act normativ, persoanele care au calitatea de „Luptător Remarcat Prin Fapte Deosebite" beneficiază de o indemnizație lunară reparatorie, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Întrucât Casele teritoriale de pensii au obligația de a verifica datele referitoare la veniturile din salarii sau asimilate salariilor realizate de persoanele în cauză, existente în evidențele proprii, din Adeverința CAS nr._/13.10.2010, emisă de Direcția Economic, Stagii de cotizare și Arhive, pe care a depus-o la dosarul cauzei, s-a constatat că domnul C. G. a realizat în perioada ianuarie 2011 - decembrie 2011 venituri ce depășesc salariul mediu brut pe economie ceea ce a condus la stabilirea în sarcina reclamantului a unui debit în cuantum de 22.908 lei prin punerea în aplicare a disp. art. 4 ind. 3 din Legea nr. 341/2004, conform cărora:
" (1) Sumele cu titlu de indemnizație reparatorie încasate în luna/lunile în care venitul realizat de către beneficiar este mai mare decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă sume încasate necuvenit și se recuperează de la beneficiar, conform legii."
Consideră că în această situație s-a efectuat o plată nedatorată care trebuie restituita, obligația de restituire existând atât în sarcina celui care a primit plată cu bună credința, precum și în sarcina accipiensului de rea credința.
Mai mult, consideră că, în mod eronat, în toată această perioadă, contestatorul a încasat suma de_ lei, fiind încălcate prevederile legale din Codul Civil, deoarece încasarea unei sume nedatorate reprezintă o îmbogățire fără just temei.
Mai mult, dispozițiile art.179 din Legea nr.263/2010 actualizata sunt imperative și instituie obligativitatea pentru casele teritoriale de pensii de a recupera sumele încasate necuvenit.
Conform prevederilor art.179, alin.1 și 4 din Legea nr.263/2010 actualizata: alin.(l) - "Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani." și alin.(4) - "Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor sectoriale pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu."
Persoanele care au calitatea de „Luptător Remarcat Prin Fapte Deosebite" au obligația, potrivit legii, de a depune la casa teritoriala de pensii o declarație pe propria răspundere cu privire la veniturile realizate în perioada de referința.
Având în vedere cadrul legal existent, invocat mai sus, precum și faptul că ultimul salariu mediu brut, cunoscut, aprobat prin Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010, a fost de 1836 lei, consideră că se impune aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 341/2001, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că la verificarea condiției prevăzuta de lege, privind veniturile realizate de solicitanți din salarii sau asimilate salariilor, casele locale de pensii au în vedere salariul mediu brut de 1836 lei, aprobat prin Legea nr. 12/2010.
Având în vedere cadrul legal existent, invocat mai sus, solicită să se respingă ca neîntemeiata cererea și să se mențină ca legală și temeinică Decizia privind recuperarea sumelor încasate necuvenit nr.214 din 05.04.2012 emisă de C. Locală de P. nr.4.
La data de 02.04.2015, a formulat întâmpinare intimatul reclamant C. G. prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe.
Analizând apelul declarat, potrivit dispozițiilor art.477 C.pr.civ., în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a făcut o aplicare corectă a legii, considerentele de fapt și de drept ce au stat la baza soluției pronunțate fiind pertinente, astfel că în cele ce urmează vor fi făcute numai anumite precizări, Curtea însușindu-și constatările instanței de fond.
Susține apelanta pârâtă că decizia de debit a fost emisă în aplicarea dispozițiilor art.4 alin.4 din Legea nr.341/2004, - Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987, în forma în vigoare la data emiterii deciziei de debit, potrivit cărora: „ De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.”
Mai invocă apelanta pârâtă și dispozițiile ART. 4^3(1) din același act normativ, potrivit cărora: „Sumele cu titlu de indemnizație reparatorie încasate în luna/lunile în care venitul realizat de către beneficiar este mai mare decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă sume încasate necuvenit și se recuperează de la beneficiar, conform legii.”
În aplicarea acestor dispoziții legale, apelanta pârâtă susține că intimatul reclamant a încasat în perioada 01-12.2011 suma de_ lei, drepturi încasate necuvenit deoarece în lunile menționate venitul realizat de acesta a depășit salariul mediu brut pe economie.
Din fișa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii pe anul 2011, rezultă că intimatul reclamant a încasat în perioada 01.12.2011 un venit brut de maxim 1952 lei.
Apelanta a raportat acest venit brut la ultimul salariu brut cunoscut aprobat prin Legea nr.12/2010 pentru anul 2010, în cuantum de 1836 lei, soluție greșită față de dispozițiile legale incidente care obligau apelanta să se raporteze la „salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat” pe anul 2011.
În anul 2011, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 2022 lei, conform art. 15 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011, legea nr. 287/2010 din 28 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 880 din 28 Decembrie 2010.
Față de aceste considerente, soluția primei instanțe de anulare a deciziei de debit nr._/05.04.2012 este temeinică și legală, Curtea, urmând ca, în baza dispozițiilor art.480 C.pr.civ., să respingă apelul, ca nefondat.
În baza art.453 Cod pr. civilă, Curtea va obliga apelanta să plătească intimatului suma de 900 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în apel, dovedit conform chitanței nr.727/11.09.2015 aflată la fila nr.18 apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta – pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având CF_, cu sediul în București, Calea V. nr.6, sector 3 împotriva sentinței civile nr.9547 din 15.10.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – reclamant C. G., având CNP_, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat F. M., din București, ., ., ., sector 3, ca nefondat.
Obligă apelanta să plătească intimatului suma de 900 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 septembrie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. V. D. N. R. I.
GREFIER
S. Ș.
Red. M.V.D.
Dact.S.Ș./21.09.2015/4ex.
Jud. Fond: M. D.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 815/2015. Curtea de Apel... | Recalculare pensie. Decizia nr. 86/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
