Recalculare pensie. Decizia nr. 365/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 365/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 36452/3/2012

ROMÂNIA

DOSAR NR._ (6356/2014)

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.365

Ședința publică de la 30.01.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE- N. R. I.

JUDECĂTOR - M. V. D.

JUDECĂTOR - C. G. C.

GREFIER - E. D. C.

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul E. G. împotriva sentinței civile nr.2211/26.02.2014, pronunțate de Tribunalul București-Secția a VIII-a Conflicte de muncă și Asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul personal, lipsă fiind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Președintele completului procedează la verificarea identității recurentului, care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință.

Recurentul arată că nu are alte cereri de formulat, care să conducă la amânarea dezbaterilor.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurentul solicită admiterea recursului, valorificarea cărții de muncă din care rezultă că a lucrat ca sudor, în condiții specifice grupei a II-a de muncă, potrivit mențiunilor din Carnetul de muncă, aflat în fotocopie la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr._, contestatorul E. G. a formulat cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu intimata C. de P. a Municipiului București, astfel cum a fost precizată, prin care a contestat decizia nr._/30.06.2005 și solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru grupa a II-a de muncă, respectiv 32 de ani 4 luni și 20 de zile în perioada 12.07._85 și obligarea pârâtei la plata retroactivă a diferențelor de pensie cuvenite începând cu 01.09.1985, precum și decizia nr._/14.08.2013, solicitând a se lua în calcul adeverința cu salariul brut eliberată de Uzina Timpuri Noi și de Întreprinderea de Pompe Aversa București.

Prin sentința civilă nr.2211 din data de 26.02.2014, pronunțată de Tribunalul București, a fost respinsă cererea promovată de contestatorul E. G., în contradictoriu cu intimata C. de P. a Municipiului București.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că,potrivit dispozițiilor art. 4 alin.1 din OUG nr. 4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.

Potrivit disp. art. 2 alin. 1 alin.3 si alin. 4 din HG nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației, anterioare datei de 01.04.2001, in conformitate cu prev. Legii 19/2000 “Stagiul complet de cotizare utilizat in determinarea punctajului mediu anual reprezenta vechimea integrala in munca prevăzuta de legislația in vigoare la data deschiderii dreptului de pensie de care persoana beneficiază……la data începerii operațiunilor de evaluare” care “pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977 – 31.03.2001 … va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977” iar “ pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite in condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special ….. este vechimea in munca necesara deschiderii dreptului de pensie prevăzuta de aceste acte normative”.

Cu privire la stagiul complet de cotizare, art. 8 din Legea nr. 3/1977 arată că personalul muncitor care are o vechime în munca de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârsta, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile. Persoanele încadrate în munca care au o vechime de cel puțin 30 ani bărbații și 25 ani femeile, sunt pensionate, la cererea lor, și la împlinirea vârstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile.

Prin derogare de la această normă de principiu, art. 14 din Legea nr.3/1977 arată că persoanele care lucrau efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrau în grupa I de munca, se puteau pensiona, la cerere, la vârsta de 50 de ani bărbații, stagiul complet de cotizare fiind de 20 de ani. Persoanele care lucrau efectiv cel puțin 25 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrau în grupa a II-a de munca, se puteau pensiona, la cerere, la vârsta de 55 de ani, stagiul complet de cotizare fiind în cazul lor de 25 de ani.

Tribunalul a constatat că dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977 sunt dispoziții cu caracter special în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, astfel încât, în cazul pensionării unei persoane care a realizat stagiul necesar în grupa I sau a II-a de muncă, nu există nicio rațiune pentru a se lua în considerare alt stagiu complet de cotizare.

În cazul reclamantului însă, înscrisurile depuse la dosar nu atestă o vechime în muncă în condiții specifice grupei a II-a. . cartea de muncă prezentată de reclamant nu confirmă cei 32 de ani 4 luni și 20 de zile afirmați de acesta ca fiind lucrați în condiții specifice grupei a II-a de muncă, iar o adeverință în același sens nu a fost prezentată. Dimpotrivă, conform adeverinței nr. 72/2012 eliberată de ., f.73, activitatea desfășurată în perioada ianuarie 1961 - septembrie 1978 nu s-a încadrat în grupă superioară de muncă. Prin urmare, în lipsa oricăror dovezi, în mod corect pârâta, casa de pensii, nu a operat în cazul reclamantului un stagiu derogator de cotizare de 25 de ani, ci a utilizat stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevăzut de norma de drept comun, art. 8 din Legea nr. 3/1977. Operațiunea încadrării în grupele de muncă este atributul angajatorului, care are obligația eliberării de adeverințe care să ateste condițiile de lucru.

Față de aceste considerente, prima cerere a reclamantului este neîntemeiată și a fost respinsă.

În ce privește legalitatea deciziei nr._/14.08.2013, Tribunalul a constatat că aceasta a respins de la valorificare adeverința nr. 302/29.10.2012 emisă de . adeverința nr. 72/25.01.2013 emisă de ..

Prima adeverință atestă, pe de-o parte, sporul pentru munca prestată de reclamant în timpul nopții pe perioada 16.09._85, acesta fiind valorificat în procent mediu de 7,88, astfel cum rezultă din buletinul de calcul aferent decizie contestate, f. 35. Pe de altă parte, în fila anexată, această adeverință atestă veniturile realizate de reclamant ca angajat al . a menționa funcția deținută de reclamant, dacă sunt venituri brute sau nete, ce includ aceste venituri, în ce temei legal au fost plătite, dacă au constituit baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale și dacă, în concret, angajatorul a virat această contribuție la bugetul statului.

Prin urmare, această adeverință, astfel cum a fost eliberată de fostul angajator, nu a putut fi valorificată la stabilirea drepturilor de pensie întrucât încalcă prevederile art. 165 din Legea nr. 263/2010 care stabilesc veniturile utilizate la determinarea punctajului mediu anual până la . Legii nr. 19/2000.

Potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, punctajele lunare se stabilesc, după caz (respectiv în funcție de perioadă și de înregistrările din carnetele de muncă), prin raportare la salariile brute sau nete. Obligarea intimatei la efectuarea calculului punctajului mediu anual prin utilizarea, pentru perioada 1 iulie 1977 – 1 ianuarie 1991, a salariilor brute ar conduce la obținerea unui rezultat fals, majorat în mod artificial. Procedând astfel, nu s-ar ține cont de reținerile efectuate din aceste sume brute (e.g. contribuția pentru pensia suplimentară).

Mai mult, în absența denumirii veniturilor componente, în absența arătării actului normativ/contractual în baza căruia au fost acordate acestea, nu se poate verifica dacă intimata nu a valorificat deja sporurile reglementate de lege ca procent (e.g sporul de vechime), după cum nu se poate verifica dacă aceste sume au fost incluse în totalitate în fondul de salarii și au constituit baza reținerii și virării contribuției de asigurări sociale.

Valorificarea eventualelor venituri suplimentare incluse în adeverință este posibilă doar prin atestarea acestora în forma solicitată de lege (Anexa nr. 5 la Normele de punere în aplicare a Legii nr. 263/2010, art. VI), din care să rezulte că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare (decizia pronunțată de ICCJ în interesul legii, nr. 19/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 824/22.11.2011).

Pentru aceste motive, a fost respinsă și această cererea ca neîntemeiată.

În ce privește adeverința nr. 72/2012 eliberată de ., aceleași considerente finale sunt valabile. Conform prevederilor legale citate, casa de pensii a valorificat salariile de încadrare atestate de cartea de muncă și care sunt, în unele perioade, superioare celor înscrise în adeverință, urmând ca pentru eventuale sporuri să fie prezentată o adeverință care să corespundă cerințelor legii, respectiv Anexei nr. 5 la Normele de punere în aplicare a Legii nr. 263/2010, art. VI, din care să rezulte că aceste sporuri au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă acestor venituri.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termen legal contestatorul E. D. G., criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin motivele de recurs formulate, recurentul menționează că nu solicită recalcularea pensiei pe baza adeverinței de salariu brut de la Uzina Timpuri Noi și Aversa București, ci, în realitate, solicită să i se aprobe grupa a II-a de muncă, deoarece a lucrat mai mult de 25 de ani în câmpul muncii, ca sudor, conform carnetului de muncă, depus în copie la dosar și se încadrează în acest tip de grupă.

Recurentul, solicită să i se aprobe grupa a II-a de muncă și să-i fie plătite drepturile bănești conform acestei grupe pe 20 de ani în urmă.

Intimata, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare în cauză.

Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca recursul este nefondat, urmand a fi respins.

Potrivit dispozițiilor Ordinului nr. 50 din 5 martie 1990 pentru precizarea locurilor de munca, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele l și II de munca în vederea pensionării, punctul 6, nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I și II de munca se făcea de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, tinandu-se seama de condițiile deosebite de munca concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

Incadrarea activităților sau a locurilor de munca in grupe superioare de munca s-a efectuat sau trebuia sa se efectueze, in momentul apariției fiecărui act normativ care reglementa aceasta, iar nominalizarea persoanelor sa poată fi probata cu documente verificabile, existente in cadrul unităților angajatoare.

In conformitate cu prevederile Decretului nr.92/1976 privind carnetul de munca coroborat cu Ordinul MM nr. 136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare păstrare si evidenta a carnetului de munca: „evidențierea perioadelor ce se incadreaza in grupele I si II pentru pensie se face cu precizarea locului de munca, a grupei de munca si a punctului din tabelul anexa la ordinul ministrului muncii si ministrului sănătății, la care figurează acest loc si cu precizarea timpului cat cel in cauza se afla in aceasta situație, in raport cu programul de lucru.”

Actele normative care reglementau incadrarea in fostele grupe I si II de munca au fost abrogate la data intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale (art. 198 din lege) respectiv de la data de 01.04.2001.

Încadrarea în grupe superioare de muncă, in temeiul actului normativ mentionat, se poate face numai dacă nivelul nocivitatii existente la locurile de muncă (activități, meserii, funcții), prevăzute în aceste grupe depășea nivelul maxim admis prevăzut în normele republicane de protecție a muncii (art.4 din Ordinul nr.50/1990). Existența condițiilor deosebite la aceste locuri de muncă trebuie să rezulte din determinările efectuate de organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților, determinări care trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritorial pentru protecția muncii (art.5 din ordin). Încadrarea efectivă se poate face pe baza acordului dintre unitate și sindicat, pe baza condițiilor deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea personalul, fiind exemplificate nivelul noxelor existente, condițiile nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc. În plus, pentru încadrarea în grupa a II-a de munca este necesar ca personalul să lucreze în locurile de muncă corespunzătoare cel puțin 70% din programul de lucru (art.7 din ordin).

Din toate aceste prevederi rezultă că pentru încadrarea în grupele de muncă sunt necesare atât determinarea nivelului de nocivitate făcuta de organe de specialitate din Ministerul Sănătății, confirmate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, pentru a se verifica dacă angajatorul a luat toate măsurile pentru normalizarea condițiilor, cât și numirea efectivă de către unitate a persoanelor care în mod efectiv la locul de muncă sunt supuse acestor factori de condiție grea sau foarte grea de muncă, precum și timpul efectiv petrecut în astfel de condiții.

În speță, recurentul contestator critică soluția primei instanțe deoarece nu i-a fost aprobată grupa II de muncă, cu toate că a lucrat mai bine de 25 ani ca sudor, conform cărții de muncă și se încadrează în acest tip de grupă. Raportat la această critică formulată de recurentul contestator, Curtea, în acord cu prima instanță, arată că încadrarea în grupă II de muncă nu rezultă din cartea de muncă a recurentului, iar adeverința emisă de angajator, aflată la fila nr.73 dosar fond, atestă că activitatea desfășurată nu s-a desfășurat în grupă superioară de muncă.

Pretenția recurentului contestator de a îi fi recunoscută grupa II de muncă nu poate fi analizată decât în contradictoriu cu fostul angajator, prin prisma dispozițiilor Ordinului nr. 50 din 5 martie 1990 pentru precizarea locurilor de munca, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele l și II de munca în vederea pensionării, C. de P. a Municipiului București neputând fi obligată să emită o decizie de recalculare a pensiei pentru grupa II de muncă, grupă de muncă ce nu a fost atestată de angajator, potrivit legii.

F. de aceste considerente de fapt si de drept, in baza art. 312 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat si va mentine sentinta primei instante, ca fiind legala si temeinica.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurentul E. G. împotriva sentinței civile nr.2211/26.02.2014, pronunțate de Tribunalul București-Secția a VIII-a Conflicte de muncă și Asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘT, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30.01.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

N. R. M. V. C. G. I. D. C.

GREFIER

E. D. C.

Tehnored.: M.V.D.

Dact: S.Ș./2 ex./04.02.2015

Jud. fond: G. A. V.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Recalculare pensie. Decizia nr. 365/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI