Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 190/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 190/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 3416/118/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 190/AS
Ședința publică din 01 iulie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflictele de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE - R. A.
JUDECĂTOR - M. B.
GREFIER - M. D.
Pe rol pronunțarea apelului civil declarat de apelanta pârâtă C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, cu sediul în București, .. 3, sector 4, împotriva sentinței civile nr. 2915 din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect contestație decizie de pensionare, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. V., domiciliat în C., ., ., . și cu domiciliul procesual ales în București, .. 35, sector 4, la Cabinet Individual Avocat D. L. E..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16 iunie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 23 iunie 2015 și 01 iulie 2015, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 06.05.2014 pe rolul Tribunalului C. sub nr._, reclamantul D. V. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - C. de P. Sectorială, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei nr._/13.02.2014, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare cu luarea în considerare a adeverinței nr._/12.12.2013 emisă de C. Județeană de P. C. și a adeverinței nr._/14.12.2013 emisă de C. de P. a Municipiului București. Totodată, reclamantul a solicitat plata diferențelor de drepturi de pensie, actualizate cu indicele de inflație, începând cu data emiterii deciziei contestate.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin adeverințele menționate se face dovada valorificării veniturilor pentru anii 2007, 2008, 2009 de 12 luni, iar pentru anul 2010 au fost valorificate venituri pentru 7 luni. Pentru anul 2005 reclamantul a considerat că în mod corect au fost reținute doar 2 luni. Având în vedere că în opinia reclamantului nu au fost luate în calcul toate cele 52 de luni în care a realizat venituri, acesta a considerat că decizia contestată este nelegală.
Reclamantul a mai susținut că împotriva acestei decizii a formulat contestație, potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010, însă prin Hotărârea nr._/28.03.2014 emisă de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Contestații P., s-a dispus respingerea contestației ca nefondată. Soluția de neluare în calcul a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează însă cu o încălcare a principiului contributivității.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri: decizia contestată, adeverința nr._/14.12.2013, adeverința nr._/12.12.2013, Hotărârea nr._/28.03.2014
În apărare, pârâtul nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar întreaga documentație.
Prin sentința civilă nr. 2915 din 20 noiembrie 2014 Tribunalul C. a admis acțiunea formulată de reclamantul D. V., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne – C. de P. Sectorială.
A anulat decizia nr._/13.02.2014 emisă de pârât.
A obligat pârâtul să emită o decizie de recalculare a pensiei cu luarea în considerare a adeverinței nr._/12.12.2013 emisă de C. Județeană de P. C. și a adeverinței nr._/14.12.2013 emisă de C. de P. a Municipiului București.
A obligat pârâtul să plătească reclamantului diferențele între pensia încasată și pensia recalculată, începând cu data de 13.02.2014.
A luat act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru muncă depusă și limită de vârstă stabilită sub imperiul Legii nr. 263/2010. Prin decizia nr._/13.02.2014 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă i-a fost majorată pensia de asigurări sociale – prin majorarea prevăzută de Legea nr. 80/1995.
Reclamantul a contestat decizia de recalculare, care a fost soluționată prin Hotărârea nr._/28.03.2014 și din care s-a reținut că decizia contestată a fost emisă ca urmare a recalculării pensiei în baza art. 107 din Legea nr. 263/2010 prin valorificarea vechimii realizate după trecerea în rezervă în perioada 2005-2010.
În acest sens, instanța a reținut că a fost valorificată adeverința nr._/12.12.2013 emisă de C. Județeană de P. C.. Pârâta a considerat că sumele contributive în perioada 2005-2008 sunt mai mici decât ½ din câștigul salarial mediu brut comunicat de Institutul Național de S..
Prin cererea de față, reclamantul a contestat implicit și hotărârea prin care a fost soluționată contestația administrativă, apreciind că s-au stabilit greșit elementele de calcul al punctajului mediu anual.
Din examinarea dosarului administrativ, rezultă că prin cele două adeverințe nr._/14.12.2013 și_/12.12.2013 aflate la dosarul administrativ, au fost prevăzute câștigurile realizate lunar în perioadele de activitate prestate după ieșirea la pensie și anume în perioada 2005-2010.
Art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prevede că la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salarii se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Ca urmare, este un drept al asiguratului să i se ia în calcul la determinarea punctajului pe baza căruia se stabilesc drepturile de pensie, veniturile ce pot fi dovedite și cu adeverințe eliberate de unități.
Totodată, prin Decizia în interesul legii nr. 19/2012 s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din Anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”
Pentru a dispune în acest sens, instanța supremă a reținut că principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Prin urmare, instanța supremă a statuat asupra prevalenței ce trebuie acordată principiului contributivității, în detrimentul caracterului de spor permanent al veniturilor pentru care se face dovada achitării contribuției de asigurări sociale.
Întrucât din adeverințele mai sus amintite, cât și din datele privind contribuțiile (filele 37-39 din dosar) a reieșit că reclamantul a beneficiat de drepturi salariale pentru care s-au plătit contribuțiile în cuantum de 52 de luni, față de considerentele anterior expuse și cu respectarea caracterului obligatoriu al Deciziei în interesul legii nr. 19/2012, instanța a constatat că se impune ca la calcularea drepturilor de pensie ale reclamantului să fie avute în vedere și sumele atestate prin adeverințele depuse la dosarul administrativ.
Cum din perspectiva valorificării celor două adeverințe, decizia de pensionare nr._ /13.02.2014, cât și hotărârea nr._/28.03.2014 sunt nelegale, acțiunea a fost admisă, cu consecința anulării actului contestat și a obligării pârâtului Ministerul Afacerilor Interne - C. de P. Sectorială la emiterea unei decizii privind recalcularea pensiei, prin care să valorifice adeverința nr._/12.12.2013 emisă de C. Județeană de P. C. și adeverința nr._/14.12.2013 emisă de C. de P. a Municipiului București, începând cu data de 13.02.2014.
Pentru repararea prejudiciului suferit de reclamant prin respingerea nelegală a cererii de recalculare a pensiei, pârâta C. Județeană de P. C. a fost obligată și la plata către reclamant a diferențelor de drepturi de pensie rezultate în baza noii decizii, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Instanța a luat act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei soluții a formulat apel pârâta. În motivarea apelului său, aceasta a arătat următoarele: referitor la obligația instituită de instanța de fond precizează faptul că instituția pârâtă, în vederea stabilirii drepturilor de pensie ale reclamantului, a emis Decizia nr._/13.02.2014 prin care au fost valorificate toate datele cuprinse în adeverințele invocate cu începere de la data 01.02.2014; prin Decizia de recalculare a pensiei nr._/2014 i s-a stabilit reclamantului un drept la pensie în cuantum brut de 3,221 lei, cuantum realizat prin utilizarea unui punctaj mediu anual în urma revizuirii de 3,_ puncte din care 0,_ corespunzător stagiului adăugat și a valorii punctului de pensie în vigoare la data stabilirii pensiei de 790,7 lei; mai mult, apreciază că se impune să evidențieze faptul că, astfel cum rezultă și din conținutul adeverinței, reclamantul în anul 2005 a avut venituri două luni iulie și august, în anul 2006 au fost valorificate venituri pentru 7 luni la fel ca și pentru anul 2008; punctajul lunar se determină prin raportarea drepturilor salariale de care a beneficiat o persoană conform adeverinței de asigurat, la câștigul salariat brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S.. Sumele contributive în perioada 2005-2008 sunt mai mici de jumătate din câștigul salarial din acest motiv au rezultat punctajele calculate; în plus, inclusiv Comisia de Contestații P. din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a reținut, în considerentele Hotărârii nr._/28.03.2014, faptul că datele din adeverința nr._/2013 au fost valorificate.
Având în vedere cele evocate, solicită să se rețină faptul că anularea Decizia nr._/13.02,2014 nu se justifică întrucât instanța de fond s-a aflat într-o gravă eroare apreciind ca fiind nevalorificate adeverințele în cauză cu atât mai mult cu cât prin decizia în discuție cuantumul pensiei reclamantului a crescut de la 2,902 lei, stabilit prin decizia emisă în 12.12.2011 la 3.221 lei cuantum stabilit prin decizia supusă contestației.
În raport de aceste considerente apreciază că soluția instanței de fond privind anularea deciziei invocate și emiterea unei alte decizii nu se justifică întrucât emiterea deciziei în discuție s-a făcut cu valorificarea datelor cuprinse în adeverințele nr._/12.12.2013 și_/14.12.2013.
În concluzie, față de motivele enunțate anterior, având în vedere prevederile art. 480 din Noul Cod de procedură civilă solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în totalitate în sensul respingerii cererii formulate de reclamantul intimat ca nefondată.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și pe cale de consecință menținerea sentinței civile nr. 2915/20.11,2014 pronunțată de Tribunalul C. ca legală și temeinică.
În acest sens a arătat, în esență, următoarele: luând în considerare adeverințele nr._/12.12.2013 și_/14.12.2013 reiese fără echivoc faptul că a achitat contribuții la sistemul stagiilor de cotizare timp de 52 luni, fapt constatat și de către instanța de fond de altfel; învederează faptul că din răspunsul la contestația formulată împotriva deciziei de recalculare a pensiei, în speță Hotărârea nr._/28.03.2014, reiese că au fost luate în calcul doar 2 luni din 2005 și doar câte 7 luni din anii 2006 și 2008, adică un total de doar 16 luni din cele 52 luni; având în vedere răspunsul Comisiei de Contestații dar și conținutul adeverințelor, instanța de fond în mod corect a reținut că în anii 2005 - 2010 nu au fost valorificate veniturile pentru toate cele 52 luni, ci doar pentru 16 luni; după cum lesne se poate observa, la recalcularea pensiei sale, apelanta a ales să ia în considerare doar 16 luni din totalul de 52 luni pentru care reclamantul a achitat contribuții la bugetul de stat; analizând actele depuse la dosar atât de reclamant cât și de apelantă la fondul cauzei, instanța a reținut în mod corect că Decizia de pensionare nr._/13.02.2014 cât și Hotărârea nr._/28.03.2014 sunt nelegale, câtă vreme cele 2 adeverințe nu au fost valorificate conform întregului conținut al acestora.
În drept, s-a invocat art. 205 din Noul Cod de procedură civilă, art. 151 și următoarele din Legea nr. 263/2010, Legea nr. 80/1995, O.U.G. nr. 1/2011.
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisurile existente deja la dosarul cauzei.
În apel nu s-au administrat alte probe.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 476 – 480 Cod procedură civilă, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Adeverințele a căror valorificare se cere (nr._/12.12.2013 eliberată de C. Județeană de P. C. respectiv nr._/14.12.2013 eliberată de C. Județeană de P. București) atestă stagiul de cotizare realizat în perioada iulie 2005 - ianuarie 2010.
În chiar Hotărârea nr._/28.03.2014 emisă de Comisia de contestații pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se arată în mod expres că pentru anul 2008 au fost valorificate doar veniturile pentru 7 luni de activitate. Această susținere este reiterată și în motivarea apelului.
Or, pentru reclamant, sunt atestate 7 luni de activitate în anul 2008 numai în adeverința nr._/12.12.2013 eliberată de C. Județeană de P. C. în timp ce în adeverința nr._/14.12.2013 eliberată de C. Județeană de P. București se atestă alte 5 luni de activitate în anul 2008 și veniturile corespunzătoare, astfel încât pentru anul 2008 trebuia ca pârâta să valorifice veniturile pentru 12 luni.
Cum în Hotărârea nr._/28.03.2014 emisă de Comisia de contestații pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu se arată perioada valorificată în anul 2008, singura soluție este de a obliga pârâta să valorifice ambele adeverințe prezentate de reclamant.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 Cod.pr.civ. se va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, cu sediul în București, .. 3, sector 4, împotriva sentinței civile nr. 2915 din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. V., domiciliat în C., ., ., . și cu domiciliul procesual ales în București, .. 35, sector 4, la Cabinet Individual Avocat D. L. E..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 01 iulie 2015.
PREȘEDINTE PT. JUDECĂTOR
R. A. M. B., aflată în CO,
cf. art. 426 alin. 4 C.p.c.,
semnează
PREȘEDINTE COMPLET
R. A.
GREFIER
M. D.
Red.hot.jud.fond C.S.A.
Tehnored.dec.jud.apel R.A./14.08.2015/5 exp.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 64/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 30/2015. Curtea... → |
|---|
