Asigurări sociale. Ignorarea efectelor unei hotărâri judecătoreşti. Răspundere civila delictuala. Dobânda.
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la data de 26.11.2013 reclamantul D. T. a chemat în judecată pe pârâta C. J. P., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună:
- obligarea pârâtei la plata sumei de 9548 lei reprezentând drepturi de pensie pentru perioada 29.03.2012 - 16.05.2013;
- obligarea pârâtei la daune interese egale cu dobânda legală calculată de la data de 29.03.2012 până la data de 16.05.2013;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 994 din 26.06.2014, pronunţată de Tribunalul Olt, s-a luat act de cererea de renunţare la judecata primului petit al acţiunii.
A fost admis în parte cel de-al doilea petit al acţiunii, a fost obligată pârâta la plata de daune interese constând în dobânda legală corespunzătoare sumei de 7450 lei, calculată pentru perioada 26.11.2013 - 23.04.2014.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut ca prin decizia nr. 223898/17.07.2013, reclamantul a fost pensionat anticipat parţial începând cu data de 16.05.2013.
în urma contestării acestei decizii în procedura prealabilă prevăzută de Legea 263/2010, a fost emisă Hotărârea nr. 7062/03.03.2014 de către Comisia Centrală de Contestaţii a CNPP, prin care i-a fost admisă contestaţia şi s-a dispus revizuirea drepturilor de pensie stabilite prin decizia nr. 223898/17.07.2013 sub aspectul acordării drepturilor de pensie anticipată parţială începând cu data de 29.03.2012. Pe cale de consecinţă, a fost emisă decizia nr. 223898/28.03.2014.
în motivarea soluţiei, Comisia de Contestaţii a avut în vedere faptul că la data depunerii iniţiale a cererii de înscriere la pensie (cererea nr. 16657/29.03.2012), reclamantul a depus sentinţa civilă nr. 87/2012 a Tribunalului Olt prin care dovedea stagiul de cotizare realizat în cadrul CAP Grădinile, respectiv perioada 1966-1968.
La data de 23.04.2014 reclamantului i-au fost achitate integral diferenţele de pensie.
legală.
Potrivit dispoziţiilor art. 1073 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, şi, în caz contrar, are dreptul la desdăunare, care, potrivit art. 1082 Cod civil, constă în daune interese pentru neexecutarea obligaţiei sau întârzierea executării, chiar dacă debitorul nu este de rea-credinţă.
Aceste dispoziţii trebuie coroborate cu cele ale art. 1088 cod civil potrivit cărora la obligaţiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală. Aceste daune interese se cuvin fără ca creditorul să fie ţinut a justifica despre vreo pagubă, dar nu sunt debite decât din ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta, criticând-o ca nefiind legala şi temeinica. Analizând sentinţa apelata prin prisma criticilor formulate, se constata ca apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Astfel cum rezulta din înscrisurile aflate la dosar, prin Hotărârea nr. 7062/03.03.2014 emisa de Comisia Centrală de Contestaţii a CNPP a fost admisă contestaţia formulata împotriva deciziei nr. 223898/17.07.2013 emisa de CJP. Pentru a pronunţa aceasta soluţie, Comisia Centrala a constatat ca în mod eronat prin decizia nr. 16657/21.06.2012 nu a fost valorificat stagiul de cotizare realizat în perioada 1966-1968 în care contestatorul a desfăşurat activitate ca muncitor-îngrijitor la CAP G., conform s.c. nr. 87/2012 a Tribunalului Olt.
Refăcând istoricul raporturilor reclamantului cu CJP, astfel cum este relevat de Hotărârea sus menţionata şi înscrisurile depuse la dosar, se constata ca data de referinţa, respectiv 29.03.2012, este data primei cereri de înscriere la pensie anticipata parţiala adresata de acesta intimatei, respinsa prin decizia 16657/21.06.2012, cerere la care a fost ataşata s.c. nr. 87/2012 pronunţata de Tribunalul Olt.
Ulterior, la data de 17.07.2012, reclamantul revine cu o noua cerere cu acelaşi obiect, la care ataşează şi adeverinţa 1379/12.07.2012 eliberata de Primăria Comunei G. în baza sentinţei sus menţionate, şi de aceasta data cererea fiind respinsa printr-o deciziei a CJP, motivat de faptul ca adeverinţa nu indica normele realizate ca muncitor îngrijitor animale.
Abia în urma celei de a treia cereri, formulata la data de 16.05.2013, la care a ataşat adeverinţa 987/15.05.2013 eliberata de Primăria Comunei G., reclamantul primeşte un răspuns parţial favorabil, respectiv de stabilire a pensiei anticipate parţiale, pe care o contesta sub aspectul datei acordării, contestaţie admisa de Comisia Centrală de Contestaţii a CNPP prin Hotărârea nr. 7062/03.03.2014.
Raportat la obiectul cererii ce face obiectul litigiului de fata, Curtea retine ca, prin soluţia pronunţata, Comisia Centrală de Contestaţii a CNPP a reproşat CJP ignorarea s.c. nr. 87/2012 pronunţata de Tribunalul Olt, ceea ce a lipsit reclamantul de drepturile de pensie ce i s-ar fi cuvenit încă de la data primei cereri formulate.
Motivându-si apelul formulat, apelanta se prevalează, în argumentarea lipsei unei fapte culpabile care i-ar putea fi imputata, de neparticiparea sa în litigiul finalizat prin aceasta sentinţa aşa încât, în aprecierea sa, hotărârea nu putea fi pusa în executare de drept, precum şi de faptul ca, potrivit legii, putea valorifica numai adeverinţa eliberata în baza sentinţei.
In examinarea acestei critici, se constata ca dispozitivul sentinţei sus menţionate releva faptul ca prin aceasta s-a constatat în contradictoriu cu parata Comuna G. prin Primar ca reclamantul, în perioada ianuarie 1966-decembrie 1968, a desfăşurat activitate ca muncitor îngrijitor animale la CAP G..
In privinţa efectelor recunoscute hotărârii judecătoreşti pronunţate în procesul anterior, critica este nefondata.
Astfel, este de principiu ca actul jurisdicţional, (ca orice act juridic, în general) produce pe lângă efecte obligatorii intre părţi, întemeiate pe principiul relativităţii, şi efecte de opozabilitate fata de terti.Ca element nou apărut în ordinea juridica şi în cea sociala, hotărârea nu poate fi ignorata de către terţi, sub motiv ca nu au participat în procesul finalizat prin
adoptarea ei. Fata de aceştia insa, hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic şi cu valoarea unui mijloc de proba, respectiv prezumţie relativa. Aşa fiind, fata de dispoziţiile art. 1200 pct. 4 Cod civil, respectiv 430 NCPC, statuările unor hotărâri irevocabile, cu valoare de prezumţii legale, se răsfrâng în mod indirect şi asupra terţilor.
Facand aşadar o aplicare greşita a dispoziţiilor sus menţionate, apelanta ignora faptul ca hotărârile, ca mijloace de proba (prezumţii legale) se impun şi terţilor. De asemenea, apelanta face confuzie intre principiul relativităţii efectelor hotărârii judecătoreşti (care presupune într-adevăr, ca obligativitatea acestor efecte şi autoritatea lucrului judecat sa se impună numai pârtilor) şi principiul opozabilităţii aceloraşi efecte (care se manifesta în relaţia cu tertii, interzicând acestora sa le ignore şi sa le încalce, câtă vreme nu fac dovada unei alte realitati juridice).
Asa fiind, susţinând ca hotararea nu produce nici un efect asupra sa pentru ca, nefiind parte în proces, nu-i este pozabila, apelanta pretinde sa i se recunoască posibilitatea ignorării unor acte jurisdictionale intrate în puterea lucrului judecat, ca şi cum acestea nu ar exista.
Pe de alta parte, este de observat ca hotararea a fost pronunţata de Tribunalul Olt în soluţionarea unei cereri în constatarea vechimii în munca, promovata în temeiul art. 279 alin. 1 din Legea nr. 53/2003.
Reglementate anterior de dispoziţiile art. 111 C.P. C. şi în prezent de dispoziţiile art. 35 Noul Cod procedură civilă,, hotărârile judecătoreşti pronunţate în cererile în constatare de drepturi nu constituie titluri executorii şi nu pot fi puse în executare silită decât pentru celelalte dispoziţii care nu privesc soluţia efectivă pe cererea în constatare (de exemplu, pentru cheltuielile de judecată).
Lipsa caracterului executoriu nu inseamna insa, nici de aceasta data, un argument în ignorarea unei astfel de hotarari, cum apelanta pare a pretinde.
De buna seama, nici faptul ca legislaţia în materia pensiilor impune depunerea de către solicitanţi a anumitor acte doveditoare ale stagiului de cotizare nu putea permite apelantei ignorarea hotărârii pronunţate. Astfel, aceasta nu argumentează şi nici instanţa nu observa vreun motiv pentru care ataşarea unor adeverinţe suplimentare a fost necesara pentru stabilirea dreptului reclamantului la pensie, or, în condiţiile în care hotararea judecatoreasaca reprezintă un mijloc de proba, doar cu ignorarea legii apelanta a lipsit-o de aceasta trăsătură, nedandu-i nici un efect.
Pe cale de consecinţa, argumentarea folosita în justificarea inexistentei culpei nu poate fi primita.
în ceea ce priveşte temeiul acordării dobânzii legale, se constata ca apelanta se prevalează de inexistenta unor raporturi contractuale intre parti, de faptul ca legislaţia pensiilor nu permite plata unor dobânzi la pensie, precum şi de neintrunirea, în esenţa, a condiţiilor răspunderii civile delictuale.
Analizând temeiul precizat de reclamant în conţinutul acţiunii, se remarca faptul ca acesta a indicat dispoziţiile art. 1516 şi urm., 1536 şi următoarele Cod civil, precum şi Codul Muncii.
Articolele precitate sunt cuprinse în Capitolul n privind executarea silita a obligaţiilor, cuprinzând atat dispoziţii generale, cat şi prevederi referitoare la prejudiciu.
Este fara putinţa de tăgada ca intre părţile implicate în litigiu nu exista raporturi contractuale, asa incat angaj ararea răspunderii apelantei pe acest temei nu se poate realiza.
Pe de alta parte, nici legislaţia pensiilor nu conţine prevederi specifice referitoare la posibilitatea ori obligaţia caselor de pensii de a plăti dobânzi.
Aceasta nu înseamnă insa ca, în măsura în care persoana îndreptăţită a beneficia de dispoziţiile sale suferă un prejudiciu urmare a unei fapte culpabile a acestei instituţii, acesta nu ar putea fi reparat căci devin aplicabile regulile răspunderii civile delictuale, aşa cum enunţate de dispoziţiile art. 1357 şi următoarele Noul Cod civil, acesta fiind şi sensul acţiunii injustiţie promovate de reclamant.
In ceea ce priveşte reglementarea acestei forme de răspundere, Noul Cod civil trimite prin dispoziţiile art. 1381 alin. 3 la prevederile din materia obligaţiilor, prevăzând ca dreptului la reparaţie ii sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor.
Cum atât fapta ilicita constând în ignorarea efectelor unei hotărâri judecătoreşti, respectiv omisiunea de a da valoare probatorie acesteia cu consecinţa stabilirii şi plătii drepturilor de pensie la un interval mare de timp fata de data formulării cererii, cat şi culpa instituţiei au fost stabilite prin Hotărârea, chiar lapidara, a Comisiei Centrale de Contestaţii a CNPP, raportul de cauzalitate fiind evident, condiţiile antrenării răspunderii civile delictuale se regăsesc în cauza.
Sub aspectul prejudiciului, instanţa nu poate retine acoperirea acestuia prin revizuirea drepturilor de pensie ori prin actualizarea automata a acestora în funcţie de valoarea punctului de pensie stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale, cum apelanta pretinde, aceste proceduri urmărind menţinerea unei anumite valori a pensiei astfel încât aceasta sa nu fie influenţată negativ de fluctuaţiile indicelui de inflaţie.
Or, nu aceasta este premisa litigiului pendinte, ci acoperirea prejudiciului suferit prin stabilirea întârziata a drepturilor de pensie, aplicabile fiind dispoziţiile art. 1530 şi următoarele Noul Cod civil şi nu cele din materia asigurărilor sociale, fiind fără relevanta trimiterile instanţei de fond la dispoziţiile vechiului Cod Civil.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 480 Noul Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca nefondat (Decizia civila nr. 5113/15 decembrie 2014 - Secţia 1 Civilă -rezumat judecător Roxana Mitrache)
| ← Decizie de revizuire pensie limită de vârstă. Stagiu complet... | Contestaţie împotriva deciziei de pensie. Principiul... → |
|---|
