Recalculare pensie. Decizia nr. 727/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 727/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 27160/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 8634/2014)
DECIZIE Nr. 727/2015
Ședința publică de la 09 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător R. G.
Grefier R. N. C.
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelanta-pârâtă C. DE 8977 din data de 30.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. A., cauza având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că, prin cererea de apel s-a solicitat judecata pricinii în lipsă conform dispozițiilor prevăzute de art.411 din Codul de procedură civilă, precum și că în cadrul procedurii prealabile motivele de apel au fost comunicate intimatului la data de 23.12.2014, neformulând întâmpinare până la data de 07.01.2015, după care:după care:
Curtea, având în vedere că în cauză, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat judecata în lipsă, în raport de prevederile art. 394 din Codul de procedură civilă, constatând că apelul este în stare de judecată, îl reține în pronunțare.
CURTEA ,
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.8977/30.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a-VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de contestatorul A. A. în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
A anulat decizia nr._/04.04.2013.
A obligat intimata sa emită o decizie prin care să stabilească drepturile de pensie cuvenite contestatorului, începând cu data de 01.04.2013, cu luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a veniturilor atestate prin adeverințele nr. 4082/28.11.2012 eliberată de . nr. 27/21.02.2013 eliberată de SPV INVESTIS IMOB SA.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că analizând refuzul intimatei de valorificare a veniturilor atestate prin adeverința sus menționată, s-a reținut că acesta are în vedere natura veniturilor, respectiv că acestea nu fac parte dintre cele prev. în anexa 15 din HG nr. 257/2011.
Deoarece acțiunea de față reprezintă o contestația împotriva acestui refuz, tribunalul a apreciat că în cauză se impune analizarea legalității și temeiniciei acestuia prin raportare la considerentele intimatei.
Având în vedere natura veniturilor obținute de pensionari, tribunalul a reținut că veniturile realizate în sistem de prime și de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea cu prime și în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Din succesiunea actelor normative în materie de pensionare, se desprinde optică și soluția legislativă aleasă de legiuitor în această materie.
Astfel, conform art. 1 alin. 2 din legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială „(2) Pensia se stabilește în raport de contribuția adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societății, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii și se diferențiază în funcție de vechimea în muncă, retribuția avută și grupa de muncă”.
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, „sistemul public se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”.
Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S. și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din O.U.G. nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în Legea nr.19/2000 și precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
Pe de o parte, se afirma în art. 2 al legii cadru principiul contributivității, mai sus-menționat.
Pe de altă parte, același legiuitor limitează fără nicio justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul O.U.G. nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent.
Tot în O.U.G. nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, în măsura în care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, printre multele principii care guvernează modul de stabilire a drepturile de pensie reglementate de această lege, enumeră la art. 2 lit. c) și „principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”.
Având în vedere cele de mai sus, instanța a apreciat ca ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Prin urmare, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în actele normative sus menționate primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
În ceea ce privește Decizia nr. 736/2006, ce produce efecte inter partes litigantes, prin care Curtea Constituționala a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, considerentele acesteia nu susțin poziția intimatei.
Astfel, se arată în această decizie ca „noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară.
Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.”
Prin această interpretare Curtea Constituționala confirma faptul că dispozițiile punctului VI din Anexă la O.U.G. nr. 4/2005 nu exclud, de plano, posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv la acest punct și ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de către instanța de judecată, în funcție de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.
În ce privește decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 30 din 16 noiembrie 2009, aceasta ridică o problemă atipică, legată de soluțiile de respingere a unor recursuri în interesul legii, pronunțate frecvent în ultima perioadă de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. În motivare, se reține, aproape invariabil, că textele de lege sunt redactate clar și precis, neprezentând dificultăți de interpretare, drept pentru care recursurile sunt respinse.
Se pune problema de a stabili dacă aceste considerente ale instanței supreme sunt sau nu obligatorii și dacă se află sau nu în situația art. 329 din Codul de procedura civilă adică se dezleagă sau nu de Secțiile Unite, în considerente, o problemă de drept, chiar atât de evidentă, dar soluționata neunitar de instanțe.
Dezlegarea data problemelor de drept, în accepțiunea art. 329 alin.3 din Codul de procedura civilă, ar trebui să se regăsească în dispozitiv, motiv pentru care decizia în cauză nu poate fi avută în vedere, nedezlegând o problemă de drept.
Prin Decizia nr. 19/17.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat cu caracter obligatoriu. Conform art. 3307 alin. 4 C.pr. civ., că:
„Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.”
Astfel, s-a reținut că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
Prin decizia în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat prev. art. 164 din Legea nr. 19/2000 pe care intimata își întemeiază respingerea cererii de recalculare, arătând că în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 01 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”
S-a reținut astfel că relevante în cauză sunt existența unei/unor adeverințe conforme și plata contribuției de asigurări sociale.
Raportat la principiul contributivității invocat de contestatoare și analizat de instanță mai sus, tribunalul a constatat că nu prin adeverințele în cauză se face dovada plății CAS pentru toate veniturile atestate.
Astfel, în adeverința nr. 4081/28.11.2012 eliberată de . există nicio mențiune de plată a CAS, astfel că nu se face dovada contributivității pentru sumele atestate prin aceasta.
În plus, adeverința nr. 28/21.02.2013 eliberată de SPV INVESTIS IMOB SA a fost integral valorificată.
În ceea ce privește adeverințele nr. 4082/28.11.2012 eliberată de . nr. 27/21.02.2013 eliberată de SPV INVESTIS IMOB SA, tribunalul constată că, din punct de vedere formal, acestea îndeplinesc condițiile legale deoarece indică denumirea angajatorului, datele de identificare a persoanei, perioada în care a primit veniturile, natura veniturilor primite, temeiul juridic de acordare și plata CAS.
Urmare celor de mai sus, în temeiul principiului contributivității, tribunalul a admis în parte acțiunea, a anulat decizia nr._/04.04.2013 și a obligat intimata să emită o decizie prin care să stabilească drepturile de pensie cuvenite contestatorului, începând cu data de 01.04.2013, cu luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a veniturilor atestate prin adeverințele nr. 4082/28.11.2012 eliberată de . nr. 27/21.02.2013 eliberată de SPV INVESTIS IMOB SA.
Data de referință a fost stabilită prin raportare la luna imediat următoare depunerii cererii de recalculare.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen legal de intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea apelului a arătat că „Anulează decizia nr.254.943/04.04.2013. Obligă intimata să emită o decizie prin care să stabilească drepturile de pensie cuvenite contestatorului, începând cu data de 01.04.2013, cu luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a veniturilor atestate prin adeverințele nr.4082/28.11.2012 eliberată de S.C. AMPLO S.A. și nr.27/21.02.2013 eliberată de SPVINVESTIS IMOBS.A."
Instanța de fond nu a analizat temeinic probatoriul administrat la dosar, astfel că nu a avut în vedere faptul că sumele reprezentând „sporuri - condiții grele de munca" conținute de adeverința nr.27/21.02.2013 eliberată de SPV INVESTIS IMOB S.A, au fost valorificate în procent de către C. Locală de P. Sector 2 București, așa cum rezultă din coloana 8 - „Alte sporuri/în procent a buletinului de calcul aferent deciziei de pensie nr.254.943/18.10.2012.
Astfel, pentru a exemplifica, apelanta a solicitat instanței să observe că pentru luna august 1990, sporul condiții de grele de muncă a fost de 186 lei (în suma) iar în buletinul de calcul aferent deciziei de pensie nr.254.943/18.10.2012, la coloană 8 s-a valorificat un procent de 5% din suma contributivă de la coloană 2 în cuantum de 3.720 lei/lunar, prin urmare 3.720 x 5/100 = 186 lei (cu titlu de exemplu), la luna februarie 1991, utilizam același algoritm de calcul și obținem 4.490 x 5/100 = 224 lei, la luna august 1991,13.225 x 5/100 = 661 lei s.a.m.d.
Față de toate aceste considerente, ținând seama de netemeinicia sentinței pronunțate de către instanța de fond, apelanta a solicitat admiterea apelul astfel cum a fost formulat și modificarea în parte a sentinței civile nr.8977/30.09.2014 în sensul celor menționate de către instituția noastră în cuprinsul apelului promovat, respectiv a înlăturării de la valorificare a sporurilor menționate în adeverința nr.27/21.02.2013 eliberată de SPV INVESTISIMOB S.A. întrucât au fost deja valorificate de către instituția apelantă.
Analizând apelul declarat, prin raportare la criticile formulate in aceasta cale de atac, Curtea constată că acesta este nefondat:
C. de P. a Municipiului București a criticat sentința civilă apelată din perspectiva obligării sale de către prima instanță la valorificarea sporului având drept obiect condiții grele de muncă, astfel cum acest spor se regăsește consemnat in adeverința nr.27/21.02.2013, eliberată de SPV Investis Imob S.A.
A invederat apelanta că a valorificat, deja, sporul de condiții grele de muncă ce formează obiectul prezentului apel, exemplificând acest aspect prin redarea unor sume despre care afirmă că au fost luate in calculul drepturilor la pensie cuvenite intimatului A. A..
Cu privire la aceste susțineri, Curtea observă că inscrisul denumit „date privitoare la activitatea in muncă”, filele 26-28 dosar fond, nu consemnează explicit sumele invederate a fi valorificate de către instituția-apelantă, ci doar un anumit procent valoric de spor in cuantum de 5%.
Este adevărat că, in condițiile in care acest spor a fost deja valorificat și se regăsește consemnat ca atare in datele privitoare la evidența elementelor salariale ce au fost reținute in calculul drepturilor la pensie acordate intimatului, acest spor pentru condiții grele de muncă nu mai trebuie acordat.
Concluzionând asupra cauzei civile deduse judecății și reținând argumentele expuse in cele ce preced, in temeiul dispozițiilor art.480 alin.(1) Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca neintemeiat apelul promovat de C. de P. a Municipiului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea V. nr. 6, sector 3, împotriva sentinței civile nr.8977/30.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a-VIII-a Civilă conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu contestatorul A. A.CNP_, cu domiciliul în București, . nr. 24, sector 2, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECATOR,
M. P. R. G.
GREFIER,
R. N. C.
Red.R.G
Tehnore C.C./4 ex./12.03.2015
Jud.fond: P. V. L.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1061/2015.... | Pretentii. Decizia nr. 2521/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
