Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 28/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 28/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 14278/118/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 28/CM
Ședința publică din 15 ianuarie 2013
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Președinte – M. B.
Judecător – J. Z.
Judecător – M. A.
Grefier – D. R.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta pârâtă S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR MARFĂ SA succesoare în drepturi a . BOAT SA, cu sediul ales în C., . nr.2, împotriva sentinței civile nr. 2586/14.05.2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant BUHAEV I., domiciliat în C., . nr. 118, ..8, județul C. și intimata pârâtă S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR MARFĂ SA – SUCURSALA MUNTEANIA DOBROGEA, cu sediul în C., . nr.2, având ca obiect drepturi salariale neachitate.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă d-na consilier juridic P. A., care depune la dosar delegația de reprezentare și procura judiciară autentificată sub nr.2382/02.11.2012 de BNP Asociați „Etica” din București, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 87 și urm. cod pr.civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederează instanței că recurenta pârâtă a depus la dosar la data de 14.01.2013 precizări la recurs.
După referatul grefierului de ședință:
Reprezentantul recurentei pârâte susține că a fost pusă în executare hotărârea pronunțată de Tribunalul C., sens în care depune la dosar copie de pe ordinele de plată, prin care face dovada achitării către reclamant a drepturilor salariale cuvenite. Totodată precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri noi de depus.
Instanța luând act de susținerea părții prezente, declară dezbaterile încheiate, constată dosarul în stare de judecată conform art. 150 cod pr.civilă și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Având cuvântul reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea recursului, cu consecința respingerii acțiunii ca nefondată și rămasă fără obiect, având în vedere că drepturile salariale solicitate de către reclamant au fost achitate. Susține reprezentantul recurentei că urmare achitării drepturilor salariale solicitate de către intimatul reclamant cauza a rămas fără obiect.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului de față.
CURTEA :
Cu privire la recursul civil de față:
S.N.T.F.M. – C.F.R. Marfă S.A. succesoare în drepturi a S.C. TMC CFR Ferry Boat S.A. a declarat recurs la data de 03.09.2012 împotriva sentinței civile nr.2586/14.05.2012 pronunțate de Tribunalul C., pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt:
Prin cererea adresată Tribunalului C. la data de 10.11.2011 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea, S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. București și S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la plata sumei de_ lei reprezentând salarii neachitate aferente perioadei ianuarie 2011 și până la data formulării cererii de chemare în judecată; actualizarea sumelor cuvenite cu indicele de inflație.
În considerentele cererii reclamantul a învederat instanței că are calitatea de angajat în cadrul S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A., în baza unui contract individual de munca aflat în derulare.
Reclamantul a susținut că, pentru activitatea prestată în perioada ianuarie 2011 și până la data formulării cererii, nu i s-au plătit drepturile salariale, fiind amânat constant pe motiv că societatea nu are resurse financiare pentru plata salariilor și că așteaptă încasări de la clienți.
În drept: art. 39; art. 40 C.muncii; art. 154 C.muncii și art. 163 C.muncii.
În apărare pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. București a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție, a invocat lipsa calității sale procesuale pasive și a Sucursalei Muntenia Dobrogea susținând că nu există identitate între persoana sa și titularul obligației din raportul juridic dedus judecății întrucât nu are calitate de angajator al reclamantului, nefiind parte în vreun contract individual de muncă încheiat cu acesta.
S-a arătat că, raporturile de muncă cu reclamantul au încetat la data de 31.01.2008 ca urmare a transferului unei părți a unității, prin externalizarea activității de transport maritim efectuat cu navele ferry – boat Eforie și M., către S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A., conform HGnr.801/25.07.2007. În această situație se precizează că, drepturile și obligațiile cedentului CFR Marfă ce decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, au fost transferate integral cesionarului S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A.
Pe fond s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pârâta S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A. a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea cererii pentru lipsa procedurii prealabile stabilită prin dispozițiile CCM la nivel de unitate pe anii 2010/2011, iar pe fond respingerea cererii ca fiind rămasă fără obiect întrucât restanțele salariale solicitate au fost achitate de angajator și încasate de reclamant pentru luna ianuarie 2011 – fila 51.
Pârâta recunoaște că nu a achitat la termen drepturile salariale ale angajaților săi invocând o situație economico – financiară precară generată de faptul că, mai mulți debitori ai săi au intrat în procedura de insolvență și nu au mai achitat creanțele la termen.
Pârâta a anexat întâmpinării situația salariilor restante aferente perioadei ianuarie – octombrie 2011 – fila 59; înscrisuri privind plata unor drepturi salariale restante.
Prin precizări formulate pe parcursul derulării procesului, pârâta S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A.a adus la cunoștința instanței faptul plății drepturilor salariale ce se cuvin angajatului său B. I. pentru lunile ianuarie și februarie 2011 – fila 118. Totodată s-a prezentat o nouă situație a drepturilor salariale restante pentru perioada parțial februarie 2011 – octombrie 2011 – fila 121.
De asemenea, s-au depus ultime precizări de către angajator prin care se aduce la cunoștința instanței faptul plății drepturilor salariale restante aferente perioadei ianuarie – parțial martie 2011 – fila 148.
În susținerea cererii, respectiv în apărare, părțile au solicitat, iar instanța, apreciind pertinente, concludente și utile cauzei a încuviințat proba cu înscrisuri.
Prin încheiere de ședință motivată din data de 12.03.2012 instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 2586/14.05.2012, Tribunalul C. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea.
S-a respins cererea formulată de reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea, ca fiind rămasă fără obiect.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. București.
S-a admis în parte cererea formulată de reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. București și S.C. Transport Maritim și de Coastă ,,CFR Ferry – Boat” S.A. și au fost obligate pârâtele către reclamantul B. I. la plata salariilor restante aferente perioadei martie 2011 – aprilie 2012, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Conform disp. art. 137 alin.1 C.pr.civ, ,,instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedura precum si asupra celor de fond care fac de prisos in totul sau in parte cercetarea in fond a pricinii”.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea.
Potrivit art. 1 din Legea 62/2011 coroborat cu dispozițiile art.10 și art. 14 C.muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator și beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum și de prevederilor contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile.
Angajatorul este persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forța de muncă pe bază de contract individual de muncă.
În speță, contractul de muncă al reclamantului, în baza căruia s-au derulat raporturile de muncă în perioada pentru care se solicită pretenții bănești, a fost încheiat la data de 07.05.2008, anterior înființării Sucursalei Muntenia Dobrogea, prin Hotărârea A. nr. 27/29.10.2010. Întrucât Sucursala Muntenia Dobrogea nu era înființată la data încheierii contractului individual de muncă al reclamantului și nici nu există dovezi care să susțină vreo transmisiune a drepturilor și obligațiilor ce revin angajatorului expres menționat în contract, către această sucursală, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea, cu consecința respingerii cererii formulată de reclamantul B. Ivanîn contradictoriu cu pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În raport cu soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A - Sucursala Muntenia Dobrogea și respingerii cererii formulată de reclamant față de această pârâtă, s-a respins ca fiind rămasă fără obiect excepția lipsei capacității procesuale de folosință a aceleiași pârâte
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. București., instanța reține:
Din examinarea înscrisurilor depuse la dosar, instanța constată că, această pârâtă se legitimează procesual pasiv ca urmare a declanșării procedurii de fuziune prin absorbție a pârâtei S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A., în calitate de societate absorbită de către pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. București, în calitate de societate absorbantă. Potrivit Proiectului de fuziune publicat în M.Of. nr. 4166/15.11.2011, ,, drepturile și obligațiile izvorâte din contractele individuale de muncă ale salariaților Societății Absorbite, vor fi transferate integral, in temeiul art. 169 C.muncii, Societății Absorbante”
În baza considerentelor expuse, instanța a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. București.
Pe fondul cauzei :
Reclamantul B. I. are calitate de salariat în cadrul S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A., în baza contractului individual de muncă nr. 63/ 07.05.2008. În perioada reclamată prin cerere - ianuarie 2011 – la zi (aprilie 2012), reclamantul a desfășurat activitate corespunzătoare funcției de comandant navă, fapt ce rezultă din contractul individual de muncă coroborat cu situațiile emise de angajator, nefiind contestat de către pârâte.
În această perioadă, reclamantul a desfășurat activitate în cadrul societății angajatoare, fiind îndreptățit la plata drepturilor salariale corespunzătoare. Angajatorul și-a îndeplinit numai parțial obligația asumată prin contractul individual de muncă și nu a plătit reclamantului în totalitate drepturile salariale.
Prin ultimele precizări scrise, pârâta S.C. Transport Maritim și de Coastă ,, CFR Ferry – Boat” S.A. susține că a achitat către reclamant drepturile salariale ce i se cuvin pentru perioada ianuarie 2011 – parțial martie 2011, prezentând o ultimă situație a restanțelor salariale aferente perioadei parțial martie – noiembrie 2011 – fila 151.
Prin înscrisurile depuse la dosar, în susținerea acestor precizări, se face dovada plății drepturilor salariale numai pentru perioada ianuarie 2011 – parțial martie 2011. Se are în vedere cuantumul sumelor plătite reclamantului, astfel cum rezultă din state, borderou carduri, prin raportare la un salariu mediu lunar, precizat de angajator în conținutul situațiilor emise periodic ( filele 50, 114).
Nu există nici un înscris doveditor (state, borderou card ) care să confirme acordarea către reclamant a unor sume cu titlu de salariu pentru perioada - parțial martie 2011 – la zi ( aprilie 2012).
Situația de fapt expusă în cuprinsul cererii de chemare în judecată este pe deplin confirmată de angajator, care recunoaște neexecutarea obligațiilor asumate prin contractul individual de muncă privind plata lunară a salariului și prezintă totodată mai multe situații ale restanțelor salariale.
Prin probele administrate angajatorul nu a prezentat dovada achitării drepturilor bănești în perioada parțial martie 2011 – la zi (aprilie 2012).
Potrivit prevederilor art. art. 159 alin.(1) și (2) C. muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, pentru munca astfel prestată, fiecare salariat având dreptul la un salariu exprimat în bani.
Conform art. 166 C.muncii, salariul se plătește în bani cel puțin odată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă. Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata salariului restant dar și daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Art. 272 din C.muncii statuează că sarcina probei în litigiile de muncă incumbă angajatorului. Acesta însă nu a fost în măsură să probeze plata salariului, nefiind depuse state de plată care să poarte semnătura reclamantei, în condițiile art. 168 alin.(1) C.muncii.
În condițiile în care, prezența fizică a salariatului la serviciu și îndeplinirea sarcinilor de serviciu nu au fost contestate de către angajator, privarea salariatului de drepturile salariale, invocându-se lipsa fondurilor nu este admisibilă, plata unor astfel de drepturi nefiind condiționată de existența fondurilor, conduita angajatorului fiind o încălcare a art. 159 C.muncii și clauzelor contractului individual de muncă referitoare la salariu.
Aplicând dispozițiile legale citate la situația de fapt reținută, instanța constată că reclamantul este îndreptățită la plata drepturilor bănești aferente perioadei mai 2011 – aprilie 2012.
În ce privește cuantumul sumei cuvenite reclamantului pentru munca prestata în favoarea angajatorului, se va avea în vedere salariu negociat de părți prin contract, actualizat în raport de indicele de inflație la data plății efective.
Potrivit dispozițiilor art. 166 alin. 4 din C.muncii, întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Despagubirile constau . bani ce reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitor.
Unul din principiile evaluarii judiciare este ca prejudiciul suferit trebuie sa cuprinda pierderea efectiv suferita (damnum emergens) si castigul pe care creditorul nu l-a putut realiza (lucrum cessans). Actualizarea cu inflatia urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti. Solutia actualizarii cu indicele de inflatie are in vedere principiul repararii integrale a prejudiciului. Suma rezultata din actualizare in raport cu rata inflatiei, va repara prejudiciul rezultat din intarzierea platii, riscul devalorizarii leului urmând a fi suportat de angajatorul – debitor. De altfel, chiar Curtea Constitutionala, prin mai multe decizii (de exemplu decizia nr. 72/05.03.2002), a statuat ca actualizarea in raport cu rata inflatiei a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperarii creantei la valoarea ei reala.
În baza considerentelor de fapt și de drept expuse, tribunalul a admis în parte cererea și a obligat pârâtele către reclamantul B. I. la plata salariilor restante aferente martie 2011 – la zi (aprilie 2012), actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență nelegalitatea acesteia, din următoarea perspectivă:
- Se invocă excepția inadmisibilității cererii, pentru lipsa procedurii prealabile.
Ca o procedură prealabilă în soluționarea conflictelor de muncă, ca urmare a încălcării prevederilor sau a neîndeplinirii obligațiilor stabilite prin CCM, va fi sesizată comisia mixtă patronat-sindicate, care va constata cele sesizate de salariați sau organizațiile sindicale și își va exercita atribuțiile pentru rezolvarea diferendelor ori a problemelor ridicate la nivelul întregii societăți.
Având în vedere că reclamantul B. I. nu a uzat de procedura prealabilă stabilită în CCM 2010 – CCM 2011, nu a sesiza comisia patronat-sindicate în ceea ce privește neacordarea salariilor pe anul 2010 – 2011, apreciază această cerere inadmisibilă și prematur introdusă.
Față de aceste aspecte, susține temeinicia excepției inadmisibilității acțiunii, solicitând admiterea recursului și respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, deoarece salariile solicitate au fost achitate de către reclamant.
În ceea ce privește anul 2010 – 2011, datorită situației financiare dificile pe care . Boat SA C. a traversat-o, înregistrând o scădere masivă și progresivă a prestațiilor de transport, deoarece cele două nave ferry boat sunt conservate încă din martie 2008. Cele două nave ferry boat Eforie și M., nu mai sunt operabile din martie 2008, deoarece sunt defecte, iar transport cu acestea nemaifiind efectuat, nici sursele de financiare nu mai există.
Recursul nu este fondat.
Curtea, analizând sentința atacată din prisma criticilor formulate, va respinge recursul ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
În referire la excepția inadmisibilității, Curtea are în vedere că legea nu instituie o procedură prealabilă sesizării instanței, în ceea ce privește plata drepturilor salariale chiar și în ipoteza în care printr-un contract colectiv de muncă s-ar fi prevăzut o asemenea procedură ea excede dispozițiilor legale îngrădind în mod nepermis accesul la justiție în vederea valorificării drepturilor de care salariatul a fost privat prin conduita angajatorului.
Litigiul s-a născut urmare conduitei angajatorului de a nu îndeplini obligațiile asumate față de salariat decurgând din contractul individual de muncă, deși acesta și-a îndeplinit obligația sa corelativă în considerarea funcției deținute de comandant de navă.
Invocarea unei situații financiare precare datorată scăderii masive și progresive a prestațiilor de transport, precum și a împrejurării că cele două nave ferry – boat Eforie și M. nu mai sunt operabile din martie 2008, fiind defecte nu constituie un argument valabil de exonerare a angajatorului la plata drepturilor salariale în favoarea salariatului care și-a îndeplinit partea sa de atribuții derivând din contractul individual de muncă.
Pe de altă parte, împrejurarea că după pronunțarea sentinței au fost achitate drepturile salariale, nu constituie un argument pentru respingerea ca rămasă fără obiect a cererii, plata acestora fiind determinată de caracterul executoriu al sentinței civile pronunțate în această materie, efectuarea plății putând fi invocată ca impediment la executare în eventualitatea în care ar fi demarată o procedură a executării silite.
Pe de altă parte, respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect pentru plăți efectuate ulterior pronunțării sentinței, ar lipsi de eficacitate însăși titlul, consecința fiind aceea că în ipoteza unei achitări incomplete a drepturilor salariale, salariatul ar trebui să demareze din nou procedurile judiciare.
Este adevărat că în fața instanței de recurs s-a depus în copie xerox un O.P./14.08.2012 (fila 33 dosar Curte) care atestă efectuarea unor plăți în cuantum de_ lei către intimatul reclamant, însă din cuprinsul acestui înscris nu se poate trage concluzia că suma achitată reprezintă echivalentul salariilor restante aferente perioadei martie 2011 – aprilie 2012, actualizate cu indicele de inflație la data plății și oricum plata acestora după pronunțarea hotărârii este consecința punerii acesteia în executare și nu are semnificația rămânerii fără obiect a cererii.
Pe cale de consecință, Curtea găsind criticile neîntemeiate, va respinge acest recurs ca nefondat în baza art. 312 cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul civil formulat de recurenta pârâtă S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR MARFĂ SA succesoare în drepturi a . BOAT SA, cu sediul ales în C., . nr.2, împotriva sentinței civile nr. 2586/14.05.2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant BUHAEV I., domiciliat în C., . nr. 118, ..8, județul C. și intimata pârâtă S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR MARFĂ SA – SUCURSALA MUNTEANIA DOBROGEA, cu sediul în C., . nr.2,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. B. J. Z. M. A.
Grefier,
D. R.
Jud.fond: V.T.
Red.dec.jud.M.A./24.01.2013
Tehnored.gref.RD/2ex./29.01.2013
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 23/2013. Curtea... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 804/2013. Curtea... → |
|---|
