Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 271/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 271/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 18164/118/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 271/CM
Ședința publică din data de 22 aprilie 2013
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător J. Z.
Judecător M. A.
Grefier M. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A JUDEȚULUI C., cu sediul în ., județul C., împotriva sentinței civile nr. 5554/25.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți R. D. E., R. I., B. S., C. I., B. M., R. C., U. M., N. F., M. A., P. M., C. F., C. L., V. M., A. P., S. A., B. S. I., N. C., G. M., D. G., P. A., A. A., A. S., H. I., G. R., A. L., P. A., B. V., B. M., R. M., R. C. prin S. S. C., cu sediul în ., județul C., având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 9.04.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 15.04.2013 și 22.04.2013, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față, constată:
Reclamanții B. S., R. I., R. D. E., C. I., B. M., R. C., U. M., Nițor F., M. A., P. M., C. F., C. L., V. M., A. P., S. A., B. S. I., N. C., G. M., D. G., P. A., A. A., A. S., H. I., G. R., A. L., P. A., B. V., B. M., R. M. și R. C. au chemat în judecată pe pârâta Direcția de S. Publică a județului C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună corelarea drepturilor salariale pentru personalul trecut din poziția de funcționar public în aceea de personal contractual, conform Legii nr. 330/2009, începând cu data schimbării încadrării.
Prin precizări scrise depuse la dosar la termenul din 2.03.2011, reclamanții au învederat că prin cererea de chemare în judecată au solicitat obligarea pârâtei la stabilirea și plata salariului la nivelul precizat prin art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 1/2010, respectiv într-un cuantum egal cu salariul de încadrare al personalului contractual din luna decembrie 2009.
La data de 9.05.2011 au fost depuse la dosar cereri de intervenție în interes propriu formulate de numiții P. A., N. C. M., C. M., B. V., Hildan A. I., Putanu G., V. F. M., D. G. și I. Suzan, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la corelarea drepturilor salariale cuvenite ca urmare a reîncadrării în funcție, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 330/2009.
Prin încheierea interlocutorie 25.05.2011, instanța a respins cererea de intervenție în interes propriu ca inadmisibilă, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile art. 49 Cod procedură civilă, întrucât intervenienții nu au urmărit să câștige însuși dreptul dedus judecății de către reclamanți, formulând pretenții proprii, în contradictoriu doar cu pârâta din acțiunea principală.
La termenul din 1.02.2012 s-a dispus conexarea dosarului nr._ * la dosarul nr._, instanța apreciind asupra legăturii dintre cele două cauze și a necesității de administrare a unui probatoriu comun. În acest sens, s-a reținut că obiectul dedus judecății în cadrul celor două dosare este identic, fiind formulate aceleași pretenții ca și prin cererea principală și în contradictoriu cu aceeași pârâtă, diferind doar persoana reclamantului.
Totodată, prin încheierile de ședință din 27.06.2012 și 17.10.2012 a fost admisă excepția litispendenței, cu consecința reunirii dosarelor nr._ * și nr._ * la dosarul nr._, întrucât reclamanții H. I. și B. V. au formulat aceeași acțiune în cadrul ambelor dosare.
Prin sentința civilă nr. 5554/25.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. s-a admis cererea principală și cererea conexă formulate de reclamanții B. S., R. I., R. D. E., C. I., B. M., R. C., U. M., Nițor F., M. A., P. M., C. F., C. L., V. M., A. P., S. A., B. S. I., N. C., G. M., D. G., P. A., A. A., A. S., H. I., G. R., A. L., P. A., B. V., B. M., R. M. și R. C. prin S. S. C., în contradictoriu cu pârâta Direcția de S. Publică a județului C..
A fost obligată pârâta la stabilirea salariului cuvenit reclamanților cu începere de la data reîncadrării în funcție, la nivelul salariului cuvenit în luna decembrie 2009 pentru personalul contractual angajat în funcții similare și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate.
A fost obligată pârâta la plata către fiecare reclamant a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții au avut calitatea de funcționari publici în cadrul direcției pârâte până la data de 25.08.2010, când prin dispoziții individuale emise de conducerea instituției a fost dispusă reîncadrarea fiecăruia în posturi de personal contractual.
Această măsură a intervenit pe fondul reorganizării activității Direcției de S. Publică C., în cadrul procesului amplu de reorganizare a unor autorități și instituții publice, în vederea raționalizării cheltuielilor publice, potrivit Legii nr. 329/2009. Astfel, în Anexa nr. 2 a legii, la pct. 24, au fost prevăzute în mod expres direcțiile de sănătate publică județene, ca fiind instituții înființate prin hotărâre de guvern, supuse reorganizării prin reducerea unor posturi.
Prin cererea de față, reclamanții au contestat modalitatea în care pârâta a procedat la stabilirea salariului de bază cuvenit la momentul transformării raportului de serviciu în raport de muncă.
Sub acest aspect, din analiza statelor de plată, a fluturașilor de salariu, precum și a tabelelor comparative depuse la dosar de către pârâtă, rezultă în mod evident că la data de 25.08.2010, când au fost reîncadrați în posturi de personal contractual, reclamanții au păstrat salariul de bază avut în calitate de funcționari publici. Cu toate acestea, personalul contractual aflat în funcții similare la acel moment, beneficia de salarii de bază în cuantum superior, astfel cum rezultă de asemenea din înscrisurile anterior menționate.
Deși dispozițiile art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 1/2010 nu sunt incidente în speță, întrucât vizează reîncadrarea în funcție după expirarea contractului colectiv de muncă aplicabil la nivelul instituției reorganizate, nefiind cazul pârâtei, totuși acestea sunt edificatoare asupra modului în care legiuitorul a reglementat salarizarea în astfel de situații de trecere de pe un post pe altul. Potrivit acestor dispoziții legale, drepturile salariale ale personalului reîncadrat sunt stabilite la nivelul prevăzut în luna decembrie 2009 pentru funcțiile similare celor pe care a fost reîncadrat din instituția sau autoritatea care îl preia în structură, subordine sau în finanțare, după caz.
Totodată, prin art. 31 din Legea nr. 330/2009, s-a reglementat situația personalului nou-încadrat pe funcții în perioada de aplicare etapizată a legii, în sensul că salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare.
Din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale, este evidentă intenția legiuitului de a asigura uniformizarea condițiilor de salarizare a personalului contractual care în cursul anului 2010 ocupa funcții similare, în condiții identice de vechime și studii, indiferent de data la care a fost dobândită această calitate.
Pentru toate motivele expuse, atât acțiunea principală, cât și cererea conexă au fost admise, cu consecința obligării pârâtei la stabilirea salariului cuvenit reclamanților cu începere de la data reîncadrării în funcție, la nivelul salariului cuvenit în luna decembrie 2009 pentru personalul contractual angajat în funcții similare și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata către fiecare reclamant a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată-onorariu expert.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcția de S. Publică a județului C., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele aspecte:
Reclamanții la data de 31.12.2009 erau funcționari publici – grila de salarizare fiind cea prevăzută în anexa 3 în Legea nr. 330/2009.
Trecerea personalului din funcționar public în personal contractual s-a făcut potrivit O.M.S. nr. 1078/27.07.2010 – art. 5.
Astfel, reclamanții au salariul pe care l-au avut la data de 1 decembrie 2009 prin raportare la art. 1, 2, 12 alin. 3 și art. 30 din Legea nr. 330/2009, art. 5 și 7 din O.U.G. nr. 1/2010.
Fără a dezvolta sau motiva aceste critici, recurenta a redat în conținutul cererii mai multe articole din Legea nr. 330/2009 și O.U.G. nr. 1/2010, concluzionând că și în situația în care salariile reclamanților s-ar fi calculat prin raportare la personalul contractual, nu se puteau acorda deoarece legea nu permite.
Analizând sentința recurată în raport de textele de lege indicate de recurentă în recurs (în lipsa unor critici pertinente cu privire la hotărârea atacată), curtea constată că recursul recurentei este nefondat.
Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, a prevăzut la art. 6 că „Personalul autorităților și instituțiilor publice care se desființează în urma reorganizării se preia de autoritățile și instituțiile publice la care trece activitatea acestora”.
Prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1078/17.07.2010 a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare precum și structurile organizatorice ale direcțiilor de sănătate publică județene iar la art. 5 s-a stabilit calitatea de personal contractual a angajaților care nu exercită prerogative de putere publică.
Potrivit art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010 „Începând cu luna ianuarie 2010, întregul personal din sectorul bugetar încadrat în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 alin. (1) și (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 va fi reîncadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009”.
Schimbarea încadrării reclamanților s-a făcut în acord cu prevederile art. 5 alin. 3 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1078/2010 însă, cu această ocazie s-au stabilit și salariile păstrându-se același nivel cu cel avut de aceștia în calitatea lor de funcționari publici.
Cu toate acestea, în cadrul unității activau persoane încadrate cu contract individual de muncă pe același gen de post cu cel ocupat de reclamanți și care aveau salariile mai mari decât reclamanții deși îndeplineau aceleași atribuții de serviciu, ceea ce însemna că unitatea recurentă trebuia să aibă în vedere o corelare a acestor venituri deoarece era vorba de o remunerare pentru funcții identice.
În acest sens erau și dispozițiile art. 3 din O.U.G. nr. 1/2010 în care se prevedea că „sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
a) caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, prin luarea în considerare a drepturilor de natură salarială stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege;
b) supremația legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii;
c) luarea în considerare a sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorărilor, a indemnizațiilor cu caracter general sau special, precum și a altor drepturi de natură salarială, recunoscute sau stabilite, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâri judecătorești, prin acte de negociere colectivă, precum și prin alte modalități, acestea regăsindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, în salariul brut sau, după caz, în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare;
d) echitate și coerență, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar;
e) sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale, astfel încât ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar să se reducă progresiv la un nivel sustenabil”.
Pentru toate aceste considerente, curtea constată că în mod corect a fost admisă acțiunea reclamanților, nefiind vorba de o majorare a salariilor acestora ci de o restabilire a principiilor pe care chiar legiuitorul le-a prevăzut, astfel ca în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A JUDEȚULUI C., cu sediul în ., județul C., împotriva sentinței civile nr. 5554/25.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți R. D. E., R. I., B. S., C. I., B. M., R. C., U. M., N. F., M. A., P. M., C. F., C. L., V. M., A. P., S. A., B. S. I., N. C., G. M., D. G., P. A., A. A., A. S., H. I., G. R., A. L., P. A., B. V., B. M., R. M., R. C. prin S. S. C., cu sediul în ., județul C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 aprilie 2013.
Președinte, M. B. | Judecător, J. Z. | Judecător, M. A. |
Grefier, M. P. |
Jud.fond. A.C.
Red.dec.jud. M.B.
2 ex./26.04.2013.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 852/2013.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 548/2013.... → |
|---|
