Obligaţie de a face. Decizia nr. 144/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 144/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 1399/87/2014
ROMÂNIA
DOSAR NR._ (7318/2014)
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.144
Ședința publică de la 16.01.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE- M. V. D.
JUDECĂTOR - N. R. I.
GREFIER - E. D. C.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de apelanta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN împotriva sentinței civile nr.955/06.08.2014, pronunțate de Tribunalul Teleorman-Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul S. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul prin avocat T. C., care depune la dosar împuternicire avocațială, lipsă fiind apelanta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul avocat al intimatului arată că nu are alte cereri de formulat, care să conducă la amânarea dezbaterilor.
Curtea constată închisă etapa cercetării judecătorești, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală prin care intimatului i s-au acordat punctajele suplimentare prevăzute de OUG nr.100/2008 și de Legea nr.263, art.169.
În combaterea motivelor de apel, reprezentantul avocat al intimatului solicită ca instanța să aibă în vedere că prin expunerea motivelor ce au stat la baza adoptării OUG100/2008, a OUG nr.209/2008 cât și introducerii în Legea nr.263, a dispozițiilor art.169, s-a urmărit exclusiv înlăturarea unor inechități ce au apărut în procesul de recalculare a pensiilor și nu neapărat odată cu OUG nr.4/2005, ci încă de la . Legii nr.19/2000. Susține că intimatului i s-au deschis drepturile de pensie potrivit Legii nr.3/1977; formula de calcul presupunea că din ultimii 10 ani de vechime, se calculau cei mai favorabili 5 ani, față de care se stabileau, după o formulă de calcul procentual, drepturile de pensie. După apariția Legii nr.19, aplicându-se principiul contributivității, s-a pornit de la această pensie stabilită în temeiul Legii nr.3/1977 și s-a transformat în punctaj de pensie. Odată cu . OUG nr.4/2005 s-a reluat această formulă greșită de calcul. Acest stagiu de 6 ani pentru grupa a II-a s-a transformat în situații în care, introducându-se formula de calcul prevăzută de Legea nr.19, a reieșit o pensie mult mai mică, situație care se perpetuează din anul 2000.
Legiuitorul a adoptat un nou act normativ prin care să îndrepte această nedreptate pe care a provocat-o pensionarilor potrivit Legii nr.3/1997 și a acordat în prima fază punctaj, pe care ulterior l-a mărit. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.955/06.08.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. F. M. în contradictoriu cu pârâtul C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN.
A fost obligată pârâta să revizuiască drepturile de pensie ale reclamantului, stabilite prin decizia nr._/26.02.2014, prin care i s-a modificat punctajul mediu anual, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr. 925/2013, a Tribunalului Teleorman, cu luarea în calcul a punctajului cuvenit conform OUG nr.100/2008.
De asemenea, a obligat pârâta să plătească reclamantului diferența dintre punctajul mediu anual stabilit conform art. 169 din Legea nr. 263/2010 și cel stabilit conform OUG nr. 100/2008, începând cu data de 05.05.2011.
Totodată, a obligat pârâta să plătească reclamantului diferențele drepturilor de pensie cuvenite în urma recalculării, conform OUG nr. 100/2008 și conform art. 169 din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 05.05.2011, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamantul S. F. M. este pensionat în temeiul Legii nr. 3/1977, astfel cum s-a reținut prin sentința civilă nr. 2925/2013.
La deschiderea dreptului său la pensie, s-a reținut că acesta a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă 27 ani.
Reclamantul a formulat acțiune în justiție pentru recalcularea drepturilor de pensie, fiind nemulțumit de pensia rezultată după recalculare.
Prin sentința civilă nr. 2925/2013, pârâta a fost obligată să-i emită reclamantului o nouă decizie de recalculare a pensiei, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, urmând ca reclamantul să primească și diferențele drepturilor de pensie rezultate în urma recalculării.
Pârâta așa cum a recunoscut prin întâmpinare, s-a conformat dispozițiilor sentinței civile sus arătate și a emis decizia de recalculare nr._/26.02.2014, pe care reclamantul nu a atacat-o, însă a formulat cerere de revizuire a drepturilor de pensie susținând că punctajul mediu anual nu a fost stabilit corect.
Susținerile pârâtei din întâmpinare nu pot fi reținute, întrucât: art. 1 alin.2 din OUG 100/2008 stabilește că prevederile alin.1 – care menționează punctajul de care beneficiază asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 – se aplică numai în situația în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa 3 în funcție de data nașterii, respectiv stagiile complete de cotizare complete de cotizare în funcția dată deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167¹.
Dreptul la pensie al reclamantului s-a deschis în temeiul Legii nr. 3/1977 reținându-se un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare, în baza Legii nr. 3/1977, conform sentinței civile obținute, astfel că orice recalculare a pensiei realizată în baza Legii nr. 19/2000, în temeiul OUG nr. 4/2005 – trebuie să ia în considerare stagiul complet de cotizare și vârstele de pensionare stabilite de actul normativ în baza căruia s-a făcut ieșirea la pensie, în cazul de față, Legea nr.3/1977.
OUG nr. 100/2008 dă posibilitatea anumitor categorii de persoane de a beneficia de un număr suplimentar de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,_ puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă, precum și de 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,_ puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă.
Sunt avute în vedere, printre altele, persoanele ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
Pentru reclamant, Legea nr. 3/1977 nu reprezintă o lege specială, ci legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Dispoziția referitoare la stagiul complet de cotizare mai favorabilă celor care au prestat muncă în grupe de muncă o anumită perioadă nu este nici ea o lege specială în sensul O.U.G. nr. 100/2008, ci o prevedere derogatorie de la stagiul complet de cotizare general, stabilită însă tot prin legea generală care reglementa stabilirea și calculul pensiilor.
Stagiul complet de cotizare și acordarea de puncte suplimentare în baza O.U.G. nr.100/2008 reprezintă două probleme diferite care nu se exclud, date fiind natura lor și finalitatea.
Mai mult, OUG nr.100/2008 nu impune ca stagiul complet de cotizare să fie de 30 de ani, pentru că acest stagiu este determinat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, iar domeniul de aplicare a O.U.G. nr.100/2008 este stabilit în raport de persoanele beneficiare și de grupele de muncă.
Reclamantul este deci îndreptățit la recalcularea drepturilor de pensie conform O.U.G. nr. 100/2008.
De asemenea, Tribunalul a constatat că reclamantului îi sunt aplicabile și prevederile art. 169 din legea nr. 263/2010 potrivit cărora „Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației încadrate în grupa I de muncă și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
- cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă;
- cu 25 % pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă (...).
Prevederile alin.1 se aplică prin acordarea diferenței dintre creșterea punctajului mediu anual rezultată și cea acordată conform OUG nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/_ privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009”.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a sumelor reprezentând diferențe de drepturi de pensie rezultate din recalculare, Tribunalul a constatat că pretențiile reclamantului își au izvorul juridic în dispozițiile art.1530 din Codul civil, potrivit cărora creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile obligației.
Prin urmare, deprecierea în timp a valorii monedei naționale face ca executarea cu întârziere a obligației să diminueze din valoare reală a creanței, așa încât, la momentul plății, creanța trebuie reevaluată.
Prin plată cu întârziere a acestor drepturi bănești, reclamantul a suferit un prejudiciu, care constă în imposibilitatea de a utiliza acești bani, prejudiciu ce reprezintă un beneficiu nerealizat pasibil de a fi acoperit prin actualizarea sumei datorate cu rata inflației, cu titlu de daune interese.
Indexarea potrivit legii a punctului de pensie cu rata inflației reprezintă paguba efectiv suferită prin devalorizarea monedei naționale, în sensul prevăzut de art. 1530 Cod civil.
În raport de cele expuse, s-a admis acțiunea și s-a obligat pârâta să revizuiască drepturile de pensie ale reclamantului, stabilite prin decizia nr._/26.02.2014, prin care i s-a modificat punctajul mediu anual, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr. 2925/2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman, cu luarea în calcul a punctajului cuvenit conform OUG nr. 100/2008, să plătească reclamantului diferența dintre punctajul mediu anual stabilit conform art. 169 din Legea nr. 263/2010 și cel stabilit conform OUG nr. 100/2008, începând cu data de 05.05.2011 și diferența drepturilor de pensie cuvenite în urma recalculării, conform OUG nr. 100/2008 și conform art. 169 din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 05.05.2011, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel motivat în termen legal pârâta C. Județeană de Pensii Teleorman, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, apel întemeiat pe dispozițiile art.480 Cod proc. civilă.
Prin apelul formulat a susținut că prima instanță a pronunțat sentința cu aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv art.107 alin.1, art.116 din Legea 263, art. 2 lit.a) din OUG 100/2008, art.169, alin.1 lit. a, art. 169 alin.2 din aceeași lege.
În fapt, prin sentința civilă nr.2925/2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman, CJP Teleorman a fost obligată să emită o decizie de recalculare a pensiei în care, la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 ani și plata diferențelor rezultate din recalculare în conformitate cu OUG nr. 4/2005.
La cererea reclamantei, C.J.P. Teleorman a emis decizia nr._/26.02.2014 decizia rămânând definitivă, nefiind contestată în termenul prevăzut de lege.
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor OUG 100/2008, potrivit art. 2, pct. a din OUG 100/2008 prevede că "Prevederile art.78 ind. 2 din Legea 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.”
După emiterea acestei noi decizii, în care s-a utilizat stagiul de 25 de ani, pensionarul nu mai poate beneficia de punctajul suplimentar acordat prin OUG 100/2008, nemaifiind îndeplinite cerințele prevăzute de art.1, preluat în cuprinsul art. 1, pct.2, alin. 2) din Ordonanța de modificare 209/2008, în care se stipulează cu claritate că "prevederile alin. (1) se aplică numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexăa 3, în funcție de data nașterii, respective stagiile complete de cotizare în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform art. 167 ind. 1".
Conform anexei 3 din Legea 19/2000, stagiul complet de cotizare era de minimum 30 de ani la . legii pe 01.04.2001, urmând a fi majorat la 35 de ani, până la 01.03.2015. Din moment ce stagiul complet de cotizare utilizat la stabilirea pensiei reclamantului a fost de 20 de ani, conform dispozitivului sentinței civile nr.3145/2011, numai poate fi îndeplinită cerința legală privitoare la stagiile complete de cotizare, prevăzute la anexă 3". Cât privește aplicarea dispozițiilor prevederilor art. 169 din Legea 263/2010, alin. 4, dispune: "prevederile alin .1 se aplică prin acordarea diferenței dintre creșterea punctajului mediu anual și cea acordată conform OUG 100/2008, pentru completarea Legii 19/2000."
Referitor la acordarea diferențelor drepturilor de pensie actualizate cu indicele de inflație, potrivit art. 1081 C. civ., "Daunele nu sunt debite decât atunci când debitorul este în întârziere de a îndeplini obligația sa, afară numai de cazul când lucrul ce debitorul era obligat de a da sau de a face, nu putea fi dat și nici făcut decât într-un timp oarecare ce a trecut".
Pentru motivele arătate, apelanta solicită admiterea apelului, iar prin soluția ce instanța o va pronunța, să se schimbe soluția pronunțată prin sentința civilă nr.955/06.08.2014, reclamantul nefiind îndreptățit să beneficieze de prevederile art.169 din Legea 263/2010 și de prevederile OUG 100/2008.
Acesta este și punctul de vedere al instanței de apel concretizat în deciziile pronunțate în cea mai mare parte a recursurilor sau apelurilor având același obiect, după cum urmează: dosarele nr._, nr._, nr._, nr._, nr._ și nr._, etc..
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
În primul rând, sunt nepertinente și de înlăturat ca atare motivele de apel referitoare la nepreluarea stagiului complet de cotizare cuvenit reclamantului-intimat, din Anexa 3 a Legii nr.19/2000, caz în care el nu ar fi îndreptățit să beneficieze de majorarea punctajului în temeiul OUG nr.100/2008 și Legii nr.263/2010, pentru activitatea prestată în grupa superioară, pentru simplul motiv că acesta nu s-a pensionat sub imperiul Legii nr.19, ci al Legii nr.3/1977.
Pe această bază însă, reclamantului i-a fost aplicat art.14 din același act normativ, în baza căruia i s-a recunoscut prin hotărâre judecătorească un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, derogator de la dreptul comun (30 de ani), în considerarea unei durate cel puțin egale realizate în grupa a II-a de muncă.
Or, astfel cum se susține printr-un alt argument al apelului, limita aplicării OUG nr.100/2008 și a art.169(1) din Legea nr._ în privința persoanelor ale căror drepturi s-au deschis anterior datei de 01.04.2001, este conținută în art. II lit. a) teza finală din O.U.G. nr. 100/2008, respectiv alin. (2) al art. 169 din Legea nr. 263/2010 și se referă la situația in care, la recalcularea pensiilor in conformitate cu prevederile Ordonanței de urgența a Guvernului nr.4/2005, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea in munca necesara deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special. Or, vechimea în muncă necesară deschiderii drepturilor la pensie reprezintă însuși stagiul complet de cotizare cerut de lege pentru stabilirea unei pensii cu vechime completă, și care apare la numitorul fracției ce dă punctajul mediu anual (fiind de dorit, din acest punct de vedere, să fie cât mai mic). Cât privește prevederea acestuia printr-un act normativ special, ipoteza se întinde și asupra dispozițiilor de excepție ce consacră un stagiu derogator, mai mic decât cel prevăzut de regula comună, chiar cuprinse în acte normative cu caracter general (cum este în speță situația art.14, normă specială cu privire la stagiul complet de cotizare, astfel cum a fost interpretată prin decizia în interesul legii nr.40/2008, conținută însă de actul normativ-cadru în materie). Asimilarea se explică prin identitatea de rațiune a legiuitorului, care a urmărit să gratifice activitatea prestată în condiții de grupă superioară, fără a acorda un dublu beneficiu pentru același motiv: și utilizarea unui stagiu complet de cotizare redus, și majorarea, din aceeași cauză, a punctajelor aferente perioadelor de grupă superioară.
În consecință, utilizarea unui stagiu complet de cotizare mai mic decât cel generic prevăzut de legea sub imperiul căruia s-a pensionat asiguratul bărbat (în speță, 25 de ani, față de 30), în temeiul unei dispoziții speciale a acesteia, înlătură acordarea, pe aceeași bază, a desfășurării activității în grupa superioară, și a beneficiului reglementat de OUG nr.100/2008, respectiv art.169 din Legea nr.263/2010. Acesta a fost prevăzut numai în favoarea celor pentru care activitatea prestată în grupa de muncă nu a produs deja efecte pe planul stagiului complet de cotizare folosit la recalcularea pensiei potrivit OUG nr.4/2005, or, activitatea desfășurata de reclamantul-apelant în aceste condiții a fost deja recompensată, prin împărțirea numărului total de puncte realizate la 25, în loc de 30. Interpretarea contrară ar contraveni scopului afirmat al actelor normative succesiv edictate pentru recunoașterea condițiilor de grupă, de asigurare a unei situații de echitate persoanelor care au desfășurat activitate în fostele grupe I sau/și a II-a, creând o situație discriminatorie, fără vreo explicație rezonabilă, pentru persoanele care s-au pensionat în baza Legii nr.19/2000 și care nu au dreptul la un stagiu derogator.
În consecință, potrivit celor expuse, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, astfel că în aplicarea art.480(2) din Noul Cod de procedură civilă, va admite apelul. Va schimba în tot sentința atacată, în sensul de a respinge acțiunea, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN, cu sediul în A. ., județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr.955/06.08.2014, pronunțate de Tribunalul Teleorman – Secția Conflicte de muncă și Asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. F. M.,CNP_, cu domiciliul în ..
Schimbă în tot sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16.01.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. V. D. N. R. I.
GREFIER,
E. D. C.
Red.I.N.R/29.01.2015
Tehnored.C.C./4ex./ 20.01.2015
Jud. fond: T. I.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 2531/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 2307/2015.... → |
|---|
