Recalculare pensie. Decizia nr. 23/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 23/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 14984/118/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr.23/AS:
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2013
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. A.
Judecător M. B.
Judecător R. A.
Grefier C. D.
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenta reclamantă C. E., domiciliată în C., ..35, județul C., împotriva sentinței civile nr. 2832/25.05.2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ., județul C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta reclamantă personal, lipsind intimata pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 87 și urm.cod pr.civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că intimata C. Județeană de Pensii C. nu a înaintat un exemplar de pe decizia de recalculare a pensiei reclamantei, în conformitate ci dispozițiile OUG nr.4/2005.
Fiind întrebată de către instanță cu privire la decizia de recalculare a pensiei în baza OUG 4/2005, aceasta susține că a fost la arhiva Casei Județene de Pensii C., că a întrebat despre decizie și i s-a răspuns că nu există.
Recurenta reclamantă arată că nu mai are alte cereri sau probe de solicitat în prezenta cauză.
Curtea, având în vedere susținerile recurentei reclamante, potrivit cărora în cauză nu mai sunt alte cereri, excepții de invocat sau probe de solicitat, în temeiul disp.art. 150 C.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului:
Recurenta reclamantă, având cuvântul solicită admiterea recursului, obligarea intimatei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei, conform OUG 4/2005, utilizând un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum și a diferențelor ce vor rezulta în urma recalculării.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul C. sub nr._, reclamanta C. E. a chemat în judecată pe parata C. Județeană de Pensii C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată parata să emită o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor OUG nr. 4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, cu plata diferențelor ce vor rezulta in urma acestei recalculări, pe ultimii trei ani înaintea introducerii acțiunii (termenul general de prescripție).
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că a fost pensionată pentru limita de vârsta in baza Legii nr. 3/1977, drepturile inițiale fiindu-i stabilite prin decizia nr._/1995, începând cu data de 01.07.1995.
Fiind o pensie stabilita anterior intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000, pensia reclamantei a intrat in procesul de recalculare prevăzut de HGR nr. 1550/2004 si se încadrează in categoria pensiilor cărora li se aplica recalcularea conform dispozițiilor OUG nr. 4/2005, potrivit cărora „pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor de stat, stabilite in baza legislației in vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează in condițiile prevăzute de prezenta ordonanța de urgenta”.
Mai mult, in conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1997, stagiul complet de cotizare utilizat este de 25 ani si nu de 30 ani cum in mod eronat a stabilit intimata in buletinul de calcul ce a stat la baza deciziei de recalculare emisa conform OUG nr. 4/2005, având in vedere ca reclamantul are o vechime in grupa a II-a de munca de 25 ani, 11 luni si 8 zile.
În drept, s-au invocat dispozițiile Legii 19/2000 modificată, Legea nr.3/1997, HG.1550/2004, OUG nr.4/2005.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, considerând că, în mod corect, a procedat la determinarea punctajului mediu anual prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, acesta fiind stagiul complet de cotizare prevăzut de legislația in vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, prevăzut de art. 8 din Legea nr. 3/1977.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Prin sentința civilă nr.2832/25.05.2012 pronunțată de Tribunalul C. s-a admis acțiunea formulată și a fost obligată pârâta să emită reclamantei o noua decizie de recalculare a pensiei pentru limita de vârsta, in care, la stabilirea punctajului mediu anual sa se aibă in vedere un stagiu complet de cotizare de 25 de ani; a fost obligată pârâta la plata către reclamant a diferențelor de drepturi de pensie rezultate din recalculare, începând cu data de 30.11.2008, actualizate cu indicele de inflație la data plații efective.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr._/1995 a fost admisă cererea reclamantei și, în baza Legii nr. 3/1977, s-a acordat acesteia - începând cu 01.07.1995 - o pensie pentru limită de vârstă și munca depusă, calculată avându-se în vedere o vechime in grupa a II-a de munca de 25 ani, 11 luni si 8 zile.
Drepturile i-au fost recalculate ulterior, în baza OUG. 4/2005 și HG.1550/2004, parata luând in considerare un stagiu complet de cotizare de 30 ani, stagiu ce a fost contestat de către reclamantă.
In aceasta privința, instanța retine ca stagiul complet de cotizare care ar fi trebuit sa fie utilizat de parata, la recalcularea pensiei reclamantului este de 25 ani si nu 30 ani, cum eronat a stabilit parata.
Astfel, drepturile de pensie ale reclamantei s-au născut in baza Legii nr. 3/1977, decizia inițiala de stabilire a drepturilor de pensie fiind din data de 01.07.1995. Prin urmare, acesta este actul normativ care trebuie avut in vedere pentru a verifica daca parata a aplicat corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Instanța retine ca in cauza sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. 1 si alin. 3 din Normele Metodologice cuprinse in Anexa la HG nr. 1550/2005 si ale art. 14 alin. 1 si 3 din Legea nr. 3/1977.
Din coroborarea prevederilor alin. 1 cu cele ale alineatului 3 ale art. 2 din Normele metodologice cuprinse in Anexa la HG nr. 1550/2005, rezulta ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului este echivalent cu vechimea in munca necesara, potrivit art. 14 alin. 3 raportat la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, pentru deschiderea dreptului sau la pensie.
Din economia dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, rezulta ca legiuitorul nu a urmărit doar reducerea vârstei de pensionare a salariaților care au prestat activitati in grupele I si II de munca, in condițiile expuse in acest text legal, ci si reducerea vechimii totale in munca necesare pentru pensionare, deci a stagiului complet de cotizare.
Astfel, potrivit art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecărei pensii, se face cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004 si ale art. 2 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1550/2004, potrivit căruia pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in perioada 01 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
In aceasta situație, având in vedere dispozițiile art. 8 alin. 1 si art. 14 alin. 2 din Legea nr. 3/1977, aceasta lege stabilește trei stagii complete de cotizare in funcție de grupa de munca in care cel in cauza a lucrat, stagii care trebuie avute in vedere așa cum prevede art. 2 alin. 3 din Normele metodologice, respectiv: 30 ani pentru munci obișnuite, 25 ani pentru grupa a II-a de munca si 20 ani pentru grupa I de munca.
Daca legiuitorul ar fi inteles ca si cu ocazia recalculării pensiei sa facă trimitere doar la stagiul complet de cotizare de 30 ani la barbati si 25 ani la femei, atunci ar fi prevăzut expres aceasta situație in conținutul prevederilor art. 2 alin. 3 din Normele metodologice, așa cum a făcut cu dispozițiile art. 2 alin. 2 din aceleași norme.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1, 3 si 4 din HG nr. 1550/2004 „stagiul complet de cotizare utilizat in determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala in munca prevăzuta de legislația in vigoare la data deschiderii dreptului de pensie de care persoana beneficiază la data începerii operațiunilor de evaluare” care „pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001…va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977”, iar „ pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite in condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special este vechimea in munca necesara deschiderii dreptului de pensie prevăzuta de aceste acte normative”.
Nu exista nici o rațiune pentru a considera ca reclamantul nu se afla . cu persoanele care au beneficiat de dispozițiile HG nr. 478/1990 sau alte asemenea acte normative speciale, care deroga de la dispozițiile Legii nr. 3/1977 sub aspectul stagiului complet de cotizare, câta vreme a realizat stagiul complet de cotizare de 25 ani in grupa a II-a de munca, impus de Legea nr. 3/1977.
Este adevărat ca stagiul complet de cotizare de 30 ani era consacrat cu caracter de principiu, de Legea nr. 3/1977, insa aceasta lege a instituit si o . situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic. Astfel, stagiul complet de cotizare era de 20 ani in cazul persoanelor care lucrau in grupa I de munca si de 25 ani pentru cei care lucrau in grupa a II-a de munca sau care lucrau ca personal navigant, in cazul nevazatorilor stagiul complet de cotizare fiind de 15 ani la barbati si 10 ani la femei.
Prin prisma considerațiilor de mai sus, se constata ca dispozițiile unor acte normative speciale, cum este HG nr. 478/1990, nu reprezintă decât aplicații particulare ale normei speciale cuprinse in art. 14 din Legea nr. 3/1977, potrivit căreia persoanelor care lucrau efectiv cel puțin 25 ani in locuri care, potrivit legii, se încadrau in grupa a II-a de munca, se puteau pensiona, la cerere, la vârsta de 50 ani, stagiul complet de cotizare fiind in cazul lor tot de 25 ani.
Ca urmare, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o norma speciala (art. 14 alin. 1 si 2 din Legea nr. 3/1977), determinarea punctajului mediu anual trebuie sa se faca in procedura de recalculare a drepturilor in temeiul OUG nr. 4/2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 25 ani.
Aceasta concluzie se impune cu atât mai mult cu cat dispozițiile HG nr. 1550/2004 nu fac trimitere la stagiul complet de 30 ani, ci la stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 3/1977, care era diferit după cum persoana a lucrat in grupe de munca, fiind lipsita de relevanta juridica analiza comparativa pe care o face parata cu privire la reglementarea conceptului de „grupa superioara de munca”, in cadrul Legii nr. 3/1977, respectiv de „condiții speciale de munca” in cadrul Legii nr. 19/2000.
De altfel si prin decizia nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, s-a stabilit ca dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 si alin. 2 din Legea nr. 19/2000, se interpretează in sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 si care si-au desfășurat activitatea in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
F. de aceste considerente si având in vedere ca reclamantul a desfășurat activitate in grupa a II-a de munca de 25 ani, 11 luni si 8 zile, perioada recunoscuta si de parata, rezulta ca acesta este indreptatit la recalcularea pensiei prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 25 ani.
Instanta nu va retine sustinerea piritei referitoare la abrogarea OUG 4/2005 intrucit reclamantei i s-au aplicat deja dispozitiile acestui act normativ ( in perioada in care acest act era in vigoare) insa nu s-a retinut corect stagiul complet de cotizare.
In consecința, acțiunea fiind întemeiata urmează a fi admisa si a obliga parata la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limita de vârsta, conform dispozițiilor OUG nr. 4/2005, in care, la determinarea punctajului mediu anual sa se utilizeze un stagiu complet de cotizare de 25 ani.
Întrucât prin nevalorificarea stagiului complet de cotizare de 25 ani, parata a calculat si plătit reclamantului drepturi de pensie mai mici decât cele care i s-ar fi cuvenit, producând in patrimoniul acestuia un prejudiciu care se impune a fi reparat, instanța apreciază întemeiat si capătul de cerere referitor la plata diferențelor dintre pensia cuvenita si cea efectiv achitata reclamantului, pe perioada termenului general de prescripție, de 3 ani dinaintea introducerii acțiunii, urmând a fi admis ca atare.
În ceea ce privește cererea ce are ca obiect actualizarea cu indicele de inflație a sumelor de bani solicitate, se reține că un creditor poate pretinde si daune ce au caracter compensatoriu si care sunt menite sa acopere prejudiciul cauzat prin scăderea valorii creantei datorata inflatiei, dupa ce aceasta a ajuns la scadență. Valoarea acestui prejudiciu constă în diferenta dintre valoarea nominala a creantei si valoarea sa reala la data executarii. Actualizarea în functie de rata inflatiei este fundamentata pe scopul acestei institutii, respectiv pastrarea valorii reale a obligatiei bănești.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta. În motivarea recursului său, aceasta a arătat următoarele: în dispozitiv nu s-a menționat în mod expres obligația pârâtei de a recalcula pensia folosind un stagiu complet de cotizare de 25 de ani în grupa II de muncă iar pârâta refuză recalcularea în lipsa acestei mențiuni; a solicitat în fața instanței de fond efectuarea unei expertize contabile pentru recalcularea pensiei și a drepturilor cuvenite retroactiv iar pârâta tărăgănează realizarea acestor calcule sens în care reiterează această cerere.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs, la solicitarea Curții s-a depus decizia de recalculare a pensiei în temeiul OUG nr. 4/2005 și buletinul de calcul al acesteia.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041 Cod.pr.civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză, Tribunalul a fost chemat să stabilească stagiul complet de cotizare corect care trebuia folosit în calculul punctajului mediu anual prin aplicarea formulei prevăzute de în formula stabilită de art. 77 din Legea nr. 19/2000 la care făceau trimitere OUG nr. 4/2005 și HG nr. 1550/2004 cu precizarea că stagiul complet de cotizare trebuia să fie cel stabilit în Legea nr. 3/1977.
Potrivit art. 77 din Legea nr. 19/2000, aplicabil în cauză, punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determina prin împărțirea numărului de puncte realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
În această formulă de calcul, motivul pentru care Tribunalul a stabilit că acest stagiu complet de cotizare este cel de 25 de ani este lipsit de relevanță, rezultatul calculului nefiind influențat. Tribunalul a indicat însă în considerentele sentinței recurate în mod expres faptul că a stabilit acest stagiu complet de cotizare în considerarea activității desfășurate în grupa II de muncă, nefiind necesar ca o asemenea mențiune să fie cuprinsă și în dispozitivul sentinței.
Pentru stabilirea punctajului mediu anual raportat la acest stagiu complet de cotizare, nu era necesară efectuarea unei expertize contabile raportat la prevederile art. 201 Cod.pr.civ. întrucât acesta se determină prin simpla împărțire a numărului total de puncte realizate de recurentă la 25.
În sfârșit, nici pentru determinarea eventualei valori a diferențelor drepturilor de pensie nu era necesară efectuarea unei expertize contabile întrucât din buletinul de calcul nr._/01.10.2004 întocmit cu ocazia evaluării efectuate în temeiul HG nr.1550/2004, depus în recurs, rezultă că pârâta a avut deja în vedere la stabilirea punctajului mediu anual de 1,_, care a fost stabilit și prin decizia de recalculare emisă în temeiul OUG nr. 4/2005, un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenta reclamantă C. E., domiciliată în C., ..35, județul C., împotriva sentinței civile nr. 2832/25.05.2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ., județul C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2013.
Președinte, M. A. | Judecător, M. B. | Judecător, R. A. |
Grefier, C. D. |
Jud.fond: R.I.S.
redactat jud. A. R. 22.01.2013
2 ex.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 186/2013. Curtea de Apel... | Recalculare pensie. Decizia nr. 57/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
---|