Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 218/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 218/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 4/36/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 218 CM
Ședința publică de la 8 Septembrie 2014
Complet specializat pentru cauze privind
conflictele de muncă și asigurări sociale:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător Vanghelița T.
Judecător G. L.
Grefier C. I.
Pe rol, soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii M. G., G. D. J., L. F., H. R., G. C., R. R., D. D., toți cu domiciliul procesual ales în loc. C., . nr. 2 B, ., . avocat B. I., împotriva deciziei civile nr. 1272/18.12.2013 pronunțată de Tribunalul C., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA R. DE INTERVENȚII ȘI SALVARE NAVALĂ C. (ARSVOM), având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal efectuat în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Contestația în anulare a fost formulată la data de 3 martie 2014 și este motivată.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință prin care s-a evidențiat că la data de 08.09.2014, intimata a depus la dosar note scrise.
Instanța, socotindu-se lămurită și având în vedere că a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, constată terminată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată la această instanță cu numărul_ din 3 martie 2014, contestatorii M. G., G. D. J., L. F., H. R., G. C., R. R., D. D., în contradictoriu cu intimata Agenția R. de Intervenții și Salvare Navală C. au formulat contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 1272 din 18 decembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel C..
Motivează contestația în anulare arătând, astfel cum a reținut instanța de recurs, că durata timpului de lucru al scafandrilor cuprinde atât activitatea desfășurată în imersie (sub apă) cât și activitățile ce revin acestora la suprafață, dar aceasta nu echivalează cu desfășurarea întregului program de muncă de 8 ore zilnic, în condiții deosebite, în sensul Ordinului nr. 50/1990, pentru a se realiza încadrarea reclamanților în grupa I de muncă, potrivit art. 58 din Anexa I la Ordin și respectiv condiții speciale potrivit Legii nr. 226/2006.
Instanța de recurs a reținut că în lista locurilor de muncă în condiții speciale, prevăzută de anexa 1 a Legii nr. 226/2008 sunt prevăzuți și scafandrii, dar prevederea din lege, nu-i îndreptățește pe contestatori la încadrarea acestora în condiții speciale, întrucât textul se referă la anumite activități, respectiv lucrări permanente sub apă, la suprapresiune.
Cele reținute de către instanța de recurs au la bază o eroare materială esențială. Instanța de recurs a reținut că, contestatorii nu au lucrat permanent sub presiune și că acest aspect este determinant în reținerea condițiilor speciale de muncă.
Precizează în continuare că termenul de permanență nu poate fi interpretat în sensul că în cele 8 ore de muncă scafandrii ar trebui să efectueze scufundări pentru a se reține caracterul de permanență al activității de scufundare și a beneficia de condiții speciale, care să-i îndreptățească să fie încadrați în grupa I de muncă, prevăzută în anexa I a Legii nr. 226/2006.
Este imposibil ca cei în cauză să facă scufundări pe o perioadă de 8 ore, având în vedere faptul că maximul duratei de scufundare este de 3 ore, și că timpul de muncă al unei persoane care efectuează astfel de activitate este între 2 și 6 ore zilnic, timp în care efectuează și alte activități în afara celor de imersie, astfel cum prevede Ordinul nr. 16/1984, art. 49-50,52, 73 și 74.
D. fiind cele relatate, contestatorii arată că activitatea unui scafandru nu poate consta în 8 ore de scufundare astfel cum a reținut instanța de fond, pentru ca activitatea în aceste condiții să aibă caracter de permanență.
Eroarea materială constă în aprecierea noțiunii de activitate permanentă, în sensul că această caracteristică este dată de prestarea unui număr de 8 ore de muncă în imersie, iar nu în sensul regulilor speciale, unanim acceptate în domeniul activității de scafandru sau chesioner, recunoscute și reglementate de legiuitor în decursul timpului.
Este o eroare de apreciere faptul că intimata a formulat o listă a locurilor de muncă în condiții speciale, listă în care nu au fost incluși și scafandrii.
Prin urmare, cu rea-credință intimata refuză încadrarea contestatorilor în condițiile speciale conferite de lege (Legea nr. 226/2006 și H.G. nr. 1025/2003).
Față de cele relatate au solicitat admiterea contestației, anularea deciziei nr. 1272 din 18 decembrie 2013 și admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Potrivit art. 318 Cod procedură civilă, hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare, în afara motivelor prevăzute în art. 317 Cod procedură civilă, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
În sensul textului citat mai sus „greșeală materială” înseamnă greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite,
Cu alte cuvinte, trebuie să fie vorba despre acea greșeală pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată.
Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate. În această categorie intră greșeli comise prin confundarea unor date esențiale ale dosarului cauzei.
Prin urmare, greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor, ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Pe de altă parte, contestația în anulare întemeiată pe prevederile art. 318 Cod procedură civilă este o contestație specială, care urmărește neregularitățile evidente privind actele de procedură, și nu cele referitoare la problemele de fond, urmărindu-se repunerea părții în drepturile care i-au fost nesocotite.
În speță, contestatorii nu au invocat o greșeală materială, adică o eroare evidentă legată de aspectele formale ale judecății în recurs, ci critică modul în care curtea a dezlegat o problemă referitoare la încadrarea contestatorilor în condițiile speciale de muncă prevăzute de anexa I din Legea nr. 226/2006, care este o problemă de judecată și de apreciere a instanței de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs a dat dezlegare corectă a încadrării contestatorilor, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții speciale pe întreaga durată a programului de muncă.
Contestatorii sunt angajații intimatei cu contract de muncă pe durată nedeterminată, în funcția de scafandru.
Potrivit art. 58 din anexa I din Ordinul nr. 50/1990, beneficiază de încadrarea în grupa I de muncă personalul care execută lucrări permanente sub apă la suprapresiune, or în speță, contestatorii nu au lucrat tot programul sub apă, pentru a beneficia de condiții speciale de muncă.
De altfel, în anexa I a Legii nr. 226/2006, sunt indicate locurile de muncă încadrate în condiții speciale unde sunt prevăzuți și scafandrii cu condiția să efectueze „lucrări permanente sub apă la suprapresiune”.
Cele relatate denotă faptul că ci în cauză nu se încadrează în categoria persoanelor cu locuri de muncă în condiții speciale, ceea ce constituie, de fapt, unul din motivele analizate de către instanța de recurs.
Prin urmare, contestatorii nu au invocat o greșeală materială legată de aspectele formale ale judecății în recurs, ci o greșeală de judecată și anume critica adusă motivului de recurs referitoare la încadrarea contestatorilor în condiții speciale de muncă.
Având în vedere că decizia civilă nr. 1272 din 18 decembrie 2013 nu este rezultatul unei erori materiale, Curtea va respinge contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii M. G., G. D. J., L. F., H. R., G. C., R. R., D. D., toți cu domiciliul procesual ales în loc. C., . nr. 2 B, ., . avocat B. I., împotriva deciziei civile nr. 1272/18.12.2013 pronunțată de Tribunalul C., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA R. DE INTERVENȚII ȘI SALVARE NAVALĂ C. (ARSVOM), ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
M. G. Vanghelița T. G. L.
Grefier
C. I.
Jud.fond: I.D.F.
Jud.recurs;J.Z.-R.A.-M.B.
Red.dec.jud. V.T./26.09.2014
Tehnored.gref.I.C. /02.10.2014/2ex.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 217/2014.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 123/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
