Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 134/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 134/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 4234/118/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.134/CM

Ședința publică din data de 08 aprilie 2014

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

Completul compus din:

Președinte - R. A.

Judecător – M. B.

Grefier - G. I.

Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelanta reclamantă I. S. C. – domiciliată în municipiul C., ..38, ., . procesual ales la cabinet avocat P. C. – cu sediul în municipiul C., ., împotriva sentinței civile nr.4272 din data de 19 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE MARINĂ „G. A.” – cu sediul în municipiul C., ., având ca obiect – contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru apelanta reclamantă – avocat P. C. – în baza împuternicirii avocațiale Seria_/2013 emisă de Baroul C. iar pentru intimatul pârât - avocat V. G. – în baza împuternicirii avocațiale nr.74/21.02.2014, emisă de Baroul C..

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.153 și următoarele Cod procedură civilă.

Apelul este declarat în termen, motivat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s–au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.

Întrebați fiind pe rând, apărătorii prezenți ai părților, arată că nu mai au alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului asupra cauzei.

Curtea, socotindu-se lămurită în conformitate cu prevederile art.392 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat P. C., apărător al apelantei reclamante având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.

Precizează că apelul formulat în cauză vizează două chestiuni principale și anume, schimbarea felului muncii, opinie pe care instanța de fond nu a îmbrățișat-o.

Consideră că nu se poate da prevalență unui act care nu are un temei juridic în speță, modificarea atribuțiunilor de serviciu.

Din acest punct de vedere, consideră că instanța de fond în mod eronat a reținut culpa în sarcina reclamantei privind semnarea minutei de informare din data de 14 martie 2013.

Curtea învederează apărătorului apelantei reclamante faptul că în decizia respectivă pct.1 vizează mutarea apelantei reclamante din cadrul Compartimentului Marketing/management proiecte în cadrul Departamentului de Transfer Tehnologic și Diseminare iar pct.2 – sarcinile de serviciu ale acesteia care vor fi conform fișei postului, anexă la Contractul individual de muncă.

Avocat P. C., apărător al apelantei reclamante având cuvântul, precizează că fișa postului era cea din 2011 ulterior, atrăgându-i-se atenția apelantei reclamante că atribuțiunile de serviciu s-au schimbat în sensul că au fost adăugate sarcini de serviciu privind achizițiile publice, aceasta s-a adresat conducătorului unității cu solicitarea de a i se înmâna o nouă fișă a postului conformă cu atribuțiunile de serviciu.

Cu această ocazie s-a aflat că fișa postului i-a fost schimbată prin introducerea pe lângă atribuțiunile de serviciu pe care le avea s-au adăugat și sarcinile de serviciu privind achizițiile publice.

Fișa postului inițială este cea din 2011 până la data emiterii deciziei, ulterioară fiind cea din data de 22 aprilie 2013 ca urmare a solicitării exprese a apelantei reclamante și comunicată ulterior deciziei.

Precizează că nu poți obține un înscris decât semnând de primire.

A doua chestiune vizează nelegalitatea semnării acestei decizii de către director care conform dispozițiilor legale incidente în materie nu putea la acel moment să mai dețină această funcție având în vedere că potrivit modificărilor legislative, această funcție era ocupată în urma unui concurs, concurs care nu a avut loc.

Solicită acordarea de cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocat conform facturii nr.162/16.03.2014.

Avocat V. G., apărător al intimatului pârât, solicită respingerea apelului ca nefondat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii apelate.

Depune concluzii scrise.

Consideră că instanța de fond în mod corect a respins contestația formulată apreciind că este nedovedită cu privire la calitatea directorului de a semna aceste decizii.

Solicită a se observa că partea pe care o reprezintă a depus înscrisuri care se regăsesc la dosarul cauzei,

Cu privire la felul muncii, practic nemulțumirea pe care o pretinde reclamanta este nejustificată întrucât compartimentul din care aceasta făcea parte la un moment dat – existând înscrisuri și în acest sens -, a fost mutat prin schimbarea organigramei de către I. Național, nefiind o decizie a Institutului de Cercetări Marine „G. A.” din C..

Pe cale de consecință, solicită respingerea apelului ca nefondat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii apelate.

Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.

Curtea rămâne în pronunțare asupra apelului civil formulat în cauză.

CURTEA

Cu privire la apelul civil de față, constată:

Reclamanta I.-S. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul I. Național de Cercetare-Dezvoltare Marină G. A. C. anularea deciziei pârâtului nr. 49/14.03.2013și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin decizia contestată i-a fost modificat unilateral contractul individual de muncă. În plus, decizia a fost dată de o persoană al cărei mandat de reprezentare a directorului general al Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Mediului încetase ca urmare a modificării HG nr. 1442/2009 prin HG nr. 506/2010.

Prin cererea înregistrată la 30.05.2013, reclamanta a arătat că decizia nr. 155/2010 este dată cu încălcarea gravă a legii, postul de director al pârâtului neputând fi ocupat decât prin concurs. De asemenea, directorul general care a emis-o nu a avut împuternicire în acest sens din partea consiliului de administrație.

Cu aceeași ocazie, reclamanta și-a completat cererea prin invocarea, ca nou motiv de anulare a deciziei nr. 49/14.03.2013, a faptului că prin aceasta i-a fost modificat unilateral contractul individual de muncă. Astfel, la 22.04.2013 i-a fost comunicată o nouă fișă a postului, din care rezultă că va îndeplini și sarcini de serviciu privind achizițiile publice. Pentru a exercita aceste atribuții, angajatorul ar fi trebuit să-i pună la dispoziție o parolă de acces în programul SEAP sau să-i instaleze aceste program pe calculatorul personal, ceea ce nu s-a întâmplat, ceea ce o lasă să înțeleagă că angajatorul nu dorește ca reclamanta să îndeplinească aceste atribuții, construindu-și motive pentru desfacerea contractului de muncă.

Prin sentința civilă nr.4272 din data de 19 noiembrie 2013, pronunțată în dosarul civil nr._, Tribunalul C. a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta I. S. C..

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:

Reclamanta își desfășura activitatea în cadrul Compartimentului de Marketing/Management Proiecte.

Prin decizia contestată nr. 49/14.03.2013, în baza Ordinului Ministrului Mediului nr. 1404/7.05.2012, privind aprobarea structurii organizatorice detaliate a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului și a subunităților acestuia, între care se numără și pârâtul, începând de la 1.03.2013 compartimentul Marketing/Management Proiecte va face parte din Departamentul de Transfer Tehnologic și Diseminare, alături de Centrul Național de Date Oceanografice și Mediu, Custodii și Arii Marine Protejate. D. urmare, s-a dispus ca reclamanta să își desfășoare activitatea în cadrul Departamentului de Transfer Tehnologic și Diseminare, sarcinile de serviciu urmând a fi conform fișei postului, anexă la contractul individual de muncă.

La aceeași dată, reclamanta a semnat o minută de informare cu privire la modificarea locului muncii, acesta urmând a fi în cadrul Departamentului de Transfer Tehnologic și Diseminare.

Câtă vreme în cauza de față nu a fost contestată decât decizia nr. 49/14.03.2013, nu și fișa postului care a fost emisă la 19.04.2013 și comunicată reclamantei la 22.04.2013, modificarea atribuțiilor reclamantei astfel operată nu poate avea nici o influență asupra valabilității deciziei contestate.

De asemenea, nu au fost reținute susținerile reclamantei în sensul că, pentru a exercita atribuțiile legate de achiziții publice, angajatorul ar fi trebuit să-i pună la dispoziție o parolă de acces în programul SEAP sau să-i instaleze aceste program pe calculatorul personal.

Pe de o parte, faptele reclamante ale angajatorului sunt ulterioare deciziei contestate, iar pe de altă parte speculațiile asupra a ceea ce dorește angajatorul nu au nici un suport obiectiv, dreptul de acces la justiție nefiind compatibil cu procesul de intenție.

În ceea ce privește reprezentarea pârâtului de către directorul S. Nicolaev, la emiterea acestei decizii, instanța constată că acesta a fost numit în funcția de director prin decizia INCDPM nr. 3/15.04.2010, iar prin împuternicirea nr. 48/NB/20.04.2010 a fost mandatat de consiliul de administrație să încheiere și să semneze contracte individuale de muncă și acte adiționale pentru salariații subunității, adică ai pârâtului.

Este adevărat că în cuprinsul împuternicirii a fost prevăzut că acesta este valabil până la modificarea HG nr. 1442/2009 și că această modificare s-a produs prin HG nr. 506/9.06.2010, însă această modificare nu a desființat nici institutul pârât, nici funcția de director al acestuia.

Astfel, chiar dacă a încetat mandatul acordat directorului de către consiliul de administrație, S. Nicolaev a rămas în funcția de director, așa cum a rămas și reclamanta angajată în postul pe care îl ocupa, care nici ea nu a fost supusă unui concurs de ocupare din nou a funcției de cercetător științific III.

În ceea ce privește modificarea contractului individual de muncă, instanța constată că aceasta nu a fost dispusă prind decizia contestată, prin care s-a prevăzut doar că reclamanta își va desfășura activitatea în cadrul Departamentului de Transfer Tehnologic și Diseminare, care în baza unui act de autoritate al ministrului de resort a absorbit compartimentul în care reclamanta își desfășurase până atunci activitatea.

Interpretând excesiv semnificația sintagmei „locul muncii”, pârâtul a încheiat cu reclamanta minuta de informare din 14.03.2013, prin care a prevăzut modificarea locului muncii în cadrul Departamentului de Transfer Tehnologic și Diseminare.

În realitate, locul muncii anterior și ulterior deciziei contestate este același, anume sediul institutului pârât. De altfel, reclamanta nici nu a pretins că, drept urmare a emiterii deciziei contestate, s-ar fi mutat în/la alt birou, cu atât mai puțin în altă clădire sau în altă localitate. Decizia nu a avut ca obiectiv și nici ca rezultat schimbarea locului de muncă din punctul de vedere al situării lui în spațiu, el rămânând același, modificarea privind numai încadrarea lui din punct de vedere organizatoric în altă structură internă.

Pe de altă parte, reclamanta a semnat fără rezerve minuta de informare din 14.03.2013, astfel că nu se poate considera că pretinsa modificare a locului muncii ar fi avut loc unilateral.

În ceea ce privește noua fișă a postului, aceasta a fost predată reclamantei la 22.04.2013, adică la momentul semnării de către ambele părți, fără rezerve, a minutei de informare din 19.04.2013, potrivit căreia s-au modificat atribuțiile postului prin adăugarea unor atribuții în materia achizițiilor publice.

Față de toate considerentele mai sus expuse, cererea reclamantei de anulare a deciziei nr.49/14.03.2013 și implicit de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, aceasta din urmă având character accesoriu, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta care a formulat următoarele critici:

În ceea ce privește numirea directorului INCDM “G. A.” este de observat că aceasta a fost efectuată cu încălcarea dispozițiilor H.G.nr.1442/2009 modificată prin H.G.506/2010 și H.G.nr.774/2010 potrivit cu care ocuparea funcției de director al subunități se realize în urma promovării unui concurs, iar după promovarea concursului numirea/propunerea efectuată de directorul general trebuia avizată de Consiliul de Administrație. Nici una din aceste condiții nu a fost respectată.

Prin adresa nr.4471/18.10.2013 emisă de institutul națională și semnată de directorul general dl. D. G., se arată că ocuparea funcției de director al INCDM “G. A.” s-a realizat în baza deciziei nr.3/15.04.2010. În același înscris se arată că numirea în funcția de director a d-lui director a d-lui S. Nicolaev nu a fost afectată de un termen sau condiție, însă se omite a se observa că potrivit noilor dispoziții legale, chiar și directorul general ocupa funcția prin promovarea unui concurs. Mai mult decât atât, este de subliniat că ocuparea funcției prin Decizia nr.155/02.09.2010 emisă de Directorul general, este nelegală, și bineînțeles nulă de drept, dat fiind că ea nu este avizată de Consiliul de Administrație, așa cum impugn dispozițiile art.26 din Regulament.

În concluzie, după data de 09.06.2010, dată de publicare în Monitorul Oficial a H.G.nr.506/2010, împuternicirea nu mai putea produce efecte, iar decizia de numire a directorului își pierdea și ea valabilitatea, astfel încât dl. Nicolaev S. nu mai putea semna contractele individuale de muncă ale salariaților sau actele adiționale la aceste contracte. În consecință, dl.Nicolaev S. nu mai era îndrituit a semna Decizia nr.49/2013 de modificare a contractului individual de muncă al apelantei reclamante.

În ceea ce privește modificarea unilaterală a contractului de muncă de către angajator arată că, în mod greșit instanța, a considerat că prin noua fișa a postului nu a fost modificat unilateral un element esențial al contractului individual de muncă, și anume felul muncii.

Precizează apelanta reclamantă că tot instanța de fond a reținut că prin Minuta de informare din 14 martie 2013 și Decizia nr.49/2013 nu a fost schimbat nici locul muncii, deși aceasta nu s-a plans niciodată că i s-ar fi schimbat locul muncii.

De asemenea, instanța reține în sarcina reclamantei culpa privind semnarea Minutei de informare din 14 martie 2013, fără însă a arăta și care ar fi putut fi modalitatea în care aceasta ar fi putut lua la cunoștință de modificările survenite prin decizia atacată.

De fapt, ce nu a observat instanța de fond este că atașată Minutei de informare era Decizia nr.49/2013, decizie în care la art.2 se prevede că “Sarcinile de serviciu vor fi conform fișei postului, anexă la Contractul Individual de Muncă”.

La decizia nr.49 nu a fost atașată o nouă fișă a postului, așa încât apelanta reclamantă ar fi trebuit să-și desfășoare, în continuare, activitatea conform fișei postului aprobarea prin Decizia nr.22/01.03.2011, fișa potrivit cărei apelanta reclamantă nu avea atribuții în achizițiile publice.

Cum anterior deciziei nr.49/2013 apelanta reclamantă nu îndepliniea nicio atribuție de serviciu privind achizițiile publice este evident că după adoptarea acestei decizii, și implicit prin modificarea fișei postului prin atribuirea unor noi sarcini de serviciu, a fost modificat unilateral un element esențial al Contractului individual de muncă, și anume felul muncii.

Subliniază apelanta reclamantă că, anterior adoptării deciziei nr.49/2013, și-a desfășurat activitatea în baza deciziei nr.22/01.03.2011, dată la care a îndeplinit funcția de cercetător științific III, iar atribuțiile de serviciu au fost stabilite pentru acest post conform fișei postului anexate la această din urmă decizie.

În principiu, conform noii fișe a postului îndeplinește aceeași funcție – cercetător științific III, ceea ce nu ar constitui o modificare unilaterală a contractului individual de muncă, însă atribuțiile de serviciu s-au schimbat, cel puțin în parte, având o altă natură și corespund, în fapt, unei funcții cu un lt specific, natura munii fiind diferită, astfel încât se poate conchide că s-a purces la o modificare unilaterală a contractului individual de muncă. Așa fiind, se impunea obținerea acordului apelantei reclamante și încheierea unui act adițional la contractul de muncă, în conformitate cu art.41 din Codul muncii.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea apelului și rejudecând, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiuni introductive.

Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, de probele administrate și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat.

În ceea ce privește nulitatea deciziei contestate, pentru semmnarea ei de către o persoana care nu avea imputernicire legală în acest sens, instanța de fond a analizat pe larg aceste aspecte iar considerentele pentru care a fost respinsă excepția nulității absolute sunt însușite și de instanța de control judiciar.

De altfel, în cauza de față nu este dedusă judecății procedura de numire în functie a directorului și nici valabilitatea mandatului dat directorului ci legalitatea deciziei nr. 49/14.03.2013.

Dar chiar dacă s-ar face o analiză a acestui mandat din perspectiva actelor pe care directorul le putea semna în acea functie, instanța observă că în partea introductivă a acestei decizii s-a menționat că numirea directorului s-a făcut prin decizia nr.3/20.04.2010 dată de Directorul general al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția mediului iar prin decizia nr. 156/02.09.2010 s-a confirmat această numire fără a se preciza durata mandatului, ceea ce înseamnă că și la 14.03.2013, acesta avea calitatea de Director și putea semna orice acte care priveau contractele de muncă ale angajatilor.

În ceea ce privește fondul litigiului, Curtea observă că prin decizia contestată, s-a dispus că “începând cu 01.03.2013, C. Marketing/Management proiecte va face parte din Departamentul de transfer tehnologic și diseminare alturi de Centrul national de date oceanografice de mediu, custodii și arii maritime protejate precum și Biblioteca electronica a INCDM. D. urmare, d-na I.- S. C. ce își desfașoară activitatea în cadrul Compartimentului marketing/management proiecte, își va desfășura activitatea începând cu data mai sus menționată în cadrul Departamentului de transfer tehnologic și disiminare”.

Din conținutul acestei decizii nu se poate desprinde ideea modificării locului de muncă sau al sarcinilor de serviciu ale reclamantei atâta vreme cât transferul său la un alt departament a fost o consecinta a reorganizarii Institutului N. de Cercetare prin comasarea a trei compartimente, “transferul” fiind unul formal și care a fost determinat de noua denumire a departamentului în care reclamanta urma sa-și desfasoare activitatea.

Cât privește critica conform căreia nu s-a observant că fișa postului cuprinde și o altă activitate “achiziții publice” pe care nu o avea anterior deciziei, Curtea reține de asemenea că nu este vorba de o omisiune deoarece instanța a avut în vedere și acest aspect al contestației motivând respingerea acestor apărări prin faptul că reclamanta a semnat fișa postului fără niciun fel de obiecțiuni, la 22.04.2013.

Mai mult decât atât, din moment ce chiar reclamanta a afirmat că nu s-a ocupat de achiziții publice și nici nu deține o “parolă ”pentru a avea acces la acest domeniu de activitate este clar că nici nu i s-a cerut să indeplinească astfel de sarcini.

Așadar, nu poate fi primită critica potrivit căreia nu a fost sancționată masura dispusă de angajator de modificare unilaterală a felului muncii.

Pentru acest econsiderente, în temeiul art.480 Cod procedură civilă apelul va fi respins că nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul civil formulat de apelanta reclamantă I. S. C. – domiciliată în municipiul C., ..38, ., . procesual ales la cabinet avocat P. C. – cu sediul în municipiul C., ., împotriva sentinței civile nr.4272 din data de 19 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE MARINĂ „G. A.” – cu sediul în municipiul C., ., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 aprilie 2014.

Președinte, Judecător,

R. A. M. B.

Grefier,

G. I.

Jud.fond – M.S. S.

Red.dec.jud. M. B. /28.04.2014

Tehnored.Gref.G.I./ 4 ex.

Emis 2 comunicări/16.05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 134/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA