Reconstituire vechime. Decizia nr. 1419/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1419/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 311/192/2013

Dosar nr._ (8051/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.1419

Ședința publică din data de 14 mai 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – L. C. DOBRANIȘTE

JUDECĂTOR - E. L. U.

JUDECĂTOR - P. A.

GREFIER - F. V.

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta–pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII G. împotriva sentinței civile nr. 313 din data de 22 mai 2014 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. I. și intimatul-pârât C. L. VÂNĂTORII M., în cauza având ca obiect reconstituire vechime în muncă.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 07 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 14 mai 2015, când a decis următoarele:

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr. 313 din data de 22 mai 2014 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă în dosarul nr. _, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâții C. L. VÂNĂTORII M. și C. JUDEȚEANĂ DE PENSII G..

În consecință, s-a constatat că reclamantul a prestat muncă în cadrul CAP Vânătorii M. în perioada 1983-1989, în calitate de cooperator, perioadă ce urmează a fi reconstituită ca vechime în muncă.

Pârâta C. Județeană de Pensii G. a declarat recurs, criticând sentința suscitată sub următoarele aspecte, în esență:

Reclamantul a solicitat reconstituirea vechimii în munca la CAP Vânătorii M., în contradictoriu cu C. L. Vânătorii M. și C. de Pensii G..

Potrivit prevederilor art. 279 din Codul muncii, vechimea în munca stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.

După data abrogării Decretului nr.92/1976 privind Carnetul de muncă, cu modificările și completările ulterioare, vechimea în munca stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de muncă, de către instanța competența să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenta raporturilor de muncă.

Printre atribuțiile stabilite de art. 139 din Legea nr.263/2010, nu intră și reconstituirea vechimii în muncă, mai ales ca reclamantul, prin apărător, clasează această cerere ca fiind un conflict de muncă.

Ori între reclamant și CJP G. nu au existat raporturi de muncă, motiv pentru care nu se justifica legitimarea procesuală a Casei de Pensii G. doar din perspectiva unei viitoare valorificări a perioadei reconstituite.

Nu s-au propus noi dovezi în cauză, solicitându-se judecarea în lipsa părților conform art. 242 alineatul ultim Cod Procedură Civilă.

În temeiul art. 312 alineatul 1 teza I și art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, văzând și prevederile art. 304/1 din același cod, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul menționat prin dispozitivul prezentei decizii pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Așa cum reiese din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond, prin sentința atacată s-a constatat că autorul acțiunii a prestat muncă în cadrul CAP Vânătorii M. în perioada 1983-1989, în calitate de cooperator, perioadă ce urmează a fi reconstituită ca vechime în muncă.

Această hotărâre judecătorească a fost pronunțată în contradictoriu cu C. L. Vânătorii M., dar și cu C. Județeană de Pensii G..

În conformitate cu prevederile art. 279 alin. 2 din Codul Muncii, „după data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă”.

Decretul nr. 92/1976 a încetat să mai producă efecte juridice la data de 01.01.2011, fiind abrogat prin dispozițiile art. 298 din Codul Muncii.

Rezultă că prin voința legiuitorului, litigiile privind reconstituirea vechimii în muncă stabilită până la data de 31.12.2010 (de genul celui din prezentul proces) au caracterul unor conflicte de muncă în sensul art. 231 din Codul Muncii.

În conformitate cu prevederile art. 267 din Codul Muncii:

Pot fi părți în conflictele de muncă:

a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;

b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;

c) sindicatele și patronatele;

d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă”.

Deci, regula în materie de conflicte de muncă este aceea că părțile sunt salariații și angajatorii, alte persoane putând participa doar dacă „au vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă”.

Între autorul cererii de chemare în judecată și recurenta-pârâtă CJP G. nu au existat raporturi juridice de muncă, adică relații de tip salariat-angajator.

Deci, CJP G. nu putea participa în prezentul proces în calitate de angajator, ci doar dacă ar avea vocație în acest sens în temeiul unei legi speciale.

Actul normativ care reglementează activitatea caselor județene (teritoriale) de pensii este Legea nr. 263/2010. Art. 139 din legea amintită enumeră limitativ atribuțiile ce revin acestor entități juridice, însă toate acestea sunt strict legate de sfera raporturilor de asigurări sociale, iar nu de cea a raporturilor juridice de muncă.

Așa fiind, CJP G. nu are vocație în temeiul legii speciale de a participa la judecarea unor pricini ce au ca obiect conflicte de muncă.

În aceste condiții, recurenta-pârâtă CJP G. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, motiv pentru care este necesară admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CJP G. și respingerea acțiunii față de aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate întrucât nu au fost criticate prin intermediul recursului formulat în cauză, astfel că au intrat în puterea lucrului judecat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta – pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII G., împotriva sentinței civile nr. 313 din data de 22 mai 2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. I. și intimatul-pârât C. L. VÂNĂTORII M..

Modifică în parte sentința atacată.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. județeană de Pensii G. si, în consecință, respinge acțiunea față de aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

L. C. E. L. P. A.

Dobraniște U.

GREFIER

F. V.

Red.: C.D.

Dact.: A.C./2ex.

27.05.2015

Jud. fond: I. C. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Reconstituire vechime. Decizia nr. 1419/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI