Obligaţie de a face. Decizia nr. 431/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 431/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 109/3/2013

Dosar nr._ (7347/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.431

Ședința publică din data de 05 februarie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – L. C. DOBRANIȘTE

JUDECĂTOR - E. L. U.

JUDECĂTOR - P. A.

GREFIER - F. V.

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții-reclamanți B. D., P. E., M. G. împotriva sentinței civile nr. 6962 din data de 13 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți POLIȚIA L. SECTOR 1 BUCUREȘTI și P. S. 1 BUCUREȘTI, cauza având ca obiect pretenții bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-reclamantă P. E., personal, intimata-pârâtă Poliția L. Sector 1 București, prin avocat M. A., cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr. 35/11.12.2014, atașată la fila 18 dosar, lipsind recurenții-reclamanți B. D., M. G. și intimatul-pârât P. S. 1 București.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata-pârâtă Poliția L. Sector 1 București a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secții, la data de 04.02.2015, precum și faptul că recurenții-reclamanți B. D., M. G. au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă.

Recurenta-reclamantă P. E. depune la dosar practică judiciară.

Din oficiu, în baza art. 3021 alineatul 1 lit. c și art. 306 Cod procedură civilă, Curtea invocă excepția nulității recursului întrucât în motivarea acestuia nu se exprimă critici concrete în legătură cu sentința atacată, critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile prev. de art. 304 Cod procedură civilă; recurenții nu combat în vreun fel argumentele de fapt și de drept avute în vedere de Tribunal atunci când a soluționat pricina și nu fac nicio referire la aceste argumente ce sunt redate pe larg în considerentele hotărârii; recurenții-reclamanți reproduc aceleași aspecte de fapt și de drept cu cele prezentate în cererea modificatoare și completatoare depusă în cursul judecății fond (, reluând practic aceleași motive.

Recurenta-reclamantă P. E. solicită respingerea excepției nulității recursului.

Avocatul intimatei-pârâte Poliția L. Sector 1 București apreciază că recursul nu este motivat în fapt și solicită admiterea excepției nulității recursului.

Curtea reține pricina în pronunțare pe excepția invocată.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr. 6962 din data de 13 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, s-a respins acțiunea modificată prin care reclamanții B. D., P. E., M. G. au solicitat obligarea pârâților POLIȚIA L. SECTOR 1 BUCUREȘTI și P. S. 1 BUCUREȘTI la plata drepturilor salariale (sporuri) prevăzute de legislația în materie și neacordate sau sistate.

Reclamanții au declarat recurs împotriva sentinței precitate.

La termenul din 05.02.2015, din oficiu, Curtea a invocat excepția nulității recursului pentru motivele expuse în încheierea de ședință de la data amintită.

Recurenta P. E., prezentă personal în instanță, a solicitat respingerea excepției.

Intimata POLIȚIA L. SECTOR 1 BUCUREȘTI, prin avocat, a pus concluzii în sensul admiterii excepției.

În baza art. 306 și 302/1 alineatul 1 lit. c Cod Procedură Civilă, Curtea va constata nulitatea recursului pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Potrivit art. 306 alineatul 1 teza I, „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal…”,iar în conformitate cu art. 306 alineatul 3, „indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.

Art. 302/1 alineatul 1 lit. c Cod Procedură Civilă prevede că „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.”

Din interpretarea gramaticală, logică și sistematică a textelor de lege precitate rezultă că orice persoană care exercită calea de atac a recursului are obligația de a expune motivele de nelegalitate ale hotărârii pe care înțelege să o atace, adică să arate în concret criticile sale în legătură cu aceasta, de așa natură sau într-o asemenea manieră încât ele să se circumscrie sau să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 304 Cod Procedură Civilă.

Însă, în pricina de față, așa cum rezultă din analiza susținerilor expuse în cadrul recursului, nu se relevă nicio nemulțumire concretă din care să reiasă în ce constă nelegalitatea și/sau netemeinicia hotărârii atacate ori care sunt greșelile de judecată eventual săvârșite de instanța de fond. Recurenții-reclamanți nu înțeleg să combată argumentele de fapt și de drept ce au format convingerea Tribunalului și care au condus la pronunțarea sentinței atacate (argumente redate pe larg în considerentele hotărârii) și nu fac nicio referire la acestea.

Practic, în ceea ce se pretinde că reprezintă motivarea recursului, sunt reluate aceleași aspecte de fapt și de drept cu cele prezentate în cuprinsul cererii modificatoare de la filele 37-40 dosar fond.

Un asemenea procedeu nu poate fi acceptat pentru că recursul este îndreptat întotdeauna împotriva unei hotărâri judecătorești, neputându-se face abstracție de existența acesteia, astfel că în cuprinsul său (al recursului) trebuie să fie evidențiate elementele de nelegalitate ale respectivei hotărâri. Instanța de recurs nu procedează la o nouă soluționare în fond a pricinii, ci stabilește dacă sentința atacată este legală și temeinică prin raportare la criticile ce-i sunt aduse. Însă, asemenea critici trebuie să fie formulate efectiv, iar nu să îmbrace forma reproducerii cuprinsului cererii de modificare a acțiunii introductive de instanță.

În aceste condiții este imposibilă dezvoltarea motivelor de recurs și încadrarea lor în vreuna dintre ipotezele enumerate de art. 304 Cod Procedură Civilă

Așa fiind, recursul apare ca fiind lipsit de substanță logico-juridică și nu oferă nici un element pe baza căruia să poată fi circumscris unuia dintre cazurile reglementate prin dispozițiile art. 304, ceea ce conduce la concluzia că autorii căii de atac nu și-au îndeplinit obligația prevăzută de art. 302/1 alin. 1 lit. c Cod Procedură Civilă, consecința necesară fiind declararea nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nulitatea recursului declarat de recurenții-reclamanți B. D., P. E., M. G. împotriva sentinței civile nr. 6962 din data de 13 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți POLIȚIA L. SECTOR 1 BUCUREȘTI și P. S. 1 BUCUREȘTI

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 05.02.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

L. C. Dobraniște E. L. U. P. A.

GREFIER,

F. V.

Tehnored.C.D./2 ex./2 ex./11.02.2015

Jud.fond:V. C. M. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 431/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI