Despăgubire. Decizia nr. 13/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-01-2015 în dosarul nr. 17621/3/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6286/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 13/2015
Ședința publică de la 05 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G. E.
Judecător D. A. C.
Judecător M. P.
Grefier I. R. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta ȘCOALA G. NR. 198 împotriva sentinței civile nr.6903 din data de 12.06.2014 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu intimații S. ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI în numele membrilor de sindicat I. F., P. I., A. M., C. S., P. C., T. E., I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și C. L. SECTOR 6 BUCUREȘTI, cauza având ca obiect – drepturi bănești disjuns din dosarul nr._/3/2012.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că părțile au lipsit la termenul de astăzi, dar s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin cererea de recurs, Curtea constată cauza în pronunțare și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6903 din data de 12.06.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI în numele membrilor de sindicat I. F., P. I., A. M., C. S., P. C., T. E., în contradictoriu cu pârâtul I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. AL SECTORULUI 6 BUCUREȘTI.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI în numele membrilor de sindicat I. F., P. I., A. M., C. S., P. C., T. E. în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL SECTORULUI 6 BUCUREȘTI, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii ca neîntemeiată.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI în numele membrilor de sindicat I. F., P. I., A. M., C. S., P. C., T. E. în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 198.
A fost obligată pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 198 la calculul și plata către membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză (cu excepția membrilor de sindicat I. F. și A. M.), proporțional cu perioada efectiv lucrată, a diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 330/2009 și Legii nr. 221/2008, pe perioada 01.01._10, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 198 la calculul și plata către membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză (cu excepția membrilor de sindicat I. F. și A. M.), proporțional cu perioada efectiv lucrată, a diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010 și Legii nr. 221/2008, pe perioada 01.01._11, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI în numele membrilor de sindicat I. F. și A. M., în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 198, ca neîntemeiată.
A reținut instanța de fond, cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și C. L. AL SECTORULUI 6 BUCUREȘTI, că sunt întemeiate.
Din examinarea cererii de chemare în judecată, s-a constatat că reclamantul a solicitat obligarea tuturor pârâților chemați în judecată la calcularea și plata drepturilor salariale.
Reclamantul nu a justificat calitatea procesuală pasivă a pârâților chemați în judecată.
Or, potrivit art. 154 din Codul Muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii, obligația de calul și plată a salariului revenind în mod evident angajatorului.
I. școlar nu are în nici un caz obligații privind plata salariului.
Față+ de dispozițiile Legii nr. 84/1995, ale HG nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aplicabilă în ceea ce privește finanțarea, care detaliază modul de întocmire a bugetelor unităților de învățământ, obligațiile ce revin instituțiilor implicate în procesul de finanțare, ale Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și ale Legii nr. 1/2011, a reținut instanța de fond că obligațiile ce revin fiecărui pârât sunt:
- Unitatea școlară cu personalitate juridică să calculeze salariile personalului angajat și să întocmească bugetul unității de învățământ și al unităților arondate, să îl fundamenteze și să îl prezinte administrației publice locale.
- Primarul să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere și bugetele înaintate de către unitățile școlare.
- C. local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, comunicarea către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
- Inspectoratele școlare să acorde asistența tehnică de specialitate pentru repartizarea pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București a finanțării de bază și complementare cf. art. 104-105 din lege (după data de 09.02.2011).
Față de obiectul cererii de chemare în judecată de obligare la plată a unor drepturi salariale, respectiv a unei părți din salariul lunar, s-a constatat că singurul debitor al obligației de plată este unitatea școlară.
Implicarea consiliilor locale, primarilor și inspectoratului școlar în procesul de finanțare a unităților de învățământ preuniversitar de stat nu transformă aceste instituții în debitori ai obligației de plată a salariului.
Cu toate acestea, în baza disp. art. 63 al. 1 lit. c al.4 din Legea 215/2001, C. L. și Primarul localității îndeplinesc funcția de ordonatori de credite în privința sumelor solicitate de reclamant.
Concret, atribuțiile instituțiilor publice locale implicate în această finanțare pot fi lămurite ținând seama, pe de o parte, de prevederile art.36 alin. 4 din Legea nr.215/2001 republicată potrivit cărora consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite etc., iar, pe de altă parte, de prevederile art.63 alin.1 și 4 din Legea nr.215/2001 republicată potrivit cărora primarul îndeplinește atribuții referitoare la bugetul local, are funcția de ordonator principal de credite, întocmind proiectul bugetului local pe care îl supune spre aprobare consiliului local.
De asemenea, dispozițiile art.13 din OUG nr.32/2001 aprobată prin Legea nr.374/2001 prevad ca începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, iar dispozițiile art.167 din Legea nr.84/1995 republicată statuează că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Cum drepturile bănești solicitate de reclamant cu titlu de drepturi salariale neîncasate sunt cheltuieli de la bugetul de stat, dar aprobate spre plată prin intermediul ordonatorului principal de credite, primarul, prin bugetul local aprobat de către consiliul local, rezultă fără îndoială, că primarului este implicat în procesul de stabilire a bugetului în cauză.
Chiar dacă, C. local este doar o autoritate deliberativă, fără atribuții financiare în sensul de plată efectivă sau de gestionare a bugetului unității administrativ teritoriale, tribunalul a reținut că acesta este implicat în procesul de aprobare a unui buget care trebuie să cuprindă și drepturile salariale restante.
Inspectoratele școlare nu sunt instituții implicate în procedura de elaborare a bugetelor alocate unităților școlare.
Urmare celor de mai sus, pentru faptul că reclamantul nu a solicitat obligarea pârâților I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și C. L. AL SECTORULUI 6 BUCUREȘTI la vreo prestație specifică competențelor lor legale, tribunalul va admite excepțiile invocate și va respinge acțiunea de față formulată în contradictoriu cu acești pârâți ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la excepția tardivității acțiunii invocată în cauză, tribunalul a apreciat că acesta este neîntemeiată.
În prealabil, tribunalul a constatat că excepția invocată trebuie calificată ca fiind o excepție de inadmisibilitate deoarece, cf. prev. legilor speciale și ale art. 109 Cod procedură civilă, neîndeplinirea acestei proceduri prealabile reprezintă un fine de neprimire a acțiunii.
În raport de dispozițiile art.34 din Legea nr.330/2009 și art.30 din Legea nr.284/2010, tribunalul a constatat că, în speță, nu s-a făcut dovada existenței vreunui act de dispoziție din partea angajatorului referitor la membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză cu privire la stabilirea drepturilor salariale pentru anul 2010, respectiv pentru anul 2011 și nici a comunicării respectivelor acte, astfel încât, în situația în care pârâții nu au dovedit comunicarea unor decizii de reîncadrare cu salariile aferente, salariații reprezentați în prezenta cauză nu pot fi sancționați pentru nerespectarea procedurii prevăzute de dispozițiile art.34 din Legea nr.330/2009 și art.30 din Legea nr.284/2010.
Pe fondul cauzei, raportând situația de mai sus la prevederile legale în materie, tribunalul a apreciat că cererea de față este întemeiată.
Tribunalul a reținut că a fost sesizat cu soluționarea unui litigiu referitor la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale care s-ar cuveni membrilor de sindicat în calitate de personal didactic și personal didactic auxiliar, începând cu data de 01.10.2010, în raport de dispozițiile Legii nr. 221/2008, ale legii nr. 330/2009 și ale legii nr. 285/2010.
D. fiind faptul că legea nr. 221/2008 prin raportare la prev. OG 15/2008 se referă exclusiv la personalului didactic din învățământ și funcțiile didactice auxiliare rezultă că aceasta nu se aplică și a personalului cu alte atribuții, fără legătură cu cele didactice, așa zisul personal T..
Deoarece în cauză funcția de director este încadrată ca și funcție didactică auxiliară, aspect care rezultă din tabelele care cuprind coeficienții de multiplicare stabiliți prin legea nr. 221/2008, tribunalul apreciază că și acestor salariați li se aplică prev. acestei legi, cu consecințele juridice ce vor fi dezvoltate mai jos.
Întrucât salariul reprezintă contraprestația angajatorului pentru munca prestată de salariat, în speță de membrii de sindicat reprezentați, rezultă că pe perioada 01.01._11 pentru care se solicită diferențele de drepturi trebuie să existe un raport juridic de muncă între părți.
Întrucât numitele I. F. și A. M. au fost angajate la date ulterioare celei de 13.05.2011, rezultă că acestea nu au avut raporturi juridice de muncă cu unitatea școlară pârâtă în perioada de referință, astfel că nu au nici un temei juridic pentru pretențiile solicitate, motiv pentru care se va respinge acțiunea formulată în numele acesteia ca neîntemeiată.
Urmare celor de mai sus, rămân de analizat pe fond doar pretențiile formulate în numele celorlalți membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză, alții decât cei menționați mai sus.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.1 lit. b din OG nr. 15/2008, în cursul anului 2008 salariile de bază ale personalului didactic din învățământ, stabilite potrivit prevederilor OUG nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2005, cu modificările ulterioare, se majorează după cum urmează: c) pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 va fi: - 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 291,678 lei, respectiv o creștere cu încă 6%. Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru această perioadă poate deveni 299,933 lei, în condițiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv creșterea produsului intern brut, ținta de inflație, precum și nivelul productivității muncii.
OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ a fost aprobata cu modificări prin Legea nr. 221 din 27 octombrie 2008, iar conform articolului unic pct. 3 din Legea nr. 221/2008, la articolul 1 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: "c) pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea: … 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare."
Prin art. 4 din OUG nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008, s-a dispus că începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă următoarele prevederi din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008: - liniuța a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. a); - liniuța a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. c); - referirile la "valoarea coeficientului de multiplicare 1,000" pentru perioada "octombrie - decembrie 2008" din cadrul anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 și 3.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. b din OUG nr. 136/2008, în perioada octombrie - decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învățământ se stabilește după cum urmează: b) 299,933 lei pentru funcțiile didactice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Rezulta, astfel, că valoarea coeficientului de multiplicare de 400 lei a fost înlocuită cu cea de 299,933 lei.
Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 1.221/12 noiembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008, publicată în Monitorul Oficial Nr. 804 din 2 decembrie 2008, a declarat neconstitutionale dispozițiile OUG nr. 136/2008, retinandu-se ca adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de Parlament.
Curtea a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2008 înfrâng și prevederile art.115 alin. (6) din Constituție, deoarece afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și la protecția socială a muncii și dreptul la un nivelul de trai decent, așa cum sunt consfințite în prevederile constituționale ale art. 41 și art. 47 alin. (1). Prin conținutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ și dreptul la salariu și dreptul la condiții rezonabile de viață, care să asigure un trai civilizat și decent cetățenilor.
Prin Legea nr. 57 din 1 aprilie 2009 a fost respinsa OUG nr. 136 din 28 octombrie 2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008.
La data de 10.11.2008, a fost emisa OUG nr. 151 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 759 din 11 noiembrie 2008, prin care s-a dispus modificarea și completarea OG nr. 15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Astfel, conform art. 1 pct. 2 din OUG nr. 151/2008, articolul 1 alin.1 lit. c liniuța 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 1 - (1) În cursul anului 2008 salariile de bază ale personalului didactic din învățământ, stabilite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2005, cu modificările ulterioare, se majorează după cum urmează: c) pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea: - 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 299,933 lei.
De asemenea, prin art. 1 pct. 3 s-a dispus că după articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins: în cursul anului 2009 salariile de bază ale personalului didactic din învățământ, stabilite potrivit anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 și 3, se majorează după cum urmează: a) pentru perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2009, coeficienții de multiplicare și valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a și 3a; b) pentru perioada 1 martie - 31 august 2009 se va acorda o treime din creșterea salariilor de bază obținute prin aplicarea coeficienților de multiplicare și a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b și 3b; c) pentru perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2009, coeficienții de multiplicare și valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b și 3b. (2)Indemnizațiile pentru persoanele care ocupă funcții de conducere specifice, precum și indemnizațiile pentru îndeplinirea unor activități specifice învățământului pentru anul 2009 sunt cele prevăzute în anexele nr. 4 și 5."
Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, a constatat neconstitutionalitatea dispozițiilor art. I pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, invocand aceleasi considerente avute in vedere si la analiza OUG nr.136/2008.
Tribunalul retine ca prin art. 2 din ordonanță de urgență nr. 1 din 29 ianuarie 2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar s-a prevăzut că la articolul 11 alineatul (1), literele a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ, se modifică și vor avea următorul cuprins: "a) pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie 2009, coeficienții de multiplicare și valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a și 3a; b) pentru perioada 1 aprilie - 31 august 2009 se va acorda o treime din creșterea salariilor de bază obținute prin aplicarea coeficienților de multiplicare și a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b și 3b;".
Potrivit art. 3 valorile coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzute în anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a, 3a, 1.1b, 1.2b, 2b și 3b la Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică corespunzător perioadelor stabilite la art. 2 din prezenta ordonanță de urgență.
Ulterior, prin Legea nr. 145 din 5 mai 2009 a fost aprobata Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009, cu următoarea modificare: - la articolul 1, litera e) se abrogă.
Prin Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională s-a constatat că dispozițiile art. I pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 și ale art. 2 și art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009 sunt neconstituționale.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin.3 din Legea nr. 47/1992 republicată, (3) dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Se retine astfel ca, în perioada în care ele au fost în vigoare, au fost producătoare de efecte juridice, însă în limitele în care nu contravin convențiilor internaționale la care România este parte, in baza prevederilor art. 20 alin.1 si 2 din Constituția României conform carora dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte iar dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Conform dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, cărora orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
In practica CEDO, s-a statuat ca notiunea de bunuri in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, cuprinde atat bunuri actuale cat si valori patrimoniale, creante, in situatia in care titularul demonstreaza ca acestea au o baza suficienta in dreptul intern si in virtutea carora reclamantul poate pretinde cel putin o speranta legitima in exercitarea efectiva a dreptului sau.
În speță, membrii de sindicat, salariați în învățământ, fiind beneficiarii dispozitiilor OG nr.15/2008, asa cum a fost aprobata prin legea nr. 221/2008, au un bun în sensul protejat de Convenție, astfel cum a fost definit în practica Curții Europene a Drepturilor Omului, avand in vedere ca aceștia pot pretinde cel puțin o speranță legitimă cu privire la obținerea drepturilor referitoare la creșterile salariale, câtă vreme ele au fost aprobate prin lege, de organul legislativ suprem, iar neaplicarea în fapt a acestor măsuri este rezultatul intervenției executivului, care, prin ordonante succesive a contracarat masurile legislative dispuse de Parlament.
Speranța legitimă a membrilor de sindicat in sensul ca drepturile lor salariale începând cu data de 01.10.2008 trebuie calculate prin utilizarea valorii de referință sectorială de 400 lei este intarita si de deciziile pronunțate de Curtea Constituțională, în condițiile în care această speranță legitimă protejată de convenție ca un bun, are o bază legală generată de autoritatea legiuitoare supremă.
Privarea de bun, potrivit art.1 din Protocol, este posibila daca aceasta este prevazuta de lege si daca este impusa de o cauza de utilitate publica iar pentru ca o ingerinta sa fie legala, trebuie sa fie prevazuta de lege si sa pastreze un just echilibru intre cerintele interesului general al comunitatii si imperativele apararii dreptului la respectarea bunurilor reclamantei (cauza Viasu contra Romaniei).
In speta, se constata ca, Curtea Constitutionala a considerat ca normele emise de Guvern și care constituie o ingerinta in dreptul la majorarile salariale cuvenite membrilor de sindicat reprezentați incalca legea si se tinde la contracararea masurilor de politica legislativa in domeniul salarizarii adoptate de Parlament.
Instanta constata că în condițiile în care Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile din OUG nr. 136/2008, OUG nr. 151/2008 și OUG nr. 1/2009 sunt neconstituționale, reglementările prin care se tinde la privarea de bun, reprezintă o ingerință în dreptul la un salariu mărit al membrilor de sindicat reprezentați, care nu respectă cerințele impuse de convenție, deoarece ele încalcă legea și contracarează unele măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptate de Parlament.
Chiar dacă dispozițiile OUG nr. 31/2009 si OUG nr. 41/2009 nu au fost declarate neconstituționale, se retine că soluția pronunțată de instanță se impune avand in vedere ca prin Decizia Nr. 106 din 4 februarie 2010 a Curtii Constitutionale a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 și art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2009 și a celor ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009, ca devenita inadmisibila.
În aceste condiții, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2009 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009, ca acte normative modificatoare ale Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, sunt și ele abrogate.
Față de această situație, având în vedere că abrogarea prevederilor legale ce constituie obiect al excepției de neconstituționalitate a intervenit ulterior sesizării Curții Constituționale, devin aplicabile dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora instanța de contencios constituțional se pronunță asupra "unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare".
Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu a mai analizat cele două acte normative în funcție de criticile de constituționalitate ce au fost invocate ci s-a limitat la analizarea condițiilor de admisibilitate ale excepțiilor invocate.
În consecință, Tribunalul consideră că și în privința acestor două acte normative subzistă aceleași temeiuri afirmate de Curte în motivarea celorlalte excepții de neconstituționalitate la care s-a făcut referire în prezentele considerente, ceea ce înseamnă că până la data de 31.12.2009, data abrogării exprese a OG nr. 15/2008 subzistă și speranța legitimă a reclamantei de a i se achita drepturile salariale în forma inițial adoptată.
La data de 01.01.2010 a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009 care prevede faptul că începând cu data intrării sale în vigoare, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sunt și rămân cele prevăzute în această lege.
Astfel cum prevede această lege, la art. 30 pct. (5): „În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, (…)”.
Prin Decizia nr. 11/08.10.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a stabilit că “în interpretarea și aplicarea dispzițiilor art. 5 alin. (6) din OUG 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea – cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010 la un salariu lunar calculate în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008”.
Așadar, salariul de bază pentru anul 2010 trebuie calculat pornind de la cel care corespundea funcției deținute în luna decembrie 2009 și care trebuia plătit personalului didactic din învățământ, în raport cu valoarea de 400 lei a coeficientului de multiplicare 1,000.
Legea 330/2009 și-a produs efectele doar în decursul anului 2010.
La data de 01.01.2011 a intrat în vigoare Legea nr. 285/2010.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010: „Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%”.
Mai departe, deși legea nr. 330/2009 a fost abrogată, legea nr. 285/2010 are în vedere majorări salariale în funcție de salariul avut de personalul bugetar în octombrie 2010.
Urmare celor de mai sus, deoarece salariul aferent anilor 2010 și 2011 este condiționat de un salariu reper, respectiv cel din decembrie 2009 și octombrie 2010, iar salariul din decembrie 2009 este condiționat de majorarea acordată de legea nr. 221/2008 care se aplică membrilor de sindicat reprezentați, tribunalul reține că la stabilirea salariului membrilor de sindicat reprezentați în temeiul legii nr. 330/2009, respectiv 285/2010 se impune a se ține seama de majorarea din legea nr. 221/2008.
Astfel, tribunalul va obliga pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 198 la calculul și plata către membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză (cu excepția membrilor de sindicat I. F. și A. M.), proporțional cu perioada efectiv lucrată, a diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 330/2009 și Legii nr. 221/2008, pe perioada 01.01._10.
De asemenea, va obliga pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 198 la calculul și plata către membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză (cu excepția membrilor de sindicat I. F. și A. M.), proporțional cu perioada efectiv lucrată, a diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010 și Legii nr. 221/2008, pe perioada 01.01._11.
Pentru drepturile salariale restante pot fi acordate dobânzi legale și actualizarea cu rata indicelui de inflație, deoarece natura lor juridică este diferită. Acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, creditorul fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinsă între data scadenței și data plății efective, în timp ce actualizarea cu indicele inflației are ca finalitate păstrarea valorii reale a sumei de bani.
Pentru faptul că reclamantul a solicitat actualizarea sumelor solicitate cu indicele de inflație, tribunalul va dispune ca sumele la care au fost obligați pârâții să fie actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta ȘCOALA G. NR. 198, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ (Număr în format vechi 6286/2014), solicitând să se dispună schimbarea sentinței și respingerea cererii.
În motivare, s-a arătat că salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar din învățământ s-a făcut conform prevederilor Capitolului 4, Secțiunea a II a din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Astfel, art. 48 din legea mai sus menționata dispune: " (3) Salariile de bază pentru personalul didactic și didactic auxiliar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000;
Coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr. I și 2 care fac parte integrantă din prezenta lege. (4) Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, după
Aprobarea legii bugetului de stat, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite."
Așa cum se poate observa, modul de calcul al salariilor personalului din învățământ este stabilit de lege, in speța, Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.
Prin O.G. 15/2008, privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului didactic din învățământ, salarizat, potrivit Legii nr. 128/1997. Privind Statutul personalului didactic, s-au stabilit valorile coeficienților de multiplicare aplicabili anului 2008, pe 3 perioade de referința, astfel:
1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei;
1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275, 168 lei, respectiv o creștere de 6 %;
1 octombrie -31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000:291, 678, respectiv o creștere cu încă 6%. Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru aceasta perioada poate deveni 299,933 lei, in condițiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv creșterea produsului intern brut, ținta de inflație, precum si nivelul productivității muncii.
Prin Legea nr. 221 din 27.10.2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, coeficientul de multiplicare 1.000 pentru personalul didactic si didactic auxiliar a fost majorat la 400,00 lei pentru perioada 1 octombrie -31 decembrie 2008.
Modificările din Legea nr. 221/2008 vor putea fi puse in aplicare nu retroactiv, așa cum solicita recurenții reclamanți, ci doar de la data apariției actului normativ respectiv, in conformitate cu art. 78 din Constituția României, care dispune: „Legea se publica in Monitorul Oficial al României si intra in vigoare la 3 zile de la data publicării sau de la o data ulterioara prevăzuta in textul ei".
De asemenea, tot in Constituție, la art. 15 alin. (2) este statuat si principiul potrivit căruia: „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Menționam ca Legea nr. 221 a intrat in vigoare la data de 01.11.2008, drept urmare, pentru perioada 01.10._08 prevederile Legii 211/2008 nu pot fi aplicabile deoarece acestea nu se aplica retroactiv.
Pentru restul perioadei, respectiv 4 noiembrie 2008 - 15 noiembrie 2008, sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr. 136/2008 (in vigoare pana la data de 15.11.2008 când a fost abrogata de O.U.G. nr. 151/2008).
Începând cu 15 noiembrie 2008 si pana la data de 02 iunie 2009, data la care prin Decizia Curții Constituționale nr. 842 art. 2 si 3 din OUG nr. 151/2008 pentru modificarea Ordonanței nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din învățământ au fost declarate ca fiind neconstitutionale, rămân in vigoare dispozițiile O.G. nr. 15/2008 cu modificările si completările ulterioare.
Acest aspect rezulta cu precădere din prevederile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si funcționarea Curții Constituționale potrivit cărora „dispozițiile din legile si ordonanțele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale îsi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept."
In ceea ce privește aplicabilitatea Legii 221/2008 după data de 31 decembrie 2008, s-a menționat că Legea 221/2008 reglementează creșterile salariale ce se acorda in anul 2008 personalului din învățământ, neexistând in cuprinsul ei prevederi care sa precizeze creșterile salariale pentru anul 2009.
Pentru perioada 01.04._09, cadrul legislativ in vigoare îl reprezintă O.U.G. nr. 31/2009 privind unele masuri in domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, aprobata prin Legea 259 din 7 aprilie 2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 484 din 13 iulie 2009 si O.U.G. nr. 41/2009 privind unele masuri in domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 286 din 30 aprilie 2009 si aprobata prin Legea 300/06.10.2009, dispozițiile acestor ordonanțe nefiind declarate neconstitutionale.
Mai mult decât atât, O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 si in anul 2009 personalului din învățământ, publicata in Monitorul Oficial nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificări prin Legea 221/2008, cu modificările si completările ulterioare, a fost abrogata in mod expres prin art. 48 pct.16 al cap. VI - dispoziții finale din Legea - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial din 9 noiembrie 2009.
In ceea ce privește obligarea paraților la calculul drepturilor salariale aferente perioadei 01.01._11, instanța de judecata in mod incorect a admis aceste cereri, deoarece salariații nu au făcut dovada respectării procedurii prealabile prevăzute de legile speciale din domeniul salarizării.
Astfel, in ceea ce privește aceste capete de cerere privind reîncadrarea salariaților, a invocat recurentul excepția tardivității introducerii acțiunii.
In conformitate cu dispozițiile art. 34 din Legea - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competența ordonatorilor de credite.
Contestația poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării Ia cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.
Coordonatorii de credite vor soluționa contestațiile în termen de 10 zile.
Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (I) persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de Ia data comunicării soluționării contestației."
Prin actele depuse Ia dosarul cauzei recurenții reclamanții nu au făcut dovada respectării procedurii prealabile si nici a termenului de 30 de zile prevăzut de art. 34 al in. (4) Legea - cadru nr. 330/2009.
D. urmare, a solicitat recurenta admiterea excepției tardivității introducerii acțiunii, sub aspectul tardivității contestării reîncadrării conform Legii 330/2009.
In ceea ce privește reîncadrarea conform Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, recurenta a invocat excepția tardivității, având in vedere art. 30 din acest act normativ, care face vorbire despre aceeași procedura si același termen de contestare ca si cel din Legea nr. 330/2009.
Referitor la aplicabilitatea Legii cadru nr. 284/2010 pentru anul 2011, începând cu data de 13 mai 2011 este in vigoare Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care a introdus un nou sistem de calcul pentru aceasta categorie de personal din unitățile de învățământ, instanța in mod corect neacordând recalcularea si după aceasta data.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304ind1 Cod procedură civilă.
Nu s-a formulat întâmpinare.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și în baza art.3041 Cod procedură civilă, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Excepția de tardivitate invocată de recurent[, motivată de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 330/2009 și art. 30 din Legea nr. 284/2010 nu este fondată, întrucât procedura reglementată de aceste texte nu poate constitui un obstacol în sesizarea instanței de judecată cu o cerere urmărind aplicarea corectă a actelor normative privind salarizarea.
Motivul de recurs referitor la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 în intervalul 1.10._08, 4.11._08, la perioada ulterioară datei de 31.12.2008, precum și în perioada 1._.12.2009, este lipsit de pertinență, în condițiile în care litigiul privește încadrarea reclamanților începând cu data de 1.01.2010.
În privința cererii de reîncadrare conform Legii nr. 330/2009, începând cu data de 1.01.2010, cu respectarea coeficientului prevăzut de Legea nr. 221/2008, Curtea notează că prin Decizia nr. 11 din 8.10.2012, pronunțată în interesul legii și, în consecință, obligatorie pentru instanțele de judecată în temeiul art. 3307 alin. 4 Cod procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, că personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Așa cum s-a reținut de Înalta Curte, din prevederile art. 30 din Legea nr. 330/2009 reiese intenția legiuitorului de a proteja drepturile salariale ale personalului bugetar.
În vederea stabilirii unor criterii de determinare a sintagmei "salariu avut", prin art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar s-a prevăzut că "Reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009."
Față de conținutul normei citate rezultă că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 urma a se realiza luând în calcul salariul de bază la care ar fi fost îndreptățit acesta la data de 31 decembrie 2009, ceea ce reprezintă dreptul recunoscut și ocrotit de lege.
În acest context, s-a arătat că noul salariu de bază pentru anul 2010 trebuie calculat pornind de la preluarea celui care corespundea funcției deținute potrivit grilei de salarizare valabile în luna decembrie 2009 și care trebuia plătit personalului didactic din învățământ, în raport cu valoarea de 400 lei a coeficientului de multiplicare 1,000.
Cu privire la aplicabilitatea în cauză a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009, la care se referă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, prin care este diminuată valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, s-a apreciat că actul normativ menționat trebuie considerat ca fiind lipsit de efecte, față de deciziile succesive ale Curții Constituționale prin care a fost constatată neconstituționalitatea actelor normative ce au adus modificări Ordonanței de Guvern nr. 15/2008, modificată prin Legea nr. 221/2008. Prin urmare, Înalta Curte a considerat că Ordonanța de Guvern nr. 41/2009 trebuie considerată ca lipsită de efecte, iar singurele prevederi legale ce produc efecte în cauză sunt cele ale art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008, fără a fi avute în vedere modificările legislative operate prin ordonanțele de urgență afectate de vicii de neconstituționalitate.
Față de acestea, apar nefondate susținerile recurentei în sensul că, începând cu data de 1.01.2010, Legea nr. 221/2008 nu mai poate avea efecte asupra calculului salariului reclamanților.
În ce privește perioada 1.01._11, în raport de dispozițiile art. 1 alin. 3 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, drepturile salariale ale reclamanților trebuie calculate pornind de la cuantumul avut în anul 2010, la care se adaugă și majorarea prevăzută de lege, în lipsa unui alt mod de stabilire a drepturilor salariale prevăzut de acest act normativ. Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. 3 din lege, „Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010”.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul declarat este nefondat și va respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta ȘCOALA G. NR. 198 împotriva sentinței civile nr.6903 din data de 12.06.2014 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu intimații S. ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI în numele membrilor de sindicat I. F., P. I., A. M., C. S., P. C., T. E., I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și C. L. SECTOR 6 BUCUREȘTI, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Ianuarie 2015.
Președinte, D. G. E. | Judecător, D. A. C. | Judecător, M. P. |
Grefier, I. R. M. |
Red.jud.EDG./07.01.2015/2ex.
Jud.fond: F.I.C..
| ← Pretentii. Decizia nr. 1681/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Despăgubire. Decizia nr. 438/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
