Pretentii. Decizia nr. 1214/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1214/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 26954/3/2013
Dosar nr._ (Număr în format vechi 8097/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.1214
Ședința publică din data de 16.04.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – E. L. U.
JUDECĂTOR - L. C. DOBRANIȘTE
GREFIER - F. V.
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-reclamant K. M. împotriva sentinței civile nr. 8503 din data de 18.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cauza având ca obiect „contestație privind alte drepturi de asigurări sociale”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.
Nemaifiind alte cereri formulate și având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, Curtea reține pricina în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 8503 din data de 18.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamantul K. M. a solicitat obligarea pârâtei C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI sa procedeze la calcularea indemnizației reparatorii ce i se cuvine in baza Legii nr 341/2004, pentru anul 2011, 2012, respectiv 2013, conform dispozițiilor art. 4 al 4 din lege, prin raportare la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferentă anului pentru care se face plata; să îi achite diferența dintre indemnizația achitată în anul 2011 și cea recalculată conform capătului 1 de cerere; să îi restituie valoarea contribuției de asigurări sociale de sănătate reținută ilegal în perioada august 2010 la zi.
Reclamantul a declarat apel, criticând sentința suscitată sub următoarele aspecte, în esență:
1. Instanța reține ca pârâta în mod legal a procedat la calcularea indemnizației reparatorii ce i se cuvine pentru anul 2011 și următorii prin raportare la valoarea salariului mediu brut pe economie stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010. Mai mult chiar a apreciat instanța de fond că atât timp cât prin acte normative emise în cursul anului 2010 valoarea acestei indemnizații a fost redusă inițial cu 15% începând cu luna iulie 2010, iar ulterior, prin Legea nr.285/2010 a fost majorata cu 15% față de cuantumul aflat în plata în luna octombrie 2010, corect a procedat la calcularea și achitarea indemnizației reparatorii pârâta, cererea formulată de subsemnatul fiind neîntemeiată.
În condițiile în care indemnizația reparatorie ce i se cuvine este stabilită printr-un act normativ cu caracter special, interpretarea instanței de fond este în neconcordanță cu dispozițiile acestui act normativ, respectiv Legea nr.341/2004.
Conform dispozițiilor Legii nr. 341/2004, indemnizația reparatorie reglementata de dispozițiile acestui act normativ se calculează prin aplicarea coeficientului de multiplicare la salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în care se face plata.
Contrar acestor dispoziții legale, nemodificate printr-un act normativ, pârâta a procedat la calcularea acestei indemnizații prin raportare la salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010, în valoare de 1836 lei, atât pentru indemnizația aferenta anului 2011, cât și pentru următorii, ani în care valoarea salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 2022 lei.
În ceea ce privește mod de calcul al indemnizației prezentat de pârâta și îmbrățișat și de instanța de fond, trebuie avut în vedere faptul că dispozițiile Legii nr.118/2010 au avut o aplicabilitate limitată în timp, și anume doar până la 31.12.2010, după cum se arată în dispozițiile art.16 din acest act normativ și ca atare orice reducere cu 15% ulterior acestei date, 31.12.2010, a veniturilor precizate în cuprinsul său nu mai are temei legal de aplicare, revenindu-se la situația anterioară intrării în vigoare a acestei legi.
În ceea ce privește Legea nr 285/2010, aceasta nu are aplicabilitate în speța atât timp cât prin această lege se reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar în dispozițiile art.5 alin.2 din Legea nr.341/2004 se arata foarte clar faptul că indemnizația reparatorie prevăzuta de acest act normative nu reprezintă venit și nu se impozitează.
Chiar și în situația în care s-ar accepta ca dispozițiile Legii nr. 285/2010 ar fi aplicabile și acestei indemnizații, în condițiile în care dispozițiile Legii nr.341/2004 nu au fost modificate ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr.285/2010, pârâta avea obligația de a calcula inițial indemnizația prin raportare la dispozițiile Legii nr.341/2004, având în vedere câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2011, iar la valoarea astfel rezultată urma să aplice reducerea prevăzuta de dispozițiile Legii nr.118/2010 și ulterior dispozițiile Legii nr.285/2010, și tot ar fi rezultat o indemnizație mai mare decât cea ce mi-a fost achitata pentru anul 2011 și următorii.
În ceea ce privește invocarea de către instanța de fond a deciziei nr. 22/2013 pronunțata de Înalta Curte de Casație și Justiție, urmează a se observa faptul că în motivarea acesteia și dispozitivul sau, instanța supremă arata clar că modul de stabilire a indemnizație este aplicabil anului 2011, nu și anilor următori, ceea ce este un argument în plus pentru admiterea apelului.
2. Greșita este soluția instanței de fond și cu privire la cel de al treilea capăt de cerere, atât timp cât beneficiază și de alte venituri pentru care îi este reținuta contribuția la asigurările sociale de sănătate și deci nu datorează astfel de contribuție pentru sumele reprezentând indemnizație reparatorie, respectiv indemnizație lunară în baza Legii nr.341/2004, cu atât mai mult cu cât aceste indemnizați nu sunt considerate venituri, conform legii speciale ce le reglementează; mai mult, nu are contract încheiat cu casa de asigurări sociale de sănătate în baza căruia să datoreze astfel de contribuție.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză, solicitându-se judecarea în lipsa părților conform art. 411 Cod Procedură Civilă.
Curtea, văzând prevederile art. 480 alineatul 1 Cod Procedură Civilă și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice relevante, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge apelul ca nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile exprimate în cuprinsul primului motiv de apel nu pot fi primite.
Prin primul capăt de cerere al acțiunii s-a solicitat obligarea CPMB sa procedeze la calcularea indemnizației reparatorii ce se cuvine apelantului-reclamant in baza Legii nr 341/2004, pentru anul 2011, 2012, respectiv 2013, conform dispozițiilor art. 4 al 4 din lege, prin raportare la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferentă anului pentru care se face plata.
Față de obiectul și natura pretențiilor acestor pretenții ce au fost deduse judecății, în speță trebuie avute în vedere considerentele și dispozitivul Deciziei nr. 22/18.11.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în completul prevăzut de art. 517 Cod Procedură Civilă, decizie care este obligatorie pentru instanțele judecătorești din România.
Astfel, prin această hotărâre a instanței supreme s-a stabilit că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, ….indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.”
Față de conținutul explicit al considerentelor și dispozitivului acestei decizii, concluzia care se impune este aceea că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează în anul 2011 prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010, iar nu așa cum s-a solicitat prin acțiunea formulată de apelantul-reclamant, respectiv prin raportare la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferentă anului pentru care se face plata.
Cât privește modul de calcul al acelorași indemnizații pentru anii 2012 și 2013, trebuie avute în vedere prevederile art. OUG nr. 80/2010 completată prin Legea nr. 283/2011, precum și cele ale OUG nr. 19/2012.
Astfel, potrivit art. II, art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, completată prin Legea nr. 283/2011, în anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.
Potrivit art. 3 alin. (2) din OUG nr. 19/2012, începând cu luna iunie 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 118/2010, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 2,3% față de cuantumul aflat în plată în luna mai 2012, fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010.
În anul 2013 indemnizațiile se supun legislației în vigoare, adică tot art. 3 alin. (2) din OUG nr. 19/2012, care arată că începând cu luna iunie 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 118/2010, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 2,3% față de cuantumul aflat în plată în luna mai 2012, fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010.
Va fi înlăturat și cel de-al doilea motiv de apel.
Potrivit art. 257 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, „persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate…”.
Această contribuție, cunoscută sub denumirea prescurtată CASS (contribuția pentru asigurări sociale de sănătate), se cuvine și se plătește Caselor Teritoriale de Asigurări Sociale de Sănătate, respectiv cele județene și cea a Municipiului București.
Așa fiind, în măsura în care s-au produs erori, iar asiguratul pretinde că a plătit o cotă mai mare a CASS decât cea care se cuvenea potrivit legii, trebuie să se îndrepte împotriva Casei de Asigurări Sociale de Sănătate, căci această persoană juridică a încasat suma de bani respectivă, virând-o către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). A se vedea în acest sens prevederile art. 209 din Legea nr. 95/2006.
Intimata-pârâtă CPMB nu are vreo obligație sub acest aspect față de apelantul-reclamant, astfel că pretențiile acestuia privind perceperea greșita a cotei CASS sunt lipsite de fundament și în mod corect au fost respinse de Tribunal.
În raport de toate cele ce preced, apelul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant K. M., cu domiciliul ales la SCA S.&Nere, Piața Romană, nr. 1, ., CNP_, împotriva sentinței civile nr.8503 din data de 18.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea V. nr.6, sector 3.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.04.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
E. L. U. L. C. Dobraniște
GREFIER
F. V.
Red.: C.D.
Dact.: A.C./4 ex.
27.04.2015
Jud. fond: P. I.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 2904/2015. Curtea de Apel... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 833/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
